Intrebare...
Raspunsuri - Pagina 2
luisa1983 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Victoria_mami ...Ce nu inteleg eu, e cum de luna nu 'cade' de pe traiectorie, sa se loveasca de polul sud al pamantului... ce o tine pe traiectorie??? Probabil e o intrebare tampita, dar tare as vrea sa aflu raspunsul... Multumesc.  Victoria, Mami Nadia si Daddy au invins Leucemia! VICTORIA |
Luna se roteste in jurul Pamantului deoarece aceasta este supusa
fortei de gravitatie a Pamantului . Pamantul are o masa mai mare decat Luna, ea se invarteste in jurul Pamantului nu in cerc ci elipsoid [exemplu: structura unui atom (electronii se plimba pe o orbita electronica in jurul nucleului pentru ca sunt atrasi de nucleu ,modificarea orbitei poate fi pierderea/cresterea de energie)] . Daca forta de gravitatie a Pamantului s-ar opri (ceea ce este imposibil ), Luna ar trebui sa fie in spatiu liber (impreuna cu noi toti) si invers, in cazul in care lipseste forta centrifuga (cauzat de rotatia Lunii), ea, Luna s-ar dezintegra.
Referitor la teoria relativitatii foarte interesant este :http://95.76.157.166/sarm/carti/Scurta_istorie_a_timpului.pdf
Victoria_mami spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui luisa1983
Luna se roteste in jurul Pamantului deoarece aceasta este supusa fortei de gravitatie a Pamantului . Pamantul are o masa mai mare decat Luna, ea se invarteste in jurul Pamantului nu in cerc ci elipsoid [exemplu: structura unui atom (electronii se plimba pe o orbita electronica in jurul nucleului pentru ca sunt atrasi de nucleu ,modificarea orbitei poate fi pierderea/cresterea de energie)] . Daca forta de gravitatie a Pamantului s-ar opri (ceea ce este imposibil ), Luna ar trebui sa fie in spatiu liber (impreuna cu noi toti) si invers, in cazul in care lipseste forta centrifuga (cauzat de rotatia Lunii), ea, Luna s-ar dezintegra. Referitor la teoria relativitatii foarte interesant este :http://95.76.157.166/sarm/carti/Scurta_istorie_a_timpului.pdf |
Nu, Luisa.
In aceasta teorie noua, nu e vorba de forta gravitationala, ci se presupune ca NU forta gravitationala tine luna in jurul pamantului, ci curbarea spatiului material (sau sa zic curbarea materialului spatiului?)
ladyJ spune:
Mi se pare tare interesant ce scrieti voi aici. E fascinant domeniul asta, insa mi se poare atat de suspus misterului!
imi vine sa platesc pe cineva sa imi povesteasca si sa imi deseneze cateva ore despre asta. 
Capca, am citit de 2 ori mesajul tau. A doua oara cu maxima atentie. Cu cat citesc mai atent cu atat se nasc mai multe intrebari
E adevarat ca imi lipsesc multe cunostinte de baza.
capcaunul spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui luisa1983 Pamantul are o masa mai mare decat Luna, ea se invarteste in jurul Pamantului nu in cerc ci elipsoid [exemplu: structura unui atom (electronii se plimba pe o orbita electronica in jurul nucleului pentru ca sunt atrasi de nucleu ,modificarea orbitei poate fi pierderea/cresterea de energie)] . |
Nuuuuuuuuu!
Analogia dintre sistemul solar si atom este foaaarte limitata. Imaginea electronilor care orbiteaza in jurul nucleului precum planetele in jurul Soarelui, foarte familiara din cartile de popularizare sau ca simbol al utilizarii energiei atomice, a fost propusa de Rutherford, cel care a si demonstrat experimental pentru prima data ca atomii sunt compusi dintr-un nucleu si electroni. El a descoperit ca nucleul ocupa o portiune infima din volumul atomului, sub o miliardiime. Restul volumului atomului l-a presupus vid prin care orbiteaza electronii, ce au o masa infima (toti la un loc circa o miime din masa nucleului).
Fizica cuantica a daramat imaginea idilica a atomului ca sistem planetar. Bohr a incercat in epoca de pionierat a cuanticii o reconciliere intre atomul cuantic si atomul lui Rutherford, insa descoperirile ulterioare (spinul, efectul tunel, electronii delocalizati samd) au contrazis definitiv modelul planetar.
Electronii sunt cel mai bine descrisi printr-o functie de distributie care ocupa TOT volumul atomului. Descriere care a fost confirmata intotdeauna, si ale carei predictii au fost verificate experimental cu o precizie nemaintalnita.
| Citat: |
in cazul in care lipseste forta centrifuga (cauzat de rotatia Lunii), ea, Luna s-ar dezintegra. |
Nu inteleg ce vrei sa spui.
Luna nu s-ar dezintegra daca nu s-ar roti in jurul Pamantului. Ceea ce tine la un loc rocile lunare este insasi gravitatia Lunii.
capcaunul spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Victoria_mami Nu, Luisa. In aceasta teorie noua, nu e vorba de forta gravitationala, ci se presupune ca NU forta gravitationala tine luna in jurul pamantului, ci curbarea spatiului material (sau sa zic curbarea materialului spatiului?) |
Si una si alta aveti dreptate.
De fapt (cum am subliniat anterior) Teoria generala a relativitatii (caci ea este acea teorie noua; noua pentru publicul larg, ea e pusa pe hartie din 1915) trateaza forta gravitationala prin prisma geometriei spatiului, geometrie dependenta de modul in care este distribuita masa in spatiu.
Campul gravitational este echivalat cu geometria spatiului.
Forta gravitationala resimtita de un corp oarecare nu este altceva decat efectul campului gravitational asupra unui corp aflat in acel camp.
Mai interesant este efectul campului gravitational asupra fotonului (luminii). Fotonul are masa de repaos nula, dar NU EXISTA foton nemiscat. Toti fotonii se misca cu viteza luminii (viteza luminii in mediul respectiv), si cum orice corp in miscare are energie cinetica, iar energia este echivalenta cu masa (cea mai celebra ecuatie fizica: E = m ori c patrat), rezulta ca fotonul in miscare are masa efectiva. Prin urmare fotonul simte campul gravitational.
Campul gravitational al Pamantului este foarte slab comparativ cu al Soarelui. La randul sau, campul gravitational produs de Soare este foarte mic comparativ cu campul gravitational al stelelor masive, ca sa nu mai vorbim de campul gravitational foarte intens din preajma stelelor neutronice sau gaurilor negre.
Victoria_mami spune:
Capcaunutz dragutz dragutz am mai citit o data si tot nu pricep partea cu curbarea cvadridimensionala. 
Poti sa mai explici o data? Te rog frumos. Si poate, mai simplu, asa ca ptr. incepatori?
luisa1983 spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui capcaunul
Nu inteleg ce vrei sa spui. Luna nu s-ar dezintegra daca nu s-ar roti in jurul Pamantului. Ceea ce tine la un loc rocile lunare este insasi gravitatia Lunii. |
M-am referit la forta centrifuga generata de rotatia Lunii in jurul axei sale. Am exagerat cu ,,dezintegrarea" dar m-am referit la schimbari majore ce pot transforma rapid ceea ce exista in cu totul altceva.
Lipsa fortei centrifuge ar schimba totusi geografia Lunii ,acelasi lucru valabil si pentru Pamant .
capcaunul spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Victoria_mami curbarea cvadridimensionala |
Asadar, explic in detaliu curbarea spatiului bidimensional.
Presupunem ca Victoria este o locatara a spatiului bidimensional (
). Lumea ei are doar doua dimensiuni. Sa presupunem ca lumea ei este o coala de hartie. Sau mai bine o folie elastica, care se poate deforma lin, fara franturi. Pe coala de hartie (sau pe folie) Victoria isi poate trasa un sistem de coordonate, cu linii paralele, pe doua directii perpendiculare. In sistemul asta de coordonate avem stanga, dreapta, inainte, inapoi. Victoria se poate deplasa doar in interiorul acestei coli. La stanga, la dreapta, inainte, inapoi sau in orice alta directie pe coala, cum ar fi inainte usor la dreapta, la un unghi de 45 de grade. Liniile paralele Victoria le vede paralele.Atentie! Pentru Victoria nu exista sus si jos. Coala de hartie nu are grosime. Nici Victoria nu are grosime (regim alimentar dietetic
), ea fiind o locatara a spatiului bidimensional. Are doar lungime (1.70) si latime (90-60-90).In fata Victoriei punem un corp mic dar foarte greu. O moneda grea cat tot Pamantul. Moneda are si ea grosime zero, caci face parte din universul Victoriei, face parte din coala. Restul forumistilor, cu viziune tridimensionala, vedem cum moneda "apasa" coala de hartie si se afunda cu tot cu coala.
[Mare atentie! Moneda nu apasa coala de hartie pentru ca e atrasa de ceva. Presupunem ca experimentul la care participa Victoria are loc intr-un univers in care nu exista nimic altceva in afara de coala de hartie. Sa nu va imaginati ca moneda apasa coala de hartie pentru ca e atrasa in jos de Pamant. Propria masa a monedei este cea care deformeaza coala.]
Victoria nu vede aceasta deformare. Pentru ea liniile paralele raman paralele. Ea vede in continuare doar in doua dimensiuni, pe directiile stanga, dreapta, inainte, inapoi. Moneda o vede inainte. Victoria nu o va vedea mai jos, pentru simplul motiv ca NU EXISTA sus si jos pentru ea. O va vedea in fata, la fel ca in cazul in care moneda nu ar fi avut masa si coala nu s-ar fi deformat.
Deformarea, curbura colii NU SE VEDE decat din afara spatiului bidimensional. Noi, forumistii tridimensionali o vedem.
Victoria nu vede ca spatiul ei este curb. Razele de lumina (din spatiul ei bidimensional) reflectate de moneda le vede ca venind drept din fata. Doar noi, din spatiul tridimensional in care pluteste aceasta folie bidimensionala deformata vedem cum traseul luminii victoriene de pe folie este o linie curba. Ceea ce noi vedem curbat, Victoria percepe ca fiind drept.
Dar Victoria poate face masuratori in spatiul ei bidimensional. Ea poate masura distantele intre trei puncte. Pleaca din O intr-o directie, sa zicem inainte, pana-n punctul A si masoara lungimea parcursa. Pleaca apoi tot din O intr-o directie perpendiculara, sa zicem la dreapta (sau stanga, dupa preferintele de vot
) pana-ntr-un punct B si masoara lungimea. Apoi masoara lungimea segmentului drept care leaga A de B. Toate cele trei segmente sunt drepte in lumea ei. AOB este un triunghi dreptunghic in lumea Victoriei. Cu Teorema lui Pitagora, Victoria stie ca AB patrat ar trebui sa fie OA patrat plus OB patrat.Surpriza! Victoria va descoperi ca Pitagora s-a inselat. Pitagora are dreptate, ne cearta Euclid. Dar Einstein ne trage de maneca atentionandu-ne ca planul Victoriei este curbat si geometria lui Euclid nu se mai aplica. Trebuie sa apelam la geometria Riemanniana. Unde patratul ipotenuzei nu mai este egal cu suma patratelor catetelor.
[Bomboana de pe coliva. Curbura spatiului Victoriei este in realitate mult mai abstracta decat am descris-o (v-am prevenit ieri ca toate analogiile sunt limitate!). Si iata de ce. Ne-am imaginat ca moneda se afunda, cu coala cu tot, in jos. Dar de ce neaparat in jos? La fel de bine se poate "afunda", cu coala cu tot, in sus. Doar am presupus ca experimentul Victoriei are loc intr-un univers lipsit de orice altceva in afara de coala bidimensionala si obiectele din ea. Directiile sus si jos sunt echivalente. In virtutea acestei echivalente este si mai aproape de adevar sa ne imaginam ca coala de hartie "se afunda", "se intinde" in ea insasi. Ca si cum caroiajul coordonatelor s-ar inghesui in apropierea monedei. Coala ramane plana, ceea ce corespunde senzatiei Victoriei, care o vede dreapta, cu sau fara moneda. Dar masurand distantele in zona monedei Victoria va sesiza ca ceva nu e-n regula. Distantele masurate sunt mai mari decat distantele euclidiene.]
Victoria, cum e lumea asta bidimensionala? Ai reusit sa te misti (cu imaginatia) prin ea?
luisa1983 spune:
...asa ceva
Victoria_mami spune:
Da, Capcaunule, zonele bi si tri-dimensionale le-am inteles din prima explicatie. Insa, m-am impotmolit la zona cvadridimensionala.