Sa-l anunt pe sotul amantei...sau nu?

nadaflorilor spune:

eu cred ca sotul tau a facut o alegere in detrimentul tau nu al copilului, apoi vezi ca se prea poate sa ii atribui masuri si valori care iti apartin..."ca sa nu mai zic ca a ales libertatea si confortul personal in detrimentul copilului"...in concluzie tu te sacrifici?!... iti recomand uc caldura topicul "Copilul captiv", ca mentalitate nu esti departe de unele "mame" discutate acolo

in raport cu copilul vostru nici unul dintre voi nu este mai bun, ba pot spune ca tu esti mai rea, pentru ca tu esti cea care te folosesti de copil sa ti alaturi de tine un barbat care nu te mai vrea nici macar formal...

stresul care ii face rau copilului poate fi indus de tine, de cate ori pleaca tatal i se face rau pentru ca stie /ii e teama ca vei interzice orice alta vizita...el traieste fiecare vizita a tatalui ca fiind ultima

ps. e parere personala, asta sa nu ma ia careva la intrebari in privinta competentelor

crisiacob spune:

Mada, asa e, le am pe toate stiu. Din pacate in momentele astea nu constientizam aceste lucruri. Mi-am luat o carte de la biserica care se numeste: "Cuvinte de nadejde pentru oameni fara nadejde". Cred ca este exact ce imi trebuie. Sunt constienta ca este un proces lung si dureros dar sunt momente grele prin care trec acum...

eumada spune:

Da` nu zice nimeni,draga mea ca nu-s grele.Unii oameni sunt mai puternici altii mai putin,dar daca tu te distrugi,il lasi sa castige?

Repeta-ti in gand de 100 de ori,cand stai langa pui"sunt cea mai frumoasa,cea mai desteapta,cea mai puternica.
Stiu ca doare,stiu foarte bine ca doare,crede-ma,dar mai stiu ca se si vindeca.Na ca te iau la orgoliu.Crezi ca o femeie suferinda,neingrijita,castiga in fata uneia frumoase,linistite(la exteior macar?)crezi ca o femeie prabusita ,negativista,atrage ceva pozitiv?Tu te-ai place acum?Nu,asa ca ai puterea.Repeta doar ce ti-am spus.

rall spune:

crisiacob, de cand am vazut primul tau mesaj pe topic am zis ca ti se potriveste f bine citatul din Man in the mirror. Sigur nu e pus intamplator acolo

Te pup si.. curaj!

cris_stef spune:

Eu personal cred ca este foarte periculos sa ii "interzici" copilului sa mearga la noua locuinta a tatalui lui. Imi amintesc perfect de copilaria mea cand o matusa m-a intrebat: pe cine iubesti mai mult, pe mama sau pe tata? Pur si simplu nu am stiut ce sa ii raspund. Dar m-am gandit bine in acea zi si mi-am dat seama ca ii iubesc pe amandoi egal. EGAL. Si daca ar fi sa aleg intre ei, i-as alege pe amandoi.

Copilul tau nu te iubeste doar pe tine infinit si apriori doar pentru ca esti mama lui. Il iubeste exact la fel de mult si pe tatal lui si are nevoie de prezenta tatalui in viata lui. Mai ales ca este si baiat si au avut, si au, o relatie foarte buna fiu-tata.

Nu, nu il pune sa aleaga intre tine si tatal lui ci oferiti-va amandoi. Daca sta la tine in timpul saptamanii (poate ca iti permiti sa ai grija de el mai mult) lasa-l in weekend sa stea cu tatal lui. Pe langa faptul ca isi vor dezvolta si mai mult relatia dintre ei, este DREPTUL lui sa fie langa tatal lui si dreptul tatalui sa il aiba alaturi. Faptul ca noi, femeile, nastem copii, nu inseamna ca acestia ne apartin exclusiv. Stiu, ti-e teama ca nu poti controla relatia lor, dar este normal sa nu o controlezi. Ei au dreptul la o relatie proprie fiu-tata, in care tu nu esti inclusa.

Sincer, nu as vrea sa fiu in pielea baiatului tau! Te-ai gandit vreun moment ca datorita relatiei foarte bune dintre el si tatal sau si-ar dori poate sa stea cu tatal sau? Ca poate se simte mai mult legat de acesta? Ca poate el se simte mult mai abandonat decat tine?

Nu vreau sa rasucesc cutitul in rana. Crede-ma, stiu exact cum este. Dar adultii supravietuiesc intr-un fel sau altul, isi linga ranile, si le cicatrizeaza, chiar ii infrumuseteaza. Copii sunt cei care raman neintelesi. Pe ei nu ii asculta nimeni, ei nu stiu sa se exprime, sa se exteriorizeze. Ei se inchid in ei si atat, sufera in tacere.

Stiu, si noi suntem niste copii mari, si noi avem nevoie de ajutor, si noi suferim si noi contam pentru noi. Dar ... daca noi suportam atat de greu un abandon, oare copii mai mici cat de greu il suporta?

Da-l naibii pe sotul amantei, da-o naibii pe amanta! Uita-te la fiul tau si lasa-l sa treaca cat mai usor peste aceasta perioada.
Stii, ma gandesc ca poate daca il lasi in we la tatal lui, incet, incet, tatalui i se va face dor de familia de acasa. Oamenii au nevoie de noutate, dar, dupa ce trece placerea noutatii, tot la familie se intorc (e stupid sa dau exemple de cupluri care s-au reimpacat dupa un timp, jumatate de an sau 1 an, dar stii si tu ca exista). Oricum, copilul il va tine responsabil. Poate ca ii va cumpara mai degraba ceva copilului vostru decat amantei, isi va cheltui timp si bani cu copilul decat cu alta femeie.
Un baiat are nevoie de prezenta tatalui in viata lui, il intareste, il maturizeaza, il imbarbateaza. Mama este cea calda, cea iubitoare, cea intelegatoare, cea care cultiva relatia tata-fiu. Dar tatal este taria si barbatia, mai ales pentru un baiat.

Crisiacob, e greu, tare greu! Dar o vei scoate tu la capat intr-un fel. Nu pune orgoliile in fata, ci interesul copilului in primul rand si apoi interesul tau. Interesul copilului este sa ii aibe mereu aproape pe ambii parinti. Interesul tau este ca tatal copilului tau sa nu isi neglijeze copilul. Si nu poti atinge asta decat cultivandu-le relatia. Nu ar trebui sa te temi cumva ca te va parasi. Baietii/barbatii isi adora mamele (cred ca stii si tu).

crisiacob spune:

cris_stef, nici o clipa nu am sustinut ca ii ingradesc dreotul de a se vedea cu tatal lui. Ba ma mult, de trei saptamani de cand s-a produs ruptura s-vazut cu tatal lui aproape in fiecare zi. Am spus doar ca nu il mai las la el acasa. Punct. In rest poate sa mearga impreuna oriunde vor vrea, a venit si la noi acasa de nenumarate ori, i-a facut si baie...Nu am facut-o pana acum si nici nu am de gand sa le raresc inatlnirile ( va trebui sa ma consult cu un psiholog ca sa vad cum vom face in viitor) si nici nu il voi vorbi de rau in veci pe tata.

A_Iulia spune:

Stiu ca e EXTREM de greu sa pierzi in acelasi timp si sotul, si copilul. dar sta doar in puterea ta sa nu se intample asta.

Este datoria ta sa te gandesti unde ii este mai bine baiatului tau.

Daca vrea la tata, parerea mea este ca trebuie sa faci tot ce-ti sta in putere sa se duca acolo, fie chiar si in casa lui.

Cand vrea la tine (si crede-ma ca va vrea mai mult timp decat iti imaginezi tu), primeste-l cu toata dragostea, fara nici un repros sau vreo restrictie. Nu-ti fie teama. Mama e mama, te va prefera mereu atata timp cat nu-i vei impune restrictii in a-si vedea tatal.

Nu iti este usor din multe puncte de vedere...totusi sper ca vei lua deciziile potrivite pentru copilul vostru.

BalMascat spune:

imi dau si eu cu parerea, copilului i-a placut unde sta tatal pt ca e ceva nou. dar orice loc nou devine rutina. eu l-as lasa sa se duca in vizita la tatal lui, poate toata lumea ar fi mai fericita asa, inclusiv tu.
copilul s-ar obisnui cu starea de fapt, si in timp nu i se va mai parea nimic neobisnuit, iar tu ai putea lua o pauza de la situatia tensionata. poate in timp ai accepta situatia. ma gandesc ca de cate ori el vine in apartamentul in care ati locuit impreuna, tu percepti asta ca pe o reinoire a relatiei, ca si cum nimic nu s-a schimbat. de aici si idea de abandon zilnic. tu zilnic retraiesti aceleasi emotii, si poate si copilul tau.
parerea mea...lasa-i sa se intalneasca unde vor ei, ca e acasa la tata, la film, in parc...oriunde. cand vine copilul acasa si se arata entuziast, spune-i ca te bucuri ca ii place unde traieste tatal lui, si ca e bine ca e fericit acolo doar ca locul lui e acolo cu tine, si de cate ori se va poate, va merge la tatal lui.
tie acum iti e frica ca il pierzi si pe copil. perfect normal. dar nu se va intampla asa, chiar daca initial copilul se arata interesat de cum sta tatal.

mariuta spune:

Bineinteles ca cel care pleaca alege in detrimentul familiei. Atat sotia cat si copilul sunt direct afectati de aceasta alegere. Neintelegerile dintre soti nu s-au datorat doar "nepotrivirii" cat si atitudinii celui care nu voia sa se implice in treburile casei (desigur "dreptul lui la fericire si la dragoste" este mult deasupra acestor "fleacuri". Pai coleg de camera sa fii, nu tata si sot, si este fair sa te implici, atunci cand amandoi lucreaza. Nu sa-ti arati lipsa sentimentelor printr-o atitudine de ignorare totala a eforturilor sotiei).

Crisaiacob, slava Domnului ca ai serviciu si casa, ca ai o oarece stabilitate financiara. Cu timpul te vei reface si copilul la fel. Multa sanatate.

eumada spune:

Mariuta are dreptate.Pai daca are dreptul la fericire si dragoste "domnul" sa n-o faca distrugand alti oameni.Cladirea fericirii pe nefericirea altora nu e buna....va vedea cand amanta ii va face exact cum i-a facut el nevestei.Roata se invarte si ce dam universului..aia primim.