Cum sa evitam televizorul si calculatorul?

alinuk spune:

m-a interesat subiectul si am facut un search
cred ca am mai si scris ..cu alta ocazie, cumva aceeasi tema, despre impactul tehnicii de redare a img video (fie ca e vorba de tv, comp, etc.)

exista si o carte scrisa de mai multi profesori, pf dr..
http://www.scribd.com/doc/52605685/Virgiliu-Gheorghe-Efectele-micului-ecran-asupra-mintii-copilului


cateva din notitele mele pe aceasta tema...

Este o realitate faptul ca in prima copilarie, suntem suverani asupra programului micutului nostru. Suntem cei care ii oferim atat prin ceea ce-i spunem, cat mai ales prin propriul exemplu, masura lumii pe care tocmai o va descoperi. Suntem responsabili de felul si de canalul prin care alegem sa-i transmitem informatiile.
Tehnica de redare a imaginilor video (multitudinea si frecventa imaginilor, zgomotelor si culorilor derulate pe ecran) - fara sa depinda de continutul vizionat – inhiba zone ale creierului uman, la nivelul caruia se petrec anumite modificari. Iar atunci cand este vorba despre prescolari, la care creierul este in plina dezvoltare, expunerea necontrolata la stimulii generati de televiziune poate avea efecte nedorite asupra evolutiei emotionale si cognitive a copilului.


restul mat aici
http://meseriademama.blogspot.ro/2012/09/convietuirea-cu-televizorul-in-10-pasi.html

teoria-i teorie asadar, cu practica ne mai lovim cu capul
Personal, la varstele alor mei activitatile pe care ne axam sunt cele gen: ateliere, spectacole, teatre, etc
acasa: carti, lego, jocuri..
jocuri dvd avem o ora pe saptamana
teveu de vreo doua ori cate o jumatate de ora

un program pe care ne straduim sa il respectam


Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (4 ani) si Teo voinik (6 ani)

Secret Bunny!!
...................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................

Androix spune:

Magda, nu e greu deloc sa limitezi si accesul al calculator. Ai mei au aproape 8 ani si aproape 6 si calculatorul pentru ei e ceva ce nu-i prea intereseaza. Asta in conditiile in care si la noi in casa televizorul il pornim nu-l pornim dar calculatorul porneste dis de dimineata si se opreste noaptea, iar eu lucrez aproape toata ziua la el.
Acum am zis ca totusi prea i-am tinut asa si poate ne apropiem de varsta la care ar trebui sa stie si ei una alta la calculator asa ca zilele astea mai facem o incercare cu un CD cu jocuri cu matematica de la scoala. Am mai avut tentative in trecut cu piticlic dar dupa 2-3 utilizari incepeau sa nu mai mearga si imi blocau calculatorul asa ca am concluzionat ca sunt bani aruncati pe fereastra.

Savvy spune:

Androix, da' totusi cum ai facut? Adica tentatia e mare-mare, de vreme ce calc-ul merge toata ziua, iar ei sunt marisori si curiosi. Nu arunca nicio ocheada, nu pun mana pe mouse, nimic? Zi-ne si noua cum. Si as vrea sa stiu si cu TV-ul, chiar daca merge rar, e tot o tentatie.
Eu m-am analizat pe mine si am constatat ca sunt cam dependenta si de tv, si de calc. Deci as fi cam ipocrita sa i le interzic copilului, dar pana la 5-6 ani, sper totusi sa reusesc, cu ipocrizia mea cu tot.

A_Iulia spune:

Pai cand intra la scoala (6-7 ani) - daca are si after school - nu mai apuca mare lucru la TV/ipad/laptop. Adica mai apuca, dar putin, seara...nesemnificativ. In rest toata ziua, sunt activitatile legate de scoala., teme, joaca, optionale, etc.

De fapt si pana atunci, daca are gradinita cu program prelungit (de stat, particulara).

Androix spune:

Sa nu credeti ca si la noi mereu a fost asa. Nu, au avut si copiii mei voie la televizor, chiar prea mult. Cat erau mici, pana sa mearga la gradinita nu aveau program la televizor, in schimb aveau doar anumite desene la care aveau voie: baby einstein si filmele clasice disney. Insa m-am desteptat ca televizorul e nociv daca merge non stop si copilul nu mai face altceva. Asa ca la inceput mi-a fost la indemana sa le ofer alte alternative de a-si petrece timpul inconjurandu-i de jucarii si jocuri adecvate varstei lor. Au inceput sa guste jocurile puzzle, jocurile de constructie cu cuburi mari sau cu altfel de piese, masinutele, papusile etc.
Apoi a venit vremea sa mearga la gradinita. Acolo oricum aveau program de desene animate, fie dimineata pana se adunau toti, fie dupa amiaza pana plecau toti. Asa ca am zis ca ar trebui sa limitez eu acasa. Dupa primii doi ani de gradinita ai baiatului si incepand cu primul al fetei au inceput amandoi sa faca sport in cadru organizat. Intamplarea a facut sa fie la aceeasi sala (unul aikido si celalalt dansuri) dar in zile diferite. Ajunsesem ca din 5 zile, dupa gradinita 4 erau petrecute la sala pana la 6-7 seara. Scapasem iar fraiele cu televizorul si seara pana le pregateam cina ei se uitau la televizor. Dupa cina trebuia sa-i bag la culcare sa se poata trezi dimineata a doua zi, iar ei au inceput sa planga ca nu au avut timp suficient sa se joace! Si atunci mi-a picat fisa: pentru ca v-ati uitat la televizor! Si atunci mi-a venit ideea sa facem program: de luni pana vineri nu ne uitam la televizor, nu ne jucam la calculator, si nimic legat de astea doua (ca mai apoi s-au mai adaugat in colectie wii si niste console portabile luate pentru drumuri lungi). Vineri avem voie la televizor dupa gradinita, vinerea era singura zi fara sport, iar duminica numai pana pe la 4-5 maxim. si asa functioneaza programul si acum. Si chiar si in weekend nu se uita non stop la televizor, pentru ca fara sa ne propunem asta neaparat dar mereu aveam ceva de facut sau mergeam undeva si nu era timp de televizor decat printre picaturi.

Cu calculatorul e alta poveste. Pentru ca lucrez la el nu aveam cum sa-i las in timp ce lucram. Le-am explicat pur si simplu de mici ca eu nu ma joc, nu pierd vremea ci am treaba, iar ei au inteles. De-a lungul timpului au mai avut cate un joculet gen piticlic sau niste prostioare castigate la pungile de pufuleti cu surprize pe care le-au mai jucat dupa programul de care am povestit, nu mai mult de o ora amandoi, efectiv stateau amandoi in aealsi scaun si se jucau pe rand. Am cumparat de la gradinita piticlic cu 15 lei si alte mizerii de reviste, fara cd dar tot niste inutilitati, pana cand s-au lamurit si singuri ca sunt proaste. Dupa ce se jucau de 2-3 ori cd-ul imi bloca sistemul de nu mai puteam decat sa-l opresc de la buton. O vreme i-am mituit, recunosc si nu mi-e rusine cu asta, in loc sa dau 15 lei pe o revista cu cd prost, le dadeam lor 15 lei pentru pusculita. Si a mers de minune. Acum nu mai avem probleme sa planga vreunul ca vrea o revista sau mai stiu eu ce prostii de pe la scoala sau gradinita. Insa tot citind pe subiect de genul asta m-am gandit ca poate totusi e timpul sa invete si ei sa lucreze cu calculatorul. Asa ca am cumparat un cd cu exercitii de matematica. Acum il asteptam sa vedem ce e de capul lui.

In schimb la noi capacul a fost pus de wii. Anul trecut mos craciun s-a gandit sa ne lase unul sub brad. A fost bine un timp, cat a tinut vacanta. Pe urma a inceput gradinita si a revenit in actualitate programul de sport si programul la televizor, pc si am adaugat si wii pe lista interdictiilor din timpul saptamanii. Iar a fost bine, programul a fost respectat si eram multumita de cum reuseam sa le gestionez pe toate ca sa impac si capra si varza. Pe urma au inceput crizele de isterie, urletele, rabufnirile, nervii. Programul era respectat, dar in weekend feciorul meu vroia sa recupereze. Nu mai erau suficiente doua reprize de cate o ora, el vroia de dimineata pana noaptea. Nimic nu se mai intampla in familia noastra fara sa luam in discutie cand ne jucam la wii. Nu puteam merge in vizite, la cumparaturi, in parc, ca nu mai era timp de wii. Ne certam minute in sir si argumentam pana ma durea gura si mintea ca sa-l lamuresc ca avem si alte lucruri de facut. Se cam intorsese impotriva mea programul de care eram atat de mandra. Am incercat si invers, sa las mai mult de la mine ca sa inteleaga ca nu i-l ia nimeni si are cand sa se joace dar n-a fost decat si mai rau.
Ca sa ii dau voie ii spuneam ca il las o ora si imi spunea ca intelege, nicio problema, dar cand il anuntam ca ora e pe final si mai apoi ca s-a terminat (ca asa ma chinuie de mic, il anunt ca gongul de la teatru de trei ori inainte sa se intample ceva ce nu-i place) incepea cosmarul meu. Cum am spus, racnete, tevalit pe jos, plans, trantit, amenintari, vorbit urat. Am ajuns sa simt ca un obiect care trebuia sa aduca bucurie si relaxare aducea de fapt numai nervi si frustrare, a devenit obiect de santaj si amenintari si a creat tensiuni inutile chiar intre mine si sotul meu, nu mai zic intre noi si baiat. Cu fata nu avem probeleme de genul asta, ea dupa 20 de minute de joaca se plictiseste.
Momentan wii-ul n-a mai pornit de vreo 3 saptamani, iar eu ma gandesc serios sa-l trimit inapoi de unde a venit.
Si pentru ca ieri am constatat stupefiata ca copilul meu de aproape 8 ani dupa ce ca abia citeste peste 5 minute nu stie sa povesteasca ce a citit am inchis si televizorul in acest weekend.
Per total am observat ca copiii mei se joaca mult mai frumos si se inteleg mult mai bine daca nu au incotro si trebuie sa se joace cu jucariile in loc sa se uite la televizor sau sa se joace la wii. Sunt mai inventivi si descopera noi feluri de a folosi o jucarie.

Nu am curajul sa bag mana in foc ca asa cum fac eu e mai bine, am invatat ca ce poate sa functioneze acum pentru mine poate sa nu mai mearga mai tarziu, sau pentru altcineva. Asa ca incerc sa ma adaptez din mers.

Savvy spune:

Am scris un mare raspuns, dar s-a pierdut in eter, din cauza conexiunii de doi lei.
Deci: multumesc mult, Androix, pentru povestea ta, foarte-foarte interesanta. Am inteles multe. Oricum, imi dau seama ca n-am de ce sa ma plang, greul incepe cu gradinita/scoala. Sper sa gasesc o multime de activitati cu care sa combat tv-ul si calculatorul. Aveai mare dreptate cu ce spuneai, ne adaptam din mers la "meseria" de parinti, n-avem cum sa prevedem tot ce va aparea pe drum, nici sa ne inarmam dinainte. Multumiri.

andabeji spune:

Buna ziua,
Sigur ca nu aboslut toti copii au aceasta problema cu Tv SI DESENELE indiferent ca sunt pe calc sau in alta parte, dar eu pot sa atest faptul ca majoritatea stau enorm de mult cu ochii in ecran. Eu sunt profesoara si toti copii, incepand cu cei de la pregatitoare stau ore intregi pe calc, ca metoda de santaj dar si ca inlocuitor de bona. Sigur ca e gresit, dar in ziua de azi este imposibil aproape sa intalnesti un copil care stie si altcv. Aici eu observ ca peste tot in spatiile de copii sunt personaje din desene..la gradi,la scoala,la spatiul de joaca,pe haine,la ziare pe rechizite si ghiozdane. Stiti ca eu in tot iasul am gasit intr-un singur loc un gjhiozdanel care avea niste animale pe el? de ce tre sa fie numai cu printese sau spiderman ori mickey mouse? si societatea ii ataca din toate partile!!
o fi educative desenele, nu zic,dar stati linistite ca nu va termina scoala fara sa stie sa numere sau sa recunoasca triunghiul.
Noi stam cu bunicii,dar tin permanent tv deschis si calc din bucatarioe, mai e si tati care sta pe laptop destul de mult. si el practic din merge din camera in camera si vede pe cineva ca se uita la un ecran. nu zic ca eu nu il pun,dar cu limita si doar pe calc unde pot controla ce vede,dar ...

JuliaSM spune:

Astea sunt asteptarile tale cu privire la cunostintele copilului la terminarea scolii?? Pentru o profesoara care zici ca esti, nu esti deloc pretentioasa...

Societatea ii ataca din toate partile, consumerismul e un curent puternic, insa nimeni nu-ti da nimic de gratis si nu copilul e cel care cumpara toate trasnaile, asa ca nu e vina copiilor pentru toate minunile si prostiile chinezesti, jucariile 'educative' si desenele animate pe care le primesc ei.

Cat despre personaje, nu le vad asa de nocive pe cat de blamate sunt. Fetita mea spune ca vrea ghiozdan cu cai si parol ca mi-e totuna daca ar spune ca vrea cu Black Beauty. Generatia asta are eroii ei, asa cum si noi i-am avut pe ai nostri. (probabil ca ai vrut musai sa cumperi ghiozdan cu animalute pentru ca ti-a placut tie, daca ai batut tot Iasul cu pas marunt, ca sa-l gasesti, in acel singur loc!)

Ce fetita nu si-a dorit sa fie printesa, indiferent in ce secol a fost nascuta? Cati din noi nu savuram cele 10 minute de desene animate si visam apoi o zi intreaga la ele, pana la urmatoarea portie de 10 minute?? Hai sa n-o mai dam cotita si pe dupa visin, ca parca o aud pe bunica-mea vaitandu-se 'Pe vremea mea, mamaie...'

Ramonika spune:

cea mai sigura solutie: tai cablul, tai internetul. ai scapat si de o cheltuiala in plus

anya spune:

La noi s-a "stricat" calculatorul. Acum cel mic calculeaza cate diamante (niste pietricele colorate primite de la bunici) trebuie sa vanda ca sa poata pune bani de unul nou. Asta pentru ca pe tableta nu poate juca Mindecraft full option si vrea sa-si invtie prietena sa construiasca impreuna un server. Ati inteles ceva? Copiii de azi nu isi invita prietenii sa se dea cu bicicleta (refuza chiar sa se urce pe ea) ci sa-si construiasca impreuna o lume virtuala.
Cam asta e ceea ce isi doresc ei. In realitatea de zi cu zi amandoi copiii mei merg la scoala, engleza si fac sport de performanta (antrenamente zilnice - nu pt rezultate si medalii cat pentru ocuparea timpului). O zi perfecta de weekend - pentru ei - inseamna sa nu se schimbe de pijama, sa dea drumul la tv pe desene, sa le dau ceva bun de rontait si sa stea cu tableta/pc-ul in fata pana seara. Eventual sa fie si prietenii lor cu ei sa intre in retea.
Mama "rea" face alte planuri.