Nu-mi doresc deloc un bebe....

ralucami spune:

Si eu citesc subiectul asta chiar de cand a fost postat si chiar nu stiam ce as putea spune. Sunt de acord cu Mihiasiro. A descris cum nu se poate mai bine si temerile mele. A fost o perioada cand ma incerca dorinta de a avea un copil. Si atunci gasisem pretextul material. Simteam ca nu puteam sa ii ofer atat cat ar merita. Am o totala admiratie pt mamicile foarte tinere. Citeam subiectul cu mamicile de 20 de ani si as fi vrut sa ofer o floricica virtuala fiecareia.
La mine ar mai fi o problema: cred ca incep sa imbatranesc si sa am tabieturi. Am anumite ore la care ma scol, nu suport sa fiu trezita de cineva, am ora mea de cafea, plus ca ziua mi-o organizez in functie de starea mea sufleteasca si de ce am chef sa fac in momentul respectiv. M-ar durea tare de tot sa renunt la sedintele mele de masaj, la orele mele de coafat, la shoppingul meu de la sf saptamanii, la orele petrecute in liniste cu sotul meu, la excursiile noastre de o zi. Stiu ca sunt o egoista, dar imi tot repet ca mai am timp, ca pana la 40 de ani mai am de trait inca o viata. Poate in ochii fetelor care sunt mamici , gresesc dar asta e viata mea si asa mi-am ales sa traiesc. Inca de la inceput , de cand am luat piept cu viata , mi-am "infipt in suflet" un principiu: la categoria "sentimentele mele" nu fac nici un compromis ; nu ma marit si nu fac copii pt okii lumii. O fac pt ca asa imi dicteaza inima si pt ca asa vreau eu. O fac pt ca simt ca daca nu as face-o , inima mea ar muri. Cand l-am intalnit pe sotul meu am simtit treaba asta. Acum as vrea sa o simt si atunci cand imi propun sa fac un copilas.
Chatonel .


Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!

vivian spune:

am citit ...titlul sb postat de chatonel..de o mie de ori ca sa inteleg ..daca vrea sau nu vrea copii...!
in final ..am inteles ca ..este intr o dilema ..inca de la 30 de ani..si acum la 35 inca se gandeste!
io am 25 de ani, m am casatorit acum 2 ani,niciodatanu mi am dorit copii si niciodata nu am zis ca io am sa fac..."plozi".
sunt o persoana cu f mult caracter, egoista ca sa spun asa, imi place sa arat bine, sa ma ingrijesc, sa fac ce vreau si cand vreau...
ma gandeam mereu ca venirea uni copil..ma va limita si ma va ..face sa iau .."cateva kilogramutze", ca va tb sa fiu mereu...la dispozitia bebelui, ca din..femeie de actiune as ajunge femeie de casa.
acum...6 luni am ramas...gravida...
incepusem sa lucram pt un bebe acum un an jumate..si se parea ca nu pot face copii...
am plans m am rugat la dumnezeu sa ma ierte ca pana atunci nu voiam copii...si am promis ca ..indiferent cand voi ramane gravida va fi bine-[u]ce ironie pana atunci nu i doream si acum cand ii doreaM...NU PUTEAM SA I AM-
cred ca niciodata nu e prea devreme sau prea tarziu..sa faci copii, fiecare face cand considera ca a venit momentul..
io nu cred ca e "la moda sa faci copii incepant cu 30-35 de ani si nici ca "cele tinere de 20 de ani"!
cred ca in acest sens nu exista o moda...
io il fac acum pt ca , acum am reusit sa mi iau o casa, sa am stabilitate financiara dar daca venea mai devremeoricum il faceam.
vivi

chatonel spune:

vivian, daca spui ca niciodata nu ti-ai dorit copii, de ce ai inceput sa lucrezi pentru a face un bebe?????
Pt ca sotul ta a dorit si te-a convins sau numai pt ca stiai ca nu ai sa il poti tine linga tine daca nu ii dai un copil?



Toulouse, la ville rose

bibi spune:

quote:

---

Pt ca sotul ta a dorit si te-a convins sau numai pt ca stiai ca nu ai sa il poti tine linga tine daca nu ii dai un copil?

---

Curat fitil!Asta e bomba cu ceas! Sa vezi reactie acum!

Bibi si David

Miki8 spune:

Draga mea, uite cum s-a petrecut la mine. Eu am acum 35 de ani, si, desi sint o persoana responsabila si matura ma simt de 20. La modul practic nu mi-am dorit niciodata copii. Simteam ca nu voi avea niciodata rabdarea de fier pe care o presupune cresterea si educarea lui. Dar la 30 de ani am ramas, din intimplare, insarcinata. Eram destul de derutata. Era un an electoral (slujba mea e in domeniu politic) se punea mare baza pe prezenta mea in campanie iar eu pe linga faptul ca eram speriata de moarte ma gindeam cum sa fac sa nu dezamagesc pe nimeni. Dupa multe discutii sotul meu m-a convins sa avem copilul ca va fi minunat.Zis si facut. Nu spun cite ginduri, cita teama ca n-am sa fiu o mama buna, ca n-am sa stiu ce sa-i fac copilului in diverse situatii, etc. Nu numai ca n-am avut nici o problema toata sarcina, dar am mers la serviciu pina vinerea, iar simbata am nascut, prin cezariana. Dupa aia, nebunia. Habar n-aveam cum se pun scutecele, cite nopti nedormite, cite probleme fiziologice care tin de refacerea aparatului genital.In fine, am luat-o ca pe o provocare si mi-am zis ca e o situatie careia nu numai ca trebuie sa-i fac fata, dar pe care sa o rezolv perfect. Asa am devenit mama ideala, zic altii. Am cunoscut pe rind cum poti sa devii fiara din spirit matern, cum un copil asa de mic te invata sa fii calm, rabdator, cum inveti sa stabilesti prioritati in viata, cum zimbetul acela suav iti alunga pe loc toate greutatile care te napadesc, cum poti sa iubesti si sa fii iubit neconditionat. O zi din viata mea de acum? Sculat dis de dimineata, lasat totul in regula pentru copil (acum e vacanta si sta acasa), servicii - doua, inapoiat acasa la ora 6-7 seara, inventariat -rezolvat probleme gospodaresti urgente (ma juta si sotul), mers in parc sau alta activitate cu copilul inca doua ore, acasa, cina, baie copil, citit povesti, e zece seara cad ca o cirpa.Este foarte greu, dar a da viata si a forma frumos un om mi se pare un lucru minunat pentru o femeie. Parerea mea.Scuzati eventualele greseli am fost foarte grabita.

Miki

chatonel spune:

Miki, e clar ca eu nu sint pregatita sa fac ce spui..... si nici nu am nici o tragere de inima



Toulouse, la ville rose

casandra spune:

Chatonel, nu vreau sa te supar, dar nu inteleg daca nu ai nici o tragere de inima pentru o viata alaturi de copii, de ce vii pe siteul "desprecopii"? Te intreb, pentru ca sincer nu inteleg de ce nu frecventezi site-uri cu tematica legata de interesele tale. De exemplu, eu nu am nici o tragere de inima sa urmaresc rezultate sportive, asa ca nu ma duc pe site-uri frecventate de impatimiti ai fotbalului....

Nora spune:

quote:

---

Originally posted by casandra

Chatonel, nu vreau sa te supar, dar nu inteleg daca nu ai nici o tragere de inima pentru o viata alaturi de copii, de ce vii pe siteul "desprecopii"? Te intreb, pentru ca sincer nu inteleg de ce nu frecventezi site-uri cu tematica legata de interesele tale. De exemplu, eu nu am nici o tragere de inima sa urmaresc rezultate sportive, asa ca nu ma duc pe site-uri frecventate de impatimiti ai fotbalului....

---

Si eu ma tot intreb, de vreo 8 pagini incoace!

Nora, mamica lui Andrei-Mihai(20aprilie 1999) si a lui Victor-Alexandru(12 iulie 2001)
http://community.webshots.com/user/NoraCosmin

dpintilie spune:

Chatonel frecventeaza site-ul pentru ca, desi numele lui e Desprecopii, acopera mult mai mult decat discutii despre cei mici. A se vedea lista de discutii de fata. A se vedea Zona artelor sau Calatoriile sufletului. Deci nu are sens sa puneti astfel de intrebari.
Eu insa ma intreb de ce daca respingi cu tarie ideea de sacrificii pentru un copil, daca iti repugna total imaginea unui bebelus micutz la tine in brate, bebelusul tau, iti mai pui intrebari legate de asta? De ce te mai intrebi daca mai sunt sperante? Tinand cont de sentimentele tale total impotriva unui copil, cred ca nu are rost sa te mai framanti, sa cauti raspunsuri. Traieste-ti viata asa cum iti place tie, pur si simplu gandeste-te ca unele femei sunt facute sa fie mama, altele nu. Te rog, nu cauta critica in vorbele mele, nici pomeneala. Pur si simplu ma intrebam de ce totusi iti mai pui astfel de intrebari... Oare chiar nu exista un colt mic, mic din sufletul tau care sa tanjeasca dupa un copil?

Mai era o chestie, cineva spunea ceva de mame cu risc si varsta de 40 de ani.
Mamele cu risc sunt considerate cele care au peste 35 de ani, nu peste 40. Asta va spune orice medic ginecolog. Apoi, tinand cont ca aparatul genital al unei femei intra in declin incepand cu 35 de ani(daca nu cimva 30,Catalina, te rog corecteaza-ma daca spun prostii), e firesc ca dupa aceasta varsta sa fie din ce in ce mai greu sa ramai insarcinata si sa tii o sarcina in conditii absolut normale.
Riscul de sindrom Down creste o data cu varsta mamei. Nu degeaba in occident(si mai nou si in Romania), odata ce ai trecut de 35 de ani se fac teste suplimentare pentru determinarea posibilelor malformatii ale fatului.
La 40 de ani, nu mai ai foarte mult si intri la menopauza(dupa 45 de ani),nu vi se pare firesc sa fie destul de tarziu pentru o sarcina?
Cu chestiile astea o sa-mi ridic in cap forumul, dar nu ma contraziceti fara argumente. Va rog frumos. Vorbiti cu un medic ginecolog, o sa va spuna aceleasi lucruri.

,Dana si Andrei(12 dec 2003)

http://community.webshots.com/user/dpintilie

chatonel spune:

dpintilie, merci pt raspunsul in ce priveste frecventarea forumului. De fapt, ce foarte important aici, pt miine, este diaspora....
Hmmm, ma intrebai de ce ma mai chinui cu ginduri din astea? Pt ca nu as vrea ca la 40-50 de ani sa regret ca nu m-am sacrificat citiva ani pentru un copil care ar fi putut aduce ceva nou in viata mea. Poate ca intr-o zi ma voi satura de plimbari peste mari si tari, poate ca acasa linistea va fi apasatoare intr-o zi, poate ca o sa doresc nepoti?



Toulouse, la ville rose