Piersicute de iulie august (24)
Raspunsuri - Pagina 4
adarev spune:
Fetele, iar ati scris o gramada. Bravou voua.Noi, suntem ok. Am fost sa ma coafez ca main eavem adunarea Camerei Notarilor Publici Bucuresti, si ce fite sunt n-as vrea sa vedeti.Nici nu stiu in ce sa ma imbrac , ca esti scanat de sus pana jos.In fine, asa as fi vrut sa lenevesc maine.
IOANA , noi la 5 luni corectate,am inceput diversificarea.Asa ne-a zs profa.
LORE, ma bucur ca ONUTA e binee.I-auzi prajitura cu caramel.
Lasa, LAURA, ca la vara il iei pe Andreiutu si cine mai sta in zona si veniti pe la mine.
Gata, imi trecu oboseala si ne caram in oras.
lorenaflore spune:
Ada, Ali a servit prajitura cu caramel, cred ca am infulecat mai mult decat trebuia si la tine nu a mai ajuns Poate ne da si reteta...
lorenaflore spune:
Ioana, pediatra curenta a Onutei tot timpul a tinut cont ca a fost prematur, chiar daca aveam 35 sapt si 5 zile si nu a stat o clipa la incubator. Dar, spre exasperarea lui M tatal Onutei, tot timpul ca e prematur... Inclusiv cand s-a pus problema diversificarii, mi-a zis clar ca dupa 6 luni si pt ca am insistat eu ne-a dat voie de la 5luni si 3 sapt sa incepem cu cereale si de la 6 luni cu piure de legume. Acum cerealele le-am sistat, iar legumele sa mai astepte..., In functie si de rezultate si de evolutia Onutei.
In leg cu rezerva de lapte, in general, am o rezerva de 100 ml Lm la frigider, dar se mai intampla sa raman fara din diverse motive si atunci mai bag un praf.
Roxy, pana la coada nu ai mai ajuns la sala. Imi pare rau!
Ile, vezi daca nu te uiti la Tv, nu sti cine sunt fetele Gilmore!
Fleur, deja avem personaje preferate, bravo!
Aruba, imi pare rau ca treci prin astfel de momente. Sunt convinsa ca o sa te pui pe picioare cu un pic de ajutor si cu ceva vitamine. Intradevar, vorba Ioanei, sunatoarea este un remediu natural impotriva depresiilor si mie mi-a recomandat-o medicul meu ginecolog cand ma vedea pandita de vreun pui de depresie. A ramas celebra faza, cand ma apuca plansul "Te trimitla psihopupu daca nu ti bagi mintile in cap".
Maria, mersi! Cum sunteti? Ce-ti fac copii?
Laura, ce baiat mare ai! Cate achizitii are Andreiu, bravo!
Ana, am si eu o manduca, cum ziceai ca ai prins bretelele in X, unde pot vedea si eu poza? Sa o prind ca pe sutien mi se pare un pic cam larga pe spate. Oricum e minunata manduca, nu simti aproape deloc greutatea copilului. Eu nu am iesit cu manduca pana acum, dar la primavara sigur.
Va pup si va urez noapte buna!
ali24 spune:
Bunaaa fete dragi...
Lorena ma bucur ca sunteti mai bine.
Maria voi cum stati?ATI mai avut febra?sper ca nu.
Vad ca vi a placut prajitura mea.din pacate nu va pot da reteta ca e secreta.(glumesc)e fff simpla ...nu are rost sa vi o dau ca se face cu ceva caramel ce la noi nu se gaseste.
Anca felicitari ptr mersul la Sala.eu aici nu prea vad vreo sansa sa merg in curand desi mi ar placea.poate voi reusi sa imi iau totusi o banda de alergat si sa o folosesc si ptr altceva in afara de suport de haine cum obisnuiam cu bicicleta si aparatul de vibromasaj ce le aveam in ro.
Ca sa fiu si EU in rand cu lumea si EU ma simt mai delasata si pe zi ce trece tot mai balenuta si nearanjata.parul mi e ars si nu vreau sa renunt la blond....nu stiu cand imi vine din nou ambitia sa ma apuc de slabit.iar ma apuca depresia incet incet pe tema asta.
Si EU l am lasat pe Denis in ritmul Lui.nu l am oprit de la nimic.
Laura nu ISi da drumul pe spate cand Sta in picioare?ce satisfacut e el acolo
EU credeam ca refuza merele si perele ptr ca sunt mai acrisoare totusi ca legumele.dar surpriza azi bineinteles dupa ce a salivat de numa la mancarea noastra am zis sa ii dau castravete murat sa vada ca nu e bun ce mancam noi acolo dar l a savurat de numa.bine nu a mancat din el doar l a mozolit oleaca.
Devine pe zi ce trece tot mai legat de mine si mai solicitant.nu mai apuc sa fac nimic de el.nu mai are rabdare sa stea nici in scaun,nici in rotobil nici unde.am avut noroc ca a fost sora mea 2sapt la mine si m a mai ajutat.dar dimineata a plecat si I s a simtit lipsa
Va pup pe toate.somn linistit sa aveti si cu cat mai putine treziri
Fleurdelise spune:
Hai mai Ali, da reteta, ca aici se gaseste caramel .
Si Vera, cu prajitura desteapta!
Glumesc si eu, ca nici mancare nu am timp sa fac, d-apoi prajituri. Azi am facut o supa cu galuste, mi s-a parut o mare realizare.
Eric tot agitat si marait,a supt f des, acum pe seara s-a mai binedispus un pic. Pun pe seama vaccinului agitatia asta.
LML cu intarziere Emmei si tuturor sarbatoritlor de zilele astea.
Nu mai am timp de nimic, bebe supersolicitant si aici. Mai mult de 5 minute nu vrea in nici o pozitie, si in general numai cu mine, sau macar sa ma aiba in raza lui vizuala.
Achizitii mai incetisor asa. Si el vrea numai in picioare, dar nu sta nesustinut. Metoda preferata de deplasare tot rostogolirea.
Acum sta in fund pe pat, a mancat un biscuite de orez si s-a uns cu el pana pe sosete. La noapte cred ca mai scot bucatele de sub mine prin pat...
Deja maraie de laptic, daca nu adoarme la san il legan de-i merg fulgii .
Ada, succes maine la reuniune, sunt convinsa c-ai sa fii cea mai sic!
Pupi, noapte linistita!
freedelia spune:
Neatza, fetelor, m-am trezit la 6, i-am dat lui Jeff tzitzi si am zis ca am cel putin 2 ore sa fac una-alta. Mergem la o petrecere la o alta familie din New Orleans si le-am promis ca fac King Cake, o prajitura traditionala de Carnaval, se face exact ca un cozonac, doar cu alte arome si alt tip de umplutura. Deci ia timp... am apucat sa fac doar baza (smantana, zahar si unt topite), cat am lasat-o la racit am zis sa imi fac Bible Study in liniste... de unde, in 10 secunde s-a trezit iar Jeff, a mai mancat o tura de tzitzi, apoi cat manca el s-a trezit Jane, a mancat si ea o tura si apoi am stat cu ea sa adoarma la loc si in momentul in care m-am dat jos din pat s-a trezit ia Jeff si cat papa el, s-a trezit Jane definitiv. Asa ca am venit cu ei amandoi in bucatarie si am reusit sa pun prajitura in masina de paine, acum am o ora in care nu mai pot sa fac nimic, ca s-au trezit toti si nu pot sa am un loc linistit pentru Bible Study
Asa ca sa va spun cum am ajuns in China...
Eram in State si cand a venit 11 Septembrie eu abia terminasem facultatea si nu reuseam sa gasesc nimic de lucru, era super deprimant, nu aveam bani, se facuse frig, venise iarna, asa ca am zis sa merg in Romania de sarbatori. Dupa sarbatori, cand sa ma intorc, am avut o problema cu viza, a trebuit sa re-aplic si pana sa se rezolve (ca dupa 11 septembrie verificau pana la a 15-a generatie si dura mult) am zis ca ma duc in Europa cateva luni sa fiu au pair (bona interna, e un program foarte misto pentru tineri sa petreaca ceva timp in alta cultura). Insa nu reuseam sa gasesc nimic, in schimb tot gaseam ads pentru predat Engleza in China. Am aplicat asa intr-o doara si in 3 saptamani semnasem si contract, obtinusem si viza si eram pe drum!!! PLecasem pentru un an. Urma sa ma intorc in Romania pe 15 iunie 2003 si sa plec in State. EI bine, pe 24 mai l-am cunoscut pe Coleman si nu am mai pecat nicaieri, in toamna ne-am casatorit, apoi a venit John, apoi Jodie, el a mers din bine in mai bine la job, asa ca am ramas aici... In 2005 s-au mutat si ai mei aici, mama preda la o scoala intenationala, tata ma ajuta cu copiii... asa ca momentan aici e viata noastra...
Va mai povestesc daca ma intrebati...
Asaaa... cu carierele...
Curelusa aia din spate gliseaza pe bretele in jos si in sus. Cand porti carrierul in fatza, trebuie sa le glisezi sus de tot, cat permite materialul. In pozitia aia, iti pui mainile la ceafa si il inchizi. Daca e mai jos, nu ajungi pe sus, iar pe jos (ca sutienul) tot nu ajungi.
Cand porti carrierul in spate, cand e bebe mai mare, trebuie data curelusa in pozitia cea mai de jos, altfel vine chiar la gat si "te sugruma".
Daca nu s-a inteles, mai intrebati. Ar trebui sa puteti sa puneti carrierul singure in 10-20 de secunde, daca faceti procesul bine. Si ar trebui sa nu simtiti aproape nimic pe umeri, toata greutatea trece pe talie si solduri. Daca va doare spatele sau umerii/gatul, nu este pus corect carrierul. Intrebati-ma daca aveti orice problema.
Abia il astept pe tata, a fost tare greu saptamanile astea fara el...El ajunge marti si miercuri pleaca la mare cu John si Jodie, si cu maica-mea, evident. Viata, frate!!!
Hai, va pup si mai citesc sa vad daca pot sa raspund la ceva...
Fleurdelise spune:
Bb doarme de 2 ore, am si eu un pic de timp inainte de culcare sa va spun povestea venirii aici, daca tot s-a deschis seria :
Ma bantuia de ceva timp, cam de prin 2001-2002 ideea emigrarii in Canada, aveam multe cunostinte, rude (mai indepartate) si prieteni stabiliti aici,majoritatea insa in Toronto, Ontario. Dupa ce am pierdut-o pe mama in 2003 (ea se opunea tare plecarii mele), am suferit doua mari dezamagiri sentimentale una dupa alta si, in sfarsit, dupa ce prietenii mei cei mai buni au facut si ei pasul si s-au stabilit in Montreal, am aplicat si eu pe programul de emigrare in Quebec si, in mai putin de un an de la depunerea actelor, in 2005, am ajuns aici, singura.
Sa precizez ca in Ro eram profa de liceu, jobul imi placea mult, aveam colegi faini si elevi de care imi amintesc cu placere, dar, stiti si voi banii cum erau/sunt in invatamant, nu imi permiteam nici un concediu si veri dupa veri stateam acasa, in fine, se adunau frustrarile. Ajunsesem sa traiesc cu cardul lui taica-miu, care castiga ff bine ca prof. univ. cu 2 norme, din salariul meu imi plateam intretinerea si 2-3 piete.
Aici a fost greu la inceput, desi aveam asa o euforie ca pot muta muntii din loc. Am lucrat in invatamant un timp, apoi (acum) la o firma. Jobul actual nu-i de mare perspectiva si probabil voi reveni la scoala. Invatamantul aici e f bine platit si se recunoaste integral vechimea din Ro, ai 2 luni concediu platit ceea ce nu exista in nici un alt job, ma rog avantaje. Dezavantajul este ca e fff stresant. Eu cand am iesit din invatamant, am ramas insarcinata ...atat de semnificativa a fost eliberarea de stres.
Tatal lui E. si cu mine suntem impreuna de patru ani,ne-am fost sprijin unul altuia dupa perioade dificile din viata, el dupa un divort foarte dificil, eu...cu ale mele.
Pe ansamblu ma simt foarte bine aici, mai mergem in tara dar nu ne mai simtim acasa acolo. Singurul regret e ca nu am pe nimeni din familia mea, si asa f restransa, aproape.
Quebecul e frumos, civilizat si mai mult decat ok din toate punctele de vedere, mai putin al iernilor, nu atat grele, ca adevarul e ca nu mai sunt iernile de altadata, dar sunt f lungi...continua zapada pana spre mai...
Freedelia, ce bine si frumos ca ai tai s-au stabilit acolo unde le sunt fiica si nepotii...
Voi mai povesti si eu fragmente din viata de aici, daca mai intereseaza pe cineva.
Pupici, merg la culcare.
clayhanger spune:
Lorena, www.owlbaby.com.au/images/Manduca_petrol_5.jpg" target="_blank">manduca in x.
Frumoase povesti Fleur si Delia!!
vera_l spune:
Buna dimineata,
Poftiti la ceai si cafea.
Freedelia,Fleur,mutumim ca ati impartasit cu noi povestile voastre!Sa ne mai povestiti
Anca,ma intrebai de masina de paine,costa 200 de lei
Doar atat imi amintesc acum,mai tarziu recitesc si raspund mai mult..
Lml si din partea noastra sarbatoritilor de ieri si de azi,sa cresteti mari,sanatosi si norocosi!
Maine facem si noi juma de an..Doamne ce zboara timpul..!
Zi frumoasa!Va pup pe toate