psihicul femeii care nu poate ramane insarcinata
psihicul femeii care nu poate ramane insarcinata | Autor: madalina.badescu
eu cred ca stressul si faptul ca te gandesti ca nu poti ramane insarcinata dupa mai mult timp de incercari poate fi de rau augur pentru sarcina. Pe de alta parte, cum sa faci sa nu te gandesti la asta, daca asta iti doresti cel mai mult?
Dati un sfat.
Raspunsuri
petra spune:
Oh, Madalina,
Eu nu sunt in situatia asta si nici nu mi-s dori sa fiu nici macar in vis, pentru ca imi dau seama cat este de chinuitor. Cea mai buna prietena a mea este in situatia asta, adica a pierdut 2 sarcini cu ceva timp in urma si acum nu mai reuseste sa fie insarcinata.
Si ea lupta pentru asta, si stressul acumulat este asa de mare.
Oricum te imbarbatez si pe tine cum o fac si cu ea! Fetelor fiti tari, si incercati tot ce este posibil, chiar si fapul de a nu te mai gandi la problema asta! Stiu ca este greu, enorm de greu dar rezultatul final merita!
Succes si multa sanatate iti doresc!
conchita spune:
quote:
Initial creeata de madalina.badescu
Dati un sfat.
ma inscriu prima parerista pe lista. a se renunta la statul obsesiv pe DC asa ca mine. ma invart ca o oaie beata cand prind timp liber sau cand as avea ce face dar, mdeh, viciul e mai tare, pe mai toate topicele. stiu pe dinafara analizele aspirantelor si chinurile lor, desi n-am postat niciodata acolo ca nu sunt asa optimista, ma mai ratacesc pe topice neutre ca si cand am locui toti intr-o casa imensa si, in asteptarea bebelusului, mai zabovim la discutii frivole prin sufragerie sa mai uitam de ceea ce nu putem uita, stiu teoretic cum se alapteaza, ce-s aia colici si cum il faci sa ragaie pe bebe, cu ce , cum si cand incepi diversificarea, acuma nu ma mai dezlipesc de subiectul deschis de karmen cu psihologia copilului, stiu ce greu le e unor mamici in primele zile de gradinita, cand apar greturile, ce e interzis sa mananci in caz de gravideala, cum scapi de kilograme dupa, la cat timp de la nastere revii la sex, stiu ca Vilma si Parpa nu dorm noaptea prea bine, ca Adameasca e campioana la nopti nedormite, ca Papa e la a treia incercare fericita, ca a inceput recolta la fetele de mai-iunie, ca Descantec ia lectii de inot si de vioara, ca bebeii lui Bubi si Lexi au avut febra mare saptamana trecuta, ca fetita Paulei a intrat in faza lui "nu", stiu si taticii, stiu tot ce se intampla in marea familie a DC, la usa careia oftez inca in aceeasi situatie ca si tine, draga Madalina...no, va stiu pe toate cu toate problemele voastre, chiar daca a mea nu e publica. inca. si va stiu toti bebelusii din poze si din povesti si cateodata am impresia ca trebuie doar sa intind mana si sa ating ecranul si e ca si cum v-as atinge pe voi si v-as aculta povestile de-adevaratelea. cu emotiile corespunzatoare, indescriptibile ca si cele de acum. Mada, nu stiu ce sa iti spun...decat ca am momente in care n-as mai vrea sa stiu nimic, pur si simplu. sa ma gaseasca bebe detasata, ignoranta, nepregatita, dar sa ma gaseasca. imi imaginez la fel de obsesiv clipa in care am sa vad cele doua liniute, pariez ca o sa stea pamantul in loc o clipa, ashea, de dragul meu, si o sa se bucure de bucuria mea asa cum m-am bucurat si eu de alte bucurii. n-am nici un sfat, de fapt. doar gargara ieftina ca deobicei. macar ma simt mai bine ca m-a ascultat cineva care ma intelege
ne vedem la testul pozitiv, aveti grija de voi
Authority Zero
Cleomax spune:
quote:
Originally posted by conchita
sa ma gaseasca bebe detasata, ignoranta, nepregatita, dar sa ma gaseasca. imi imaginez la fel de obsesiv clipa in care am sa vad cele doua liniute, pariez ca o sa stea pamantul in loc o clipa, ashea, de dragul meu, si o sa se bucure de bucuria mea asa cum m-am bucurat si eu de alte bucurii. n-am nici un sfat, de fapt. doar gargara ieftina ca deobicei. macar ma simt mai bine ca m-a ascultat cineva care ma intelege
ne vedem la testul pozitiv, aveti grija de voi
Authority Zero
asa sa fie si cat mai curand, suflet mare
madalina, n-am nici un sfat,decat sa fii tare si o sa ma rog pentru tine si pentru toate cele care-si doresc asa de mult un puiut mic
casandra spune:
Conchita, Madalina
Oana_B spune:
Madalina, de ce nu vii tu la "asteptand un ingeras in viata noastra"? Poate ca acolo vrei primi mai multe raspunsuri la problemele ce te framanta.
Oana_B
flori76 spune:
Madalina si Conchita,va inteleg foarte bine,pt ca si eu am aceeasi problema.Nu stiu cum sa va incurajez,pt ca,sincer,nu mai stiu nici singura cum sa ma mai incurajez.
Probabil ca trebuie sa fim mai calme,mai rabdatoare,pt ca SIGUR intr-o zi vom fi si noi mamici(prea mult ne dorim).
Stiti ce-mi este cel mai greu?Sincer,nu mai suport intrebarea:"LA VOI CAND VINE BARZA?".Doamne,sunt atat de multi cei care imi pun intrebarea asta,incat uneori simt ca innebunesc.Ce sa le raspund?Ca eu nu mai stiu cum sa ma impart intre temperaturi,mucusuri,cervix...?!?
Partea buna este ca de cand am descoperit acest forum,am inceput sa vad lucrurile altfel.Pana acum vedeam problema mea ca pe un handicap si de cate ori o prietena sau o cunostinta ramanea insarcinata eu ma simteam neputincioasa.Acum sunt mai calma cand vad ca DIN NEFERICIRE sunt atatea fete cu aceeasi problema.
Nu stiu ce sfat sa va dau.SA AVETI CREDINTA,asta-i cel mai important.
Va pup si sa ne intalnim cat mai repede pe la "Mamici de..."
Flori
viopet spune:
Dragele mele Madalina, Conchita, Flori76 o data si o data tot se va intimpla. Trebuie doar sa aveti rabdare si incredere in voi! Va spun asta din proprie experienta, eu, o mama de 34 ani care are o fetita de un an si jumatate. Medicii mi-au spus mereu 'din punct de vedere medical totul este OK, nu mai fi asa stresata pentru ca iti faci rau singura' - si aveau dreptate! Atunci cind iti doresti ceva din suflet, este aproape imposibil sa nu se implineasca. Eu va doresc sa aveti parte cit mai repede de ceea ce va doriti cel mai mult! Bafta!
milenadinu spune:
M-ati impresionat enorm,de aceea vreau sa va povestesc despre o emisiune tv pe care cred ca am vazut-o acum cativa ani.Erau invitate femei care nu putusera avea copii, toate cu diagnosticuri grele si din cate am inteles fara speranta, cu ani de tratamente chinuitoare,una dintre ele nici nu putea privi in parc copii jucandu-se fara sa izbucneasca in plans.Dintre ele, doua care in urma aceluiasi diagnostic definitiv decisesera sa adopte un copil dupa ce trecusera prin momente de grava depresie, probleme de cuplu, ce mai ajunsesera la capatul puterilor.Si aici intervine miracolul,la un an sau doi dupa venirea micutului adoptat in familie, neasteptat, raman insarcinate si nu o singura data, una mi separe ca avea inca trei copii naturali.Raspunsul medicilor a fost ca totul e un miracol al psihicului uman, care iata deblocheaza in urma unui soc afectiv, niste procese la nivel fiziologic intr-un mod absolut inexplicabil, dar cat se poate de real. De aceea ma gandesc ca acest stress continuu , aceasta incrancenare pe care eu am vazut-o la cele cateva persoane cunoscute aflate in acesta situatie(nu stiu daca acesta e si cazul vostru, nu va cunosc suficient de bine), nu poate sa faca decat mai mult rau. Poate ajuta niste cursuri de relaxare, sau o preocupare care sa exprime cumva altfel acesta dorinta de maternitate.Eu cunosc de exemplu pe cineva care invata arta amenajarii florale, unde nu ca se elibereaza total de idea acestui copil mult dorit, dar o exprima altfel,esapeaza cumva tot stressul si toate angoasele, nu stiu, le transpune in ceva frumos si, cred eu, eliberator.Asta nu inseamna ca nu te mai gandesti la la copil, dar incearca sa o faci altfel, trebuie sa gasesti niste mijloace care sa se potriveasca felului tau de viata si preocuparilor tale, investeste-te afectiv intr-un proiect,nu evita emotiile si trairile intense si mai ales nu acumula problemele, fiinca aici cred eu e cea mai mare gresala.Poate ca fetele care sunt in aceeasi situatie au raspunsuri mai concrete,deja faptul ca altcineva iti impartaseste temerile si suferintele te ajuta moral si iti da mai multa forta.Sper sa iti regasesti echilibrul si odata cu el si liniutle de pe testul de sarcina .Toate gandurile mele de afectiune si simpatie ,Milena
craluca spune:
madalina, eu am fost in situatia de a incerca in zadar 6 ani sa raman insarcinata. Din punct de vedere medical nu aveam absolut nimic si cu toate astea nu se intampla, desi nu am folosit niciodata vreun tip de protectie.
eram deosebit de stresata, de cate ori imi intarzia putin ciclul credeam ca sunt gravida, ajunsesem sa vomit si sa am ameteli doar in ideea ca poate am ramas insarcinata. Uram femeile gravide pe care le vedeam pe strada, am intrerupt o relatie cu o buna prietena doar pentru ca ea avea doi copii (desi aveam si eu unul), cu sotul meu ma certam din orice si sunt sigura ca toate aceste lucruri imi influentau negativ fertilitatea.
In noiembrie 2002 am renuntat sa ma mai gandesc, incercand sa ma obisnuiesc cu ideea ca nu voi avea niciodata al doilea copil. In decembrie 2002 am ramas insarcinata!!! fetita mea, Ioana, are acum 8 luni si sunt convinsa ca este un dar de la Dumnezeu. Toate vin la timpul lor!
Sa iti dea Dumnezeu si tie un copil sanatos care sa iti bucure viata!
Mama Raluca, baiat Alex si bebita mica Ioana
http://community.webshots.com/user/craluca100
Alexa Ioana spune:
fetelor dragi, nu am cuvinte sa exprim ce simt acum, dupa ce v'am citit randurile. nici lacrimi nu mai am. de doi ani si jumatate port si eu durerea asta. si toata lumea imi spune: "nu te mai gandi, eu am ramas insarcinata cand am renuntat la idee", etc etc etc. dar nimeni nu imi spune cum sa fac asta. ma doare sufletul sa stiu ca mai sunt atatea fete in situatia mea, dar ma si bucur ca in sfarsit intelege cineva prin ce trec.
sa ne ajute Cel de sus ca sufletelele bebitilor nostri sa isi gaseasca cat mai repede drumul catre mamicile lor care ii asteapta cu atata drag...