Dezbatere: cenusa sau huma

lucialu spune:

Mie imi pare mult mai decent asa.
Ce mai imi place la ei este ca, se implica in actiuni caritabile, au o baza de date megabine pusa la punct cu enoriasii lor, si catolocii se cununa doar o data, probabil de doo ori in cazul decesului unuia dintre soti. La noi...fara numar, dupa cum pofteste inimioara, la Botez nu scufunda copiii, mai sunt chestii faine.
Eu rostul pomenilor il vad strict in scopul ala, daca tot dai, macar sa dai cuiva care chiar se afla in nevoie. Si fara manifestari tribale. Spuneam la un alt post, ca a inceput sa se tina Ziua Mortilor si la noi de 1 nov, cu o lumanare, cu o coronita. Ei, cand e de Paste, cu tot tacamul, se calca mormintele in picioare la propriu, de zici ca sunt navalite de cai salbatici, vin tot felul de boschi, care mai fac si mutre la ce ai de dat. Lumea se pune la o barfa, se uita unii la altii sa vaza care cum a ajuns, cum s-a imbracat...prostii! Si, desigur, ca nu toate mormintele sunt slujite....
Slava Domnului, noi avem parte de un parinte citav, cu har!

Mickyyy spune:

Am citit doar primele pagini, insa din ce citesc pe-aici pe teme mai mult sau mai putin religioase, am din ce in ce mai des senzatia ca eu de fapt sunt atee. Ma rog, am eu acolo sus Dumnezeul meu cu care comunic in moduri alese de mine, dar in rest, nu dau doi bani pe ritualuri bisericesti, pe popi, pe acatiste, obiecte sfintite de la nu stiu ce mormant sau biserica, etc. La biserica merg doar de nevoie (botez, nunta, inmormantare, etc), traiesc de 10 ani in "concubinaj", ca n-am simtit niciodata nevoia sa-mi oficializez relatia nici legal nici spiritual, cu toate ca avem 3 copii impreuna (ce-i drept, botezati regulamentar)....sa mai continui?!

Si revenind la topicul initial, inmormantarea si toate ritualurile aferente la crestin-ortodocsi mi se par desprinse dintr-o sceneta groteasca cu un regizor prost (cel putin cele la tara, ca la oras nu am avut parte pana acum). Am asistat de curand la inmormantarea unui unchi drag mie, si toate obiceiurile de acolo plus slujba in sine mi-au lasat un gust amar. Oamenii aia erau mai preocupati sa-i fie bine mortului in viata de apoi decat au fost sa-i fie omului in viata de dinainte. Sa nu ne facem de ras la biserica, in fata oamenilor din sat, o groaza de bani aruncati pe fereastra pentru ritualuri total inutile (basca faptul ca inainte sa-l ingroape i-au indesat la bani in buzunar cat n-a avut el pe mana cand era viu), bani care daca unchiul ar fi trait nu ar fi fost niciodata folositi in acele scopuri. Pai daca ar fi fost dupa mine, gaseam o gramada de oameni sarmani sa-i ajut cu acei bani decat sa-i folosesc pe inutilitati sau sa ii ingrop la 5m sub pamant. Plus chestii tipic romanesti: la biserica preotul nu le-a dat voie sa foloseasca alte lumanari decat cele cumparate de acolo (vezi doamne alea de la magazin la un sfert ca pret nu erau sfintite). Nimeni nu se gandea la ce i-ar fi facut placere cu adevarat mortului, ci la ce trebuie facut sa respectam traditiile.

Probabil sunt mult prea pragmatica si multi o sa strambe din nas citind mesajul meu. Dar asta sunt, asa simt, si n-am de gand sa ma ascund dupa deget.
Nu m-am gandit niciodata serios la cum mi-as dori sa ajung dupa moarte, huma sau cenusa, de fapt cred ca nu are nicio importanta. Daca exista viata dupa, sigur n-o sa am nevoie de "corpul meu uman" in ea, asa ca pot face ce vor cu el. In prima faza, daca mai pot "recicla" ceva din el, au mana libera de la mine sa foloseasca toate organele care pot fi donate. Apoi, ce ramane, il pot ingropa daca au unde, sau incinera daca e mai comod. Nu vreau slujbe fastuoase, n-am nevoie de preoti falsi sa vina sa recite o poezie invatata pe derost ca sa mai scoata un ban cinstit. N-am nevoie de coroane sau jerbe langa sicriu, n-am ce face cu florile in viata de dupa. N-am nevoie de pomeni, sau daca cineva va dori neaparat sa faca asta, exista atatea aziluri sau orefelinate, pot merge acolo si face o fapta buna. De fapt ca idee generala, eu n-as vrea absolut nimic pentru mine dupa moarte, iar pentru cei care simt neaparat nevoia sa isi manifeste "material" sentimentele, sa se axeze pe cei vii si nevoiasi, nicidecum pe un sicriu.

Edit: Completare, ca acum am terminat de citit din urma

In muntenia, ritualurile de inmormantare sunt ingrozitor de multe, ma gandesc cu groaza ca ar trebui sa ma apuc sa-mi iau deja notite, ca daca io's rebela de felul meu nu pot sa imi bat joc de credinta altora, si cum mama de exemplu vrea sa fie respectate la sange toate, o sa am de furca serios. Da' vorba cuiva, probabil de asta sunt si atat de multe si variate, ca sa iti ia gandul de la pierderea celui drag, si sa te tina ocupata. Eu sper sa nu fie nevoie sa aplic vreunul din ele in urmatorii zeci de ani, dar din pacate nimeni nu e nemuritor .
Si pentru ca le am proaspat in minte, va pot spune cateva din ele din zona argesului (care-mi vin acum in minte):
- mortul se tine in casa, in sicriu, descoperit. De mana i se leaga un banut, care va fi folosit ca "taxa de trecere" in viata de apoi. Sub sicriu se pune un castron cu apa si niste lana, ceva cu spiritele, sa le indeparteze, habar n-am. I se pune o bucata de panza (capaetel) in sicriu, habar n-am de ce. E vegheat non-stop, nu e voie sa ramana vreodata singur sau cu lumina stinsa si preferabil sa fie mereu cineva din familie langa el (eu am stat o juma de noapte acolo singura - de fapt cu matusa care rapusa de oboseala a adormit si n-am mai sculat-o, dar nu mi s-a parut nimic horor, eram eu, cu mortul si gandurile mele, cred ca a fost momentul meu de sinceritate maxima si conexiune cu dumnezeu, ala in care cred eu)
- nu se taie nimic cu foarfeca (nu stiu de ce), nu se tin oglinzi cu fata (se acopera sau se intorc cu fata la perete)
- sicriul se scoate din casa cu picioarele inainte
- toti care ajuta la inmormantare (cei care cara cruci, sfesnice, cavou, etc) primesc prosoape cu un banut legate de ele, pe care si le leaga la mana
- convoiul mortuar se opreste la fiecare fantana, unde preotul rosteste cateva cuvinte, si se arunca banuti in urma mortului
- in biserica toata lumea primeste o lumanare aprinsa de care e legata o batista cu un banut plus un covrig
- la sfarsiul slujbei iti iei ramas bun de la mort (cei apropiati ii dau o ultima sarutare, ceilalti pupa crucea de pe pietul lui sau doar se inchina) si ii lasi pe piet/in buzunar un ban (aici recunosc ca am fost socata cand am vazut cum indesau rudele hartiile de 100 de lei in buzunar, bani care ajungeau sub pamant, in loc sa lase ceva simbolic iar pe aia sa-i dea unui om sarman sa faca o pomana adevarata)
- groapa (sau cavoul) sunt deja pregatite inca de dimineata iar la cimitir se da faimoasa gaina peste groapa (n-am inteles care-i rostul gainii) si toata lumea primeste un pahar de vin si o lingura de coliva dintr-o tava, sfintite in prealabil (obicei total neigenic, cu aceeasi lingura mananca toti oamenii, si cu acelasi pahar beau - ma rog, sunt 2-3 linguri si 2-3 pahare, dar nu e una pentru fiecare)
- acasa - parastasul de rigoare la finalul caruia se impart capetele, urmat de pranzuri cred ca vreo 6 saptamani (pranz - adica in fiecare zi se duce mancare unui om din sat). Totodata cineva cara apa zi de zi vreme de 6 saptamani unui alt om din sat (aici a explicat cineva bine de unde provine ritualul, in trecut nu existau fantani in fiecare curte, si oamenii batrani chiar se bucurau de ajutorul cu apa), iar la final e rasplatit cu galeata cu care a carat apa, plus ceva bani.
- pomeni la 3, 6 saptamani, 3 luni, si apoi din 6 in 6 luni pana la 7 ani! La unele pomeni se impar si seturi complete de haine (6 saptamani, 1 an, 7 ani, astea stiu sigur, poate or mai fi si altele)
- multe ritualuri bisericesti, pe care nu le stiu ca nu m-au preocupat (diverse tipuri de covrigi, colaci, intr-un numar prestabilit, coliva, vin, tuica, etc), mers al cimitir si tamaiat mormantul la nu stiu ce intervale, etc.

Sigur mai sunt, astea mi le amintesc eu acum....

Selene_Bunny spune:

Pfuai, o asa inmormantare te lasa falit.

Hartii de cate 100 de lei in buzunare? Sa le dea idei unora si altora.

paulinio spune:

Am asistat si eu la cateva inmormantari (ultima in Bucuresti, mult "scuturata" de obiceiurile inutile-- deci mult mai ok; aici am patit si eu sa plang mai abitir decat rudele raposatului... probabil cu gandul la propria disparitie). La nici una n-am vazut cu pusul banilor la mort. Mortul avea monede pe ochi ca sa plateasca luntrasul... dar la ce i-0 trebui atatia bani?
Mita sa intre in rai?

Radu-Mamii Andrei (4ni si o luna mare) + 20+

Mickyyy spune:

Sincer, n-am inteles nici eu ce naiba facea cu banii aia in viata de apoi. Dar era un obicei respectat acolo la toti mortii, oamenii normali lasau 1 leu, aia mai avuti 5, iar rudele, cum le tinea buzunarul. Ma uitam la matusa-mea, femeie simpla si destul de saraca de la tara, care in general isi calcula banutii la sange la orice cheltuiala (m-a uimit cum a impartit cu sora-sa pe din doua banutii de paine, erau vreo 4-5 lei, dar au platit-o jumate-jumate) in schimb cand a venit vorba de lasat bani la mort, n-a avut nicio strangere de inima sa-i bage o hartie de 50 de lei in buzunar; ma uitam la fata ei, n-avea nici cel mai mic regret.

b.nica spune:

Mickyyy, din tot "protocolul" de inmormantare mie mi se pare justificat priveghiul strict de 3 zile daca tinem cont de o posibila "moarte aparenta".
Intajutorarea unor sarmani cu mancare, apa si haine mi se pare o actiune caritabila buna.
Eu in Arges stiu ca sunt zone unde apa se aduce de la "fantana, in fapt izvor" si este o mare problema pt. oamenii batrani.

elyda spune:

Asta cu statul cu persoana moarta in casa 3 zile este un chin pentru cei mai multi dintre cei care trebuie sa stea noptile de priveghi. Eu ziua umblam sa rezolv problemele legate de inmormantare , iar noaptea stateam de priveghi , pentru ca atunci cand am propus sa rezolvam aceasta problema la o capela au sarit toate rubedeniile cu gura ca nu se poate , ca trebuie sa stea acasa si alte tampenii,dar atunci cand venea noaptea toti aveau subit cate o problema importanta acasa.
Nici acum nu pot intra in casa parintilor mei fara sa vad in fata ochilor cosciugul din mijlocul camerei si desi au trecut ani de atunci si niciodata nu ma pot duce acolo singura.
Cat priveste pomana pentru oamenii saraci,nu prea beneficiaza ei ca nu prea ai loc la pomana sa dai la saraci de rude care nu stiu cum sa-si mai umple pungile .

Mickyyy spune:

Explicatia obiceiului priveghiului e perfect reala, insa sa nu uitam ca suntem in secolul 21 ;))). Medicii pot diagnostica mult mai corect iar cazurile cand apar accidente fericite sunt unul la milion probabil. Acum serios, vara de exemplu, cand mortul incepe sa emane mirosuri imbietoare, e mai mult decat evident ca n-o sa se mai ridice din niciun sicriu. Plus ca in alte zone la piveghi poti plati oameni sa I'll pazeasca, doar in zona noastra se uita la tine ca la masini straine babele din sat, cum doamne sa nu stea familia la priveghi??!!

Unicorn42 spune:

Cred ca Argesul e judet campion la obiceiuri dubioase de inmormantare - am rude acolo si am participat si la inmormantarea bunicii mele. Si-am vazut si auzit de toate - ca nu se face dus de cand a murit persoana pana o inmormantezi , de exemplu. Am vazut si gaina peste groapa si tot felul de alte chestii, n-am fost implicata foarte direct, dar mi s-a parut totul foarte lugubru. Totul culmineaza cu telefoanele matusii mele care ma cauta din cand in cand (n-am reusit sa determin regularitatea, probabil la fiecare a doua luna plina sau asa ceva) si-mi atrage atentia sa nu spal rufe (??), ca face pomana.

In Neamt, la ceilalti bunici, zau ca n-am auzit de pomeni din sase in sase luni si alte treburi de gen. Eu stiu de pomana la inmormantare, la patruzeci de zile si la sapte ani - asa a facut bunica mea. Mai ducea coliva la biserica cu o ocazie (pomenirea mortilor sau asa ceva) si asta era tot. Mai practic.

Cat despre mine, tot incerc sa imi dau seama cum as putea sa ma asigur ca donez tot ce pot (as in organe), dupa care la incinerare cu mine. Nu ma intereseaza ce fac urmasii cu cenusa, atata timp cat le ofera lor un oarecare nivel de confort psihic, adica daca vor s-o imprastie bine, daca vor s-o inmormanteze la fel de bine, daca vor s-o tina intr-o urna pe semineu, perfect, ca si asa ma plictisesc repede de una singura

ni-na spune:

De vre-o doua zile imi citeste fiu-miu Legendele Olimpului si ma zgarie rau chestia cu luntrasul....E in traditia noastra crestin ortodoxa sau a fost impamantenita de catre cei ce au citit despre Haron luntrasul batran de pe raul Aheron.