Pro sau contra scoala de corectie.
Raspunsuri - Pagina 14
Victoria_mami spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Ana Stroe Victoria_mami, ce stii, in Canada exista scoli de corectie? http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759 |
Da, exista.
Plus ca in Canada au fost trimisi minori in inchisori. Plus ca in Canada exista "Parents responsability'; adica, daca fiica-mea comite ceva gra, eu, parintele raspund.
Victoria_mami spune:
Aqai, cred ca problema creste atunci cand parintele abuzatorului e exact opusul tau. Adica, tu te-ai implicat, ai incercat, impreuna cu scoala sa gasesti o solutie sa-ti faci copilul sa inteleaga ca agresivitatea nu e cool si ca bully-ing is a big No-No. Alti parinti nu sunt asa, ori nu le pasa, ori se bucura ca copilul lor e temut. Aici trebuie intervenit altfel; daca scoala nu are suficienta autoritate in fata 'rebelului', intervine politia si in functie de cat de grava e agresiunea, se pedepseste; mai intai cu suspendarea agresorului 3-4 zile de la scoala, apoi cazul poate ajunge in instanta. Si de aici mai e loc de o agresiune pana la juvenile facility. (Daca prima agresiune e grava, atunci e direct scoala de corectie). Si daca scolile de corectie sunt conduse intr-un mod util, acesti adolescenti chiar pot fi corectati. Dar totul trebuie facut asa cum trebuie; personalul trebuie s astie exact ce si cum sa faca si scopul principal sa fie corectarea comportamentului, si nu neaparat pedepsirea agresorului.
salcia spune:
Nelia, mi-ai frant inima cu povestea acelui baiat... Poate si pentru ca eu am cunoscut un astfel de baiat si n-am putut sa-l ajut, desi am incercat, ani de zile :(. Si eu cred ca ar trebui sa existe scoli pentru parinti, sau "centre de re-educare", poate chiar teste, cum spunea cineva, inainte de a deveni parinti... Poate suna aiurea, dar am vazut mult prea bine cat rau poate face un parinte abuziv, un rau imens si ireparabil in unele cazuri, efectiv unii parca o fac sistematic sa distruga total copilul, nu inteleg de ce.
Si o mare problema e si faptul ca oamenii nu intervin, chiar daca vad abuzurile, pe principiul "e familia/copilul lui, treaba lui, nu ne bagam". La noi, unde totul e atat de... primitiv, sa spunem, unde nu exista bani si interes pentru nimic, nu intervine nici scoala, nici autoritatile, nimeni. Sa nu mai vorbim despre alti parinti, vecini, oameni de pe strada etc. Si poate ca in unele cazuri o interventie din exterior ar salva o viata.
Poate daca cei de la scoala baiatului din povestea ta ar fi reactionat, altfel ar fi decurs lucrurile. Trebuie doar un dram de interes/atentie si de empatie, mai ales ca vorbim despre copii. Am vazut un film despre cazul copiilor care l-au torturat/ucis pe cel mic, de doi ani, despre care s-a pomenit aici. Absolut infiorator, ma doare efectiv stomacul cand ma gandesc la suferinta celui mic :(, dar si in cazul asta, am vazut in film, acei baieti mai mari au batut orasul in lung si in lat cu cel mic, care era ranit, plangea, era clar ca e ceva ciudat la mijloc, zeci de oameni au vazut, dar nu a intervenit nimeni, s-au gandit ca era fratele mai mic si ce sa se bage. Pai si daca ar fi fost fratele mai mic, vazandu-l ca era in mod clar intr-o situatie dureroasa pentru el si ciudata, cum sa-l lasi asa?!
In fine, ideea mea era ca, in general, adultii ar trebui responsabilizati si educati/re-educati, iar copiii cu probleme, precum si parintii lor, ar trebui inainte de toate sa mearga la terapie. Si sa nu se mai presupuna, by default, ca parintii, fiind adulti, sunt cei cu discernamant. Pentru ca, din pacate, nu este intotdeauna asa.
elyda spune:
Citat: |
citat din mesajul lui salcia Nelia, mi-ai frant inima cu povestea acelui baiat... Poate si pentru ca eu am cunoscut un astfel de baiat si n-am putut sa-l ajut, desi am incercat, ani de zile :(. Si eu cred ca ar trebui sa existe scoli pentru parinti, sau "centre de re-educare", poate chiar teste, cum spunea cineva, inainte de a deveni parinti... Poate suna aiurea, dar am vazut mult prea bine cat rau poate face un parinte abuziv, un rau imens si ireparabil in unele cazuri, efectiv unii parca o fac sistematic sa distruga total copilul, nu inteleg de ce. Si o mare problema e si faptul ca oamenii nu intervin, chiar daca vad abuzurile, pe principiul "e familia/copilul lui, treaba lui, nu ne bagam". La noi, unde totul e atat de... primitiv, sa spunem, unde nu exista bani si interes pentru nimic, nu intervine nici scoala, nici autoritatile, nimeni. Sa nu mai vorbim despre alti parinti, vecini, oameni de pe strada etc. Si poate ca in unele cazuri o interventie din exterior ar salva o viata. Poate daca cei de la scoala baiatului din povestea ta ar fi reactionat, altfel ar fi decurs lucrurile. Trebuie doar un dram de interes/atentie si de empatie, mai ales ca vorbim despre copii. Am vazut un film despre cazul copiilor care l-au torturat/ucis pe cel mic, de doi ani, despre care s-a pomenit aici. Absolut infiorator, ma doare efectiv stomacul cand ma gandesc la suferinta celui mic :(, dar si in cazul asta, am vazut in film, acei baieti mai mari au batut orasul in lung si in lat cu cel mic, care era ranit, plangea, era clar ca e ceva ciudat la mijloc, zeci de oameni au vazut, dar nu a intervenit nimeni, s-au gandit ca era fratele mai mic si ce sa se bage. Pai si daca ar fi fost fratele mai mic, vazandu-l ca era in mod clar intr-o situatie dureroasa pentru el si ciudata, cum sa-l lasi asa?! In fine, ideea mea era ca, in general, adultii ar trebui responsabilizati si educati/re-educati, iar copiii cu probleme, precum si parintii lor, ar trebui inainte de toate sa mearga la terapie. Si sa nu se mai presupuna, by default, ca parintii, fiind adulti, sunt cei cu discernamant. Pentru ca, din pacate, nu este intotdeauna asa. |
De multe ori adultii sunt cei responsabili de faptele copiilor si din pacate oricat le-ai explica nu inteleg asta.Sunt foarte multi parinti care au impresia ca daca ii ofera copilului mancare,imbracaminte si un acoperis deasupra capului si-au facut datoria de parinti.Habar nu au sau si mai rau nu ii intereseaza sa stie ce inseamna sa fi parinte.Mancare si haine primesti si la orfelinat,copilul are nevoie de educatie si preocuparea parintilor pentru viitorul copilului lor.Si aici NU ma refer la asigurarea viitorului din punct de vedere material ,ci la grija parintilor ca acel copil sa devina adult responsabil si capabil sa traiasca in societate fara sa creeze probleme celor din jurul sau, fara sa priveasca inapoi cu manie si inainte cu teama.
a_alinta spune:
de fiecare data adultii sunt responsabili de faptele copiilor care vor deveni adulti si ei la randul lor , pentru ca de fapt si de drept copiii sunt oglinda parintilor si a celor din jurul lor.
voi credeti ca a venit cineva pe lumea asta violent, vulgar, hot sau mincinos? oare nu toti am venit in pielea goala si flamanzi ?
o scoala de corectie daca chiar ar fi necesara , ar trebui sa fie pentru adultii care cred ca le stiu pe toate si habar nu au de nimic.
Selene_Bunny spune:
Mi s-a povestit ca s-a facut odata un experiment cu niste copii mici (3-4 ani), fetite si baieti. Au fost lasati sa se joace in voie intr-o camera in care erau fel de fel de jucarii, dar doar o tricicleta. A iesit o pocneala si-o bataie intre copii pe tricicleta aia, de numa'. Ceea ce i-a facut pe experimentatori sa se intrebe daca violenta nu face parte din noi.
Nu am alte detalii despre acest experiment decat ceea ce mi s-a povestit.
a_alinta spune:
la 3-4 ani violenta pentru singura tricicleta?
daca chiar e adevarat ce spui tu ar fi pacat sa platim bani pentru a demonstra ca ne nastem violenti. sper ca acei cercetatori nu sunt platiti din bugetul de stat, indiferent de stat.
Victoria_mami spune:
Selene, nu era nevoie de un experiment; puteau intra intr-o clasa de gradinita si vedeau cum e... Ne nastem cu un simt dezvoltat de posesivitate. Normal ca copii de 3-4 ani se cearta/ imping ptr. jucarii. Aici intervin parintii si societatea; socientatea impune niste reguli si parintii isi educa copiii sa respecte acele reguli.
a_alinta spune:
un copil se naste pur numai ca se intampla ca unii dintre copii sa se nasca bolnavi. unii dintre copii mor la nastere, altii pe parcurs , altii pot trai pana la adanci batraneti cu boala. unii dintre copii par ciudati celor care nu pot intelege ca normalitatea nu face parte din abecedar-ul cu care am fost invatati la clasa a -I-a.
asa cum nici un copil nu se naste violent, hot, mincinos, suspicios, orgolios pentru ca acestea sunt atributele societatii din care facem partem nu ale vietii cu care ne nastem, nici un copil nu moare fara sa ne invete o lectie. pe cei care avem urechi sa auzim si ochi sa vedem si ii iubim pe toti pentru ca toti avem un rost pe lumea asta.
altfel nu am fi fost aici!
edit: atunci cand am scris acest mesaj m-am gandit la aida si la ingerul ei.