SYRIA...

N-am crezut niciodata ca altundeva poate fi acasa, n-am crezut nicicand ca altundeva poate fi chiar mai bine ca acasa...nefiind adepta schimbarilor si fiind destul de legata de locuri, de oameni, de lucruri in general aceasta calatorie m-a facut , ba nu, chiar m-a schimbat...
Nu-mi ies din cap bulevardele intesate de lume, vanzatorii ambulanti de fructe, cafea, alune si cate si mai cate... mi-e dor de muntii de piatra care parca stau sa cada peste tine, de drumurile lungi, interminabile, de galagia si freamatul unui oras viu la 11 noaptea, cand balalaind pe strazi cu copii, bunici, toata lumea mananca cate ceva, rade , se distreaza, se inghesuie prin magazine...nu stiu cum am putut sa traiesc fara astea toate si mai ales nu stiu cum o sa traiesc fara ele de acum incolo...

"ZAMBESTE, MAINE VA FI MAI RAU"
maryam

conchita spune:

Maryam, pai povesteste! cu detalii muuuulte, multe aaa, si pozne daca ai, stiu ca ai! :)

valentinag spune:

Te-ai intors maryam!!!Te rog sa povestesti cat mai mult si vorba conchitei,unde-s pozili???

Valentina

hannen spune:

Draga mea,bun venit intai de toate.Te-am scapat cu 15`,ce rau imi pare
Ce-mi faci tu mie cu descrierea asta?Ma omori!!
Te pup dulce si astept continuarea si pozele, ca si celelalte fete.

P.S.Vederea e superba,mii de multumiri
Nicole&Amira

http://community.webshots.com/user/nicoleamira

dodo spune:

Hai ca te dadusem "disparuta", nu mai stiam de tine de ceva vreme, stiam ca pleci in voiaj dar nu asa luuuung. Hai, spune impresii de calatorie! Si noi avem un prieten, din Homs, voi unde ati fost???
Bine-ai revenit!!!!

Florys spune:

Am fost in Syria de citeva ori si de fiecare data am noi impresii despre aceasta tara. Deci am fost in Syria in tranzit prima oara trecind din Turcia spre Syria (BAB EL HAWWA)si am mers de la Aleppo si pina la Beirut, Liban cu un taxi care mergea fetelor cu vreo 120-140 de km/ora de mi-era si mie frica ca se va intimpla ceva cu masina. In fine, autostrada era ca in palma si asta in pustiu...adica vegetatie uscata, si ici colo dar rar, vedeai cite o casuta facuta din paie (cred) era in timpul verii. Afara era f. cald si uscat. In fine am plecat cu masina de la ora 16 ne-am oprit la un restaurant in mijlocul pustietatii, dar era tare bine aranjat, am baut bine, mincat f. multe bunataturi si pornit la drum. Pe la 12 noaptea am ajuns la Beirut. Nu o sa uit prima mea vizita in Syria.

Pe urma a urmat o excursie in Syria la Saydneeya (este un loc sfint ptr. crestinii ortodoxi, si dateaza de mii de ani), Maaloula (loc sfint ptr. crestini)si inca citeva locuri, le-am uitat numele unde s-a aratat Sfintul Ilie (intr-o grota) dar ai de coborit 240 de scari ca sa ajungi acolo si cum noi mergem vara e ingrozitor de cald, dar toti oamenii din autocar (tineri, copii si batrini) coboara si apoi urca fara sa zica nimic cele 240 de trepte. Iar ca o rasplata la intoarcere, sus, este o cismea cu apa. Toata lumea se inghesuie sa bea apa rece de munte. Apoi am vizitat Damascul(capitala Syriei) si am vazut faimosul Bazar, cu tot felul de lucruri de vinzare, de la artizanat, la mobila, lucruri, aur, fast fooduri in stiulul arab, plus faimoasa inghetata arabeasca (au ei un stil special de a o prepara), am intrat apoi la Moscheea de la capatul bazarului (este renumita dar am uitat numele acuma)si erau o gramada de straini acolo. Am fost apoi in centrul Damascului, in Hamra si am vizitat magazinele, sint lucruri f. bune si de calitate ca de altfel si lucruri mai putin de calitate, dar sirienii sint recunoscuti ptr. lenjeria intima care e de calitate si toata din bumbac. Mincat la Hotelul Meridian, bufet deschis, de simteam ca nu ma mai ridica nimeni de pe scaun. Alta data am petrecut un weekend in Damasc, si din nou a fost superb. Am asitat si la o nunta in stil Syrian fiindca au facut-o la restaurantul hotelului unde ne-am cazat noi (Sheraton Hotel).

Am mai fost alta data intr-o localitate situata la 40 de km de Damasc, locul de pelegrinaj al musulmanilor dar si multi straini vin aici, la Moscheea Sait Zeinab (in traducere D-na Zeinab). M-au impresionat tare mult femeile musulmance cum plingeau si se rugau acolo.

Sper ca nu v-am plictisit,

Flory

Alina spune:

Dragele mele,

Astept si eu cu interes povestirile despre Siria pt ca am locuit mai bine de un an in Banias,orasel la Mediterana unde exista o mare rafinarie construita alaturi de romani,tatal meu a lucrat acolo vreo 3 ani si am niste super-amintiri.Am fost si eu la Damasc,la Alepp si in alte orase dar o sa ma uit pe harta si pe poze ca se le scriu corect numele.


Alina

Anina_n spune:

Maryam, Florys, astept cu nerabdare, si eu, povestirile despre Syria !



Nina & Nina-Cristina (2 ani in ianuarie)
http://www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina

lu.more spune:

Si eu am fost in Siria acum 3 ani, pentru o saptamana, si am plecat de acolo cu un singur gand : sa revin cat mai repede… Din pacate, nu a fost posibil deocamdata.
Amintirile imi vin toate gramada in acest moment si nu prea stiu cu ce sa incep.
Prima impresie? Uscaciunea ! Survolam o tara arida, un relief despre care nu-ti puteai da seama daca erau campii, dealuri sau munti, gri-bej-galbui la culoare, si ma gandeam cu teama la zapuseala « de jos ». Dar acolo ne-a intampinat o lume atat de diferita fata de ce ne imaginam, o atmosfera atat de prieteneasca si de colorata, care nu astepta decat sa fie descoperita! A suferi de caldura mi se parea o ingratitudine! Ma conformasem instructiunilor si inlaturasem orice semn de apartenenta religioasa. Nu de teama, ci mai degraba din respect. Sau poate ceva din amandoua... Intram intr-o lume necunoscuta care ma fascina si ma infricosa in acelasi timp. Acum, privind in urma, cred ca as fi putut pastra fara teama minusculul meu medalion reprezentand-o pe fecioara Maria...
Am ajuns spre seara la hotel, unde am fost primiti precum regii. Un hotel in afara Damascului, un palace prea luxos pentru gustul nostru, dar asta nu avea importanta: oricum n-aveam sa petrecem prea mult timp inauntru.
Orasul l-am vazut din balconul in prima seara: puzderie de lumini, de culori, sunete si mirosuri necunoscute pana atunci... O muzica plutea in aer, nu era tumultul unui oras care fremata, era cu totul altceva... La anumite ore auzeam rugaciunile cantate in microfoane, n-am auzit in viata mea ceva mai frumos... Atunci totul se oprea si nu auzeai decat vocea aceea indepartata, nu era muzica, era mai mult decat atat, o incantatie, cuvinte pe care nu le intelegeam, dar care-mi dadeau fiori si ma inaltau pana la cer...
Am adormit tarziu, cu greu, invaluita si leganata de o voce care tacuse de mult, dar care-mi staruia inca in minte...



« C’est une grande folie que de vouloir ętre sage tout seul. »
La Rochefoucauld

Caroline spune:

quote:

---

Originally posted by lu.more

Ma conformasem instructiunilor si inlaturasem orice semn de apartenenta religioasa. Nu de teama, ci mai degraba din respect. Sau poate ceva din amandoua...

---

???? Ce-i asta? Eu cred ca musulmanii respecta celelalte religii si nu era nevoie de inlaturarea insemnelor tale religioase. Ei nu le inlatura niciodata cand vin intr-o tara crestina. Crezi ca asta s-ar numi lipsa de respect din partea lor? Eu nu, fiecare are dreptul la religia lui.... Ceva gresit? astept parerea ta. Thx, Caroline

Catan spune:

Maryam bine ai revenit .Asteptam si poze din fascinanta Syria.
Am ajuns si eu in Syria de doua ori ,tot alergind dupa actele ptr Canada.Nu am prea vazut mare lucru ca eram prea absorbita sa-mi rezolv treburile ,dar am ajuns in Hamra (in centrul Damascului -pe o caldura molesitoare).Am fost la ambasasda canadiana (acolo astepta multa lume si chiar nu l-au lasat pe fratele sotului sa intre cu mine.
Am venit si a doua oara in Syria ,tot pe fuga dar de data asta am vizitat mai bine Damascul(aia de la granita -libanezii au cerut sa ma vada ,matusa sotului meu le-a zis ca am un piticut mic si ca e f cald ,dar ei nu si nu>am coborit suparata si le-am zis ca da eu sint Catalina aia din pasaport si asta mic e al meu.Dupa aceea sa-u convins ei bine , ne-au dat voie sa plecam cu un Allah maakun(Dumnezeu sa fie cu voi )am ajuns si in Damasc.Ne-am dus la un restaurant (soferul de la taxi ne-a zis ca mincarea este f buna (ne-am trezit ca mincam cel mai tare biftek si cartofii cei mai reci din lume) nelipsitul taboulleh si o farfurie mare de hommos ,un cola anemic ....Matusa sotului l-a chemat pe bucatar si i-a zis vino domnule aici ,ce crezi ca rizi de noi?am auzit de reputatia voastra ca sinteti unii dintre cei mai buni in ale gastronomiei.Vino in Liban si vezi cum se gateste biftekul.Nenea a fugit repede la bucatarie a venit cu un biftek nou si cu cartofiori noi dar experienta noastra in Damasc a esuat.Mai eram si enervati de nereusita la ambasada .In fine dupa ora patru am plecat spre Beirut si am papat acolo cea mai buna papica (la Stura)fetle din LIban stiu.
Cam atit sper ca nu am plictisit pe nimeni.Va pupa Catan si trupa de pitici

http://community.webshots.com/user/catya106