Despre integrarea in scoli si societate

Raspunsuri - Pagina 18

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns LauraNicole spune:

In nici unul din cazuri nu am avut probleme cu parintii altor copii dar a trebuit sa bag in sedinta 2 persoane in locuri diferite si pentru comentarii aiurea. Explicat lucruri, asteptari, una s-a schimbat si a " crescut", cealalta nu si a primit avertisment de la managera. Ghici care dintre ele era romanca.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LauraNicole spune:

Ce cred ca ar trebui facut in Romania? Educatie. Educatia cadrelor didactice cum sa se ocupe nu numai de copii sanatosi( nu normali pentru ca ceilalti nu sunt anormali ci doar...speciali) dar sa stie cum sa se comporte si cu copii de tot felul. Eliminat mentalitatea comunista si retrograda ca educatoarea/ invatatoarea/ profesoara/ directorul hotaraste pe cine primeste sau nu in scoala. Nu sunt dumnezei ci angajati ce apartin unui minister al educatiei. Nu se respecta legislatia? Luat masuri in presa, organizatii etc, orice. Oferit emisiuni informationale in mass media si nu show ieftin ca de cate ori s-a scarpinat zavoranca in nas. Explicat in clasa, la sedinte ce inseamna dizabilitatea respectiva si atat, nu barfa ieftina. Tine de confidentialitate si de drept uman.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Deceneus spune:

Citat:
citat din mesajul lui nelia
Deceneus, nu cred ca tine de tara, copiii sint aceiasi peste tot, tinerii la fel, parintii la fel... In orice tara vei gasi ceea ce gasesti in Romania, adica si parinti care sa si-i educe si parinti care nu si-i educa. Situatia din scolile din Canada, mai ales in cele secundare si mai ales in cele publice este de-a dreptul critica in privinta agresivitatii.

Situatia difera mult de la o tara la alta. Cineva scria pe un alt subiect ca in Japonia nu ai voie sa duci copii cu masina la scoala, sau sa le pui de mancare altceva decat este prevazut in meniul scolii.
Sunt masuri ca sa-i faca pe copii sa constientizeze ca sunt egali.

In Romania sunt dusi cu masina chiar daca distanta nu se justifica, au telefoane de fite, haine de firma si sfideaza prin opulenta si pe profesori.

Citat:
citat din mesajul lui nelia
Dar Laura spunea altceva. Ca in primii ani, de gradinita si de primara, ei se formeaza si ca ei nu se nasc asa, dar imita lumea adultilor. Iar lumea adultilor este asa cum o descrii tu, nu a copiilor. Cea a tinerilor devine asa pentru ca s-au format la scoala adultilor. Ceea ce a scris Laura este foarte adevarat, daca noi am fi mai atenti la ceea ce transmitem copiilor, ceea ce discutam in fata lor despre ceilalti, felul in care ne comportam... poate ca nu am avea agresivitate ala asemenea cote in scoli, mai ales dupa o anumita virsta. Daca ii observi cind sint mici, vei vedea o agresivitate naturala, care vine din instinct de supravietuiere, dar vei vedea si solutiile pe care le gasesc... ca sa convietuiasca. Si ei, lasati sa interactioneze in lumea lor, sint mult mai putin discriminatori (nu spun ca nu sint deloc, probabil ca avem ceva in codul genetic care respinge ceea ce e diferit de noi) decit adultii. Si conteaza foarte mult mediul in care cresc si se formeaza.

Diferenta dintre un copil care a intrat in contact curat si sanatos cu diferenta de mic, va creste mult mai deschis si mai respectuos fata de ea... decit unul care nu a intrat sau care a fost indoctrinat sa stea deoparte de ea, pe baza prejudecatilor parintilor. La fel cum o fiinta umana crescuta cu dragoste si cu respect, in acceptare si nu in respingere, va fi mult mai putin agresiva si va accepta mult mai usor alte fiinte umane decit una crescuta in agresivitate, lipsa de respect si neacceptare. Sint factori importanti, care influenteaza dezvoltarea si formarea fiintelor umane mult mai mult decit sintem pregatiti sa admitem. Uita-te la lumea adultilor de astazi si poti zari lumea celor de miine, pentru ca ai lor copii sint formati astazi pentru miine.

Cat despre calitatea parintilor nu mai vorbesc. O mama medic, careia i s-a adus la cunostinta ca baiatul ei manca sandwich-ul colegelor, s-a arata revoltata, pentru ca "baiatul meu are tot ce-i trebuie, nu are nevoie sa ia mancarea nimanui". Nu le lua sandwich-ul ca-i era foame, o facea sa braveze sa arate ca poate face orice.
In scolile din Romania nu se fac educatie, se face doar asimilare de cunostinte din programa scolara. Copii cresc ca in jungla, educati de cei din jur si de ce vad la tv.

Din cauza asta am afirmat ca a inscrie un copil cu probleme de comportament intr-o scoala normala este ca si cum ai lasa un om neinarmat in jungla.
Are sanse egale de supravietuire cu animalele?
Nu are sanse egale pentru ca nu-i adaptat la mediu.
Sansele egale se realizeaza prin discriminare pozitiva a celor mai putin dotati, ori asta nu se face in societatea romaneasca.

Degeba va ghidati dupa drepturile omului si ale copilului, daca nu luati in calcul realitatea care nu tine seama de acele drepturi.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AgnesLuca spune:

Deceneus, ultima fraza din mesajul tau e complet gresita.
Tocmai ca sta in puterea noastra de oameni a face ca realitatea sa se ghideze dupa principiile noastre morale.

In ceea ce priveste agresivitatea copiilor, motivele sunt foarte diferite, multe dintre ele isi au radacinile in perioada copilariei mici, altele infloresc odata inceperea scolii, legate fiind de performantele scolare. Dar cauzele sunt intotdeauna particulare si in nici un caz legate de agresivitatea naturala a speciei noastre asa cum insinuai in primul mesaj.
Asa cum scria si Nelia, agresivitatea naturala este una pozitiva, care tine de instinctul de supravietuire si care in nici un caz nu genereaza neintegrarea in societate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sanziana27 spune:

Adevarul este, ca pana nu te confrunti in mod direct cu cazuri din acestea care ies din tiparul "ca la carte" e usor.Cand lucrezi cu ei e mult mai greu pt ca atunci cand iti pasa pui suflet si suferi alaturi de ei.

Mi-a placut enorm de mult ideea pe care a avut-o educatorea fiului meu cel mare la serbarea de Craciun sa se imbrace copilasii in pijamale "M-am tot gandit cum sa fac:sa inchiriem, costa; sa faca costumele parintii acasa, nu toti vor reusi si atunci m-am gandit sa inventez o poveste in care toti copii dorm si se trezesc si incepe serbarea"

S-a gandit la cei 6-7 copii dintr-un total de 25, care trebuiau sa participe la serbare, faceau parte din poveste si numai asa au reusit

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AgnesLuca spune:

Legat de ceea ce scria LauraNicole, in legea germana este prevazut ajutor financiar (in sensul de finantare din partea statului a masurilor pedagogice si terapeutice speciale) nu numai pentru copiii cu dizabilitati, ci si cei "amenintati de dizabilitati" (traducere directa a textului legii) iar aceasta sintagma se refera la copiii cu tulburari de comportament. De ce ? Tocmai pentru ca daca nu se intervine, aceste tulburari se pot transforma in afectiuni psihice serioase. In ceea ce priveste agresivitatea, exista studii care arata ca agresivitatea masiva aparuta in copilarie are, in lipsa masurilor de interventie profesionala, un prognostic foarte negativ si duce pe termen lung la delicventa si neintegrare sociala.

Cind scriu masuri pedagogice si terapeutice speciale sa nu cumva sa va ginditi ca, copiii respectivi sunt scosi din invatamintul normal si dusi in scoli/ gradinite speciale (se intimpla si asta, dar din ce in ce mai putin si de obicei dupa scoala primara, in cazurile foarte grave); este vorba de interventii directe in gradinita/ scoala asiociate cu masuri terapeutice individuale sau in grup, in functie de situatie.

Si inca ceva: exista si masuri de preventie care constau in oferirea unui cadru organizat in care copiii sa poata sa invete sa lucreze cu forta si agresivitatea naturala + li se da copiilor posibilitatea sa-si descarce energia naturala prin activitate fizica. Un astfel de exemplu este "trinta" facuta in cadru organizat si cu reguli fixe, in cadrul programelor de educatie prin miscare.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns olympia spune:

Poate ar trebui sa discutam chiar mai mult despre tulburarile de comportament ca astea duc de fapt la probleme intr-un colectiv si de astea se tem parintii.
Maru, Agnes, Nelia, LauraNicole voi ati explicat si exemplificat foarte bine. Numai ca sunt inca destui care asociaza automat tulburarile de comportament cu o dizabilitate, de acolo si ideea ca e nevoie de medicatie pentru a le controla, fara sa inteleaga de fapt cat de diverse sunt cauzele aparitiei lor.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Deceneus spune:

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca

Deceneus, ultima fraza din mesajul tau e complet gresita.
Tocmai ca sta in puterea noastra de oameni a face ca realitatea sa se ghideze dupa principiile noastre morale.

"Copilului mic, da-i radacini adinci, celui mare, aripi sa zboare" (proverb indian)

Agnes si Alexa (21.06.2009)

Eu ma refer la prezent si la viitorul imediat, voi la un viitor indepartat. Schimbarea realitatii este un proces de durata.

Nu incepi o operatie de transpalant, pornind de la speranta/ideea ca vei gasi un donator.





Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AgnesLuca spune:

Citat:
citat din mesajul lui Deceneus

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca

Deceneus, ultima fraza din mesajul tau e complet gresita.
Tocmai ca sta in puterea noastra de oameni a face ca realitatea sa se ghideze dupa principiile noastre morale.



Eu ma refer la prezent si la viitorul imediat, voi la un viitor indepartat. Schimbarea realitatii este un proces de durata.

Nu incepi o operatie de transpalant, pornind de la speranta/ideea ca vei gasi un donator.





Mintile ilustre discuta idei; Inteligentele medii discuta evenimente; Mintile reduse discuta persoane. (Eleanor Roosevelt )


Comparatia mi se pare nepotrivita, tocmai ca organul sanatos exista (= principiile morale). Trebuie deci doar vointa de a incepe si un pic de organizare etapelor transplantului.

In schimb, daca invoci realitatea cruda, moare pacientul cu zile...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca
in legea germana este prevazut ajutor financiar (in sensul de finantare din partea statului a masurilor pedagogice si terapeutice speciale) nu numai pentru copiii cu dizabilitati, ci si cei "amenintati de dizabilitati" (traducere directa a textului legii) iar aceasta sintagma se refera la copiii cu tulburari de comportament.



adevarat, numai ca din pacate exista multi parinti care isi finanteaza singuri terapiile ptr copii lor. stiu cazuri concrete, parinti de copii cu adhd, cu autism care platesc rate la banca ptr a finanta terapia.

Mergi la inceput