Libertate acordata adolescentilor
Raspunsuri - Pagina 3
lorelei_19 spune:
Da, e o tema buna. Malina a mai intrat pe chat din cand in cand, dar supravegheata. odata insa aveam ceva de facut si am lasat-o vreo 10 minute singura. Ce credeti ca s-a intamplat? Un "nene" o intreba de zor daca nu vrea sa faca cibersex cu el, ca ii plac fetitzele. Malina ma intreba ce e aia. M-am schimbat la fatza si de atunci n-o mai las pe chat. O sa intre cand e in stare sa discerne ce e bine si ce e mai putzin bine. La 12 ani mi se pare insa prea devreme. Si daca mai intru putzin si pe site-ul mai sus numit, imi sare pofta de tot. Are computerul ei, dar nu i-am pus cablu la internet- cu toate ca ne-ar costa doar un cablu. Mi se pare prea periculos.
Salvati un inger:
www.casa-romanilor.ch/teodora.htm
Dee-Dee spune:
Si Delia are calculatorul ei si una din pedepsele care o "doare" cel mai tare este sa-i i-l parolez pentru 1-2 saptamani (depinde cat de mare e boacana pe care o face). De multe spune ca vrea acces la internet ca sa-si faca pentru scoala tot felul de referate, chestie care mie nu-mi place pentru ca aici in Romania, copii s-au obisnuit sa copie pur si simplu referatele, le listeaza si le prezinta profesorilor ca fiind lucrari proprii. Acceptand asa ceva inseamna ca sunt de acord cu lenea si furtul (plagiatul), nu? Asa ca i-am facut rost de Encarta si o las sa caute acolo datele de care are nevoie, obligand-o astfel sa-si exerseze si engleza.
Cat despre chat-uri, ai dreptate lorelei, daca ar fi numai copii car sa discute despre muzica, filme, sport ar fi OK dar apar tot felul de ciudati care nu se stie ce influenta pot avea asupra copilului.
lorelei_19 spune:
Dee-Dee, totushi pentru referate ar trebui s-o lashi. Dar sa stai langa ea. Internetul are si foarte multe parti pozitive, trebuie sa recunoastem. Atata sursa de informatie intr-un timp atat de scurt, servit pur si simplu pe tava la un click, e fenomenal. Si e foarte bine ca Delia vrea sa se inspire pe internet, asta arata c-o preocupa invatzatul, ca e o fata inteligenta si ca se intereseaza. Sa-ti traiasca Deliutza 
Salvati un inger:
www.casa-romanilor.ch/teodora.htm
Dee-Dee spune:
Aseara am vazut un film dragut, Freaky Friday (in original, pe care vi-l recomand din inima.
Tema este tocmai relatiile dintre parinti si adolescenti, mai exact mama-fiica. Filmul se doreste a fi comedie dar are multe substraturi. Cred ca e un film care trebuie vizionat impreuna cu copii nostrii.
Dee-Dee spune:
Multumesc Lorelei pentru aprecieri.
Pe referate o las sa se uite dar cu conditia sa citeasca mai multe si in final sa faca singurica o tema in care sa foloseasca informatiile gasite. Altfel risc sa vad ca listeaza pur si simplu un referat fara a apuca sa-l citeasca macar. Am vazut treaba asta la o nepoata dintr-a noua care tot timpul ma roaga sa o ajut cu cate un referat, i-l listez, i-l dau, apoi aflu ca l-a predat la scoala fara a avea macar curiozitatea sa citeasca ce scrie in el.
De ce nu reusesc sa-ti vad albumul?
lorelei_19 spune:
Da, ai dreptate Dee-Dee, chiar asha, sa trimita referatul necitit e culmea. Cand ma gandesc cat alergam eu prin biblioteci ca sa fac un referat...
Am reeditat albumul, acum se vede. Pupici si multa sanatate
Salvati un inger:
www.casa-romanilor.ch/teodora.htm
titisha spune:
La scoala lui, chestia cu referatele a degenerat intr-o solutie pentru a luat o nota mare fara sa muncesca prea mult : cauta pe google, da print, duce referatul, ia nota mare. De multe ori, chiar profii nu intreaba nimic despre continutul referatului. Iar copilul speculeaza orice slabiciune. Poate ar trebui sa le ceara referatele scrise de mana, sa fim siguri ca copilul le citeste.
“libertatea pe internet...pana unde?” Alt subiect delicat…. De asemenea, controlata, daca putem ….!!!...dar pana unde asta este!! Si eu ma suspectez ca sunt o mama absurda, iar daca copilul crede asta, are si de ce. Din dorinta de ai fi bine, i-am impus niste regulii stricte pe care sa le respecte. Bineinteles ca a parut reactia lui, care nu era pe placul meu (sunt multe de spus). Acum - pare un cliseu - dar caut sa-i respect automonia si indepedenta astfel incat sa-i castig increderea.
Titisha
lorelei_19 spune:
Titisha, povesteste-ne, ce fel de reguli i-ai impus? spune-ne cate ceva despre relatia dintre tine si puiul tau
Salvati un inger:
www.casa-romanilor.ch/teodora.htm
titisha spune:
Reguli impuse!!! Au fost de cand l-am nascut , iar acum la aproape 14 ani, sunt tot la fel de multe, dar de alta natura si parca nu mai sunt asa impuse ci discutabile impreuna cu el.
Despre cele impuse de cand s-a nascut, se vad rezultatele bune deja de pe acum, dar am avut si mari confruntari pe seama lor. Cu riscul de a ma repeta: invat alaturi de el si ne educam unul pe altul, pentru ca acum parca am inceput deja sa am cu cine vorbii.
La general vorbind, totul s-a facut dupa un program riguros stabilit si aproape fara abateri (scorpie, nu???).
Dar, eu consider program riguros si atunci cind copilul imi spune cu o jumatate de ora inainte ca este o premiera la nu stiu ce teatru, daca pot, merg cu el daca nu se duce singur si il iau seara, sau cind avea nu stiu ce meci amical si trebuie sa stea inca 2-3 ore pe teren, sau nu stiu ce repetitie suplimentara la cursul de teatru pentru ca o reprezentatie s-a devansat. Toate aceste activitati extrascolare nu trebuie sa aiba repercursiuni negative la scoala. Uneori au avut si de aici izbucneau conflictele.
Ceva si mai concret: era mai mic si-mi spunea ca nu a avut timp sau a uitat ca toata saptamina sa-si faca nu stiu ce tema suplimentara pt. engleza sau mate, “nu-i nimic” ii spuneam, “stai astazi pana tarziu si le termini, maine la scoala te duci cu tema completa” sau “te duci oricum si suporti consecinte”. In momentul ala sigur ma ura. Raspunsul lui: “mama lui X vine la scoala si il invoieste atunci cand nu-si face tema sau nu e pregatit”. Degeaba ii explicam, pe moment oricum nu intelegea, ca atata vreme cat a avut timp sa-si faca tema completa o astfel de scuza nu exista. Si oricum nu trebuia sa creez precedent, sa nu fac compromisuri cu el, pentru ca este mititel si speculeaza orice slabiciune de-a mea. De aici o regula de baza: sa-si asume respensabilitatea faptelor sale (tine de onoare).
Sau, ca tot era vorba de internet, de exemplu: calculatorul lui are parola pe BIOS si pe Windows, dar i-l deschid de cate ori vrea. Asta este o liniste pentru mine, ca in timpul zilei cand sunt la lucru, el nu-si pierde timpul pe net. Iar daca are vre-un “referat”, sa-si organizeze timpul, astfel incat sa-l faca seara cand suntem noi acasa.
titisha
gutman spune:
Sarutmana mamicilor,
Problema anturajului nu trebuie sa fie o sperietoare.
aduceti-va aminte cum o privea-ti cand erati de varsta copiilor (13-18 ani).
Pericol exista, dar acest anturaj este numit "scoala vietii";
de multe ori copii care au multi prieteni (mai buni sau mai rai) stiu sa se descurce mai bine in multe situatii.
Cred ca un adolescent nu poate fi controlat eficient prin interdictii.
Daca nu imi place anturajul lui, nu e suficient sa-i spun : nu te mai intalnesti cu x sau y, trebuie sa ii ofer ceva in schimb, sa ii ofer activitati care sa ii permita sa cunoasca si alte caractere pe care apoi sa le evalueze si, eventual , sa le aleaga sau sa fie ales.
Nu e suficient sa parolez pc-ul din bios- sunt multi copii care stiu cum se trece de o astfel de parola in 2 minute, iar tentatia de a vorbi despre sex (cyber sau nu) exista la toti copii, mai ales la cei care nu discuta despre sex cu parintii; trebuie sa inteleg ce nevoi are copilul meu si sa ii ofer ce are nevoie in forma in care poate sa accepte. Ce-ar fi daca ati intra (o data, de doua ori) impreuna pe astfel de pagini si i-ati arata ce se ascunde in spatele propunerilor sau discutiilor de pe chat. Sa nu uitam ca primii pasi au fost facuti de-a busilea si apoi cu noi de mana. Toate problemele lor pot fi tratate la fel.
Sunt copii care nu pot vorbi cu parintii lor chiar despre orice, si ce facem atunci? nu mai vorbim cu ei? ii lasam la "mana strazii?" poate ca nu.
Eu am avut o perioada in care fiica mea nu vorbea chiar despre orice cu mine dar ... am gasit o profesoara pe care ea o placea foarte mult si fata de care era foarte deschisa. asa incat am lasat-o pe Maria sa vina la mine cu ce probleme voia si preluam de la dna. profesoara celelalte probleme, pe care le rezolvam tot asa: direct saui indirect. timpul a trecut si Maria a revenit si discutam din ce in ce mai multe.
Nu a trebuit decat sa organizez intalnirile dintre cele doua confidente (iluzia de reciprocitate trebuie mentinuta pentru discutii deschise).
Pericolul exista, nu trebuie ignorat si trebuie sa fim cu ochii pe copii nostri, dar eu cred ca e mai bine sa fim cu ... "coada ochiului pe ei" poate nu-si dau seama.
pe curand
gutman