masacru la o scoala elementara din USA

Raspunsuri - Pagina 46

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns mianna spune:

Citat:
citat din mesajul lui cristina30

Buna seara,

Nu am citit toate mesajele ass ca imi cer scuze de repet ceva... Ma ingrijoreaza acuma ideea americanilor acuma, circula pe facebook, de a inarma profesorii ca sa aiba cu ce sa lichideze posibilii infractori... Pe principiul ca si in Israel se face asa...


huh? astia-s chiar mai prosti decat prevede legea? pai din cate stiu in Israel se face armata ani de zile, atat femeile cat si barbatii, deci sunt instruiti in manevrarea unei arme. de unde pana unde acesta comparatie?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Victoria_mami spune:

Citat:
citat din mesajul lui michelle-usa

Citat:
citat din mesajul lui Victoria_mami

Citat:
citat din mesajul lui mianna

directorul era de fapt o directoare, din cate am citit eu. cat de usor i-ar fi oricareia dintre voi sa puna brusc mana pe o arma si sa omoare pe cineva? (nu ca pentru un barbat obisnuit as considera ca ar fi floare la ureche). asta intr-o infruntare one-to-one, ca sa nu mai vorbim de cazul ca pot fi si copii/alte persoane in jur. nu vad deloc viabila ideea.


Asculta, priveste si taci!...
Din brate fa-ti aripi de fier
Si zboara cu ele spre cer!...





Eu, Mianna. L-as fi impuscat fara ca macar sa-l intreb ce cauta acolo, ptr. ca mi-ar fi fost clar ce cauta el intr-o scoala cu arma in mana.




eu sincer spun, ca chiar daca as avea arma in mina cred ca de tremurat nu as putea sa trag...nu stiu daca as fi in situatia sa-mi apar copilul ce as face...sincer insa nu ma vad in stare.


michelle


Michelle, cand ti-e copilul in pericol, adrenalina isi spune cuvantul. Nici nu te-ai mai gandi la frica, te-ai gandi numai cum sa-ti aperi copilul. Eu vorbesc, spun ce cred acum ca as face si sper s anu fiu vroedata in asemenea situatia. Ce as face? Nu stiu, evident... insa, imi place sa cred, vreau sa cred ca mi-as apara copilul, indiferent de consecinte.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mianna spune:

Victoria, discutia nu este despre a-ti apara copilul (in cazul asta n-as fi pus intrebarea, desi indoielile mele-s acelasi, dar respect instinctul matern si imi doresc sa nu ajunga sa se manifeste la nivelul asta), ci despre a apara alti copii (elevii tai) si eventual colegi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Victoria_mami spune:

Citat:
citat din mesajul lui mianna

Victoria, discutia nu este despre a-ti apara copilul (in cazul asta n-as fi pus intrebarea, desi indoielile mele-s acelasi, dar respect instinctul matern si imi doresc sa nu ajunga sa se manifeste la nivelul asta), ci despre a apara alti copii (elevii tai) si eventual colegi.


Asculta, priveste si taci!...
Din brate fa-ti aripi de fier
Si zboara cu ele spre cer!...






Mianna, primul instinct a fost sa zic ca Da... sincer, nu stiu! Evident ca nu stim ce am face intr-o situatie, decat daca suntem in acea situatie... imi place sa cred ca Da, as apara acei copii, insa... nu stiu daca as avea sangele rece necesar sa o fac... Adica, nu stiu daca as avea curajul sa o fac.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mianna spune:

pai eu asta incercam sa zic, ca n-are sens ideea unei arme in fiecare clasa si introducerea folosirii ei in job description-ul profesorilor. macar la nivel de teorie, daca nu ajung sa fie puse in practica, tot ar trebui vehiculate idei care sa aiba cat de cat legatura cu realitatea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nelia spune:

Citat:
citat din mesajul lui a_alinta

nelia, deja vorbim ca sa nu tacem habar nu avem noi de ce s-au despartit si de ce tatal si fratele nu au tinut legatura, dar am observat ca intotdeauna de vina e barbatul pentru destramarea unei casatorii. femeile sunt atat de minunate incat absolut intotdeauna sunt niste victime ! eu ma uit la mine si imi dau seama ca femeile sunt mult mai puternice decat barbatii si nu ma refer aici la kilograme sau muschi!
deci o femeie este incurajata sa se desparte de un sot abuzator , un barbat nu poate sa se desparta de o sotie care il supune pentru ca e barbat si trebuie sa o suporte .
si de unde stii ca nu tocmai mama i-a interzis relatia cu tatal, sa stii ca in lumea asta sunt o gramada de femei atat de orgolioase ( chiar daca par amabile si dragute ) incat daca sunt parasite nu mai conteaza pentru ele nevoia copilului cat faptul ca vor sa se razbune.



Pina una alta, daca tot vrem sa tricotam, se pare ca amindoi s-au despartit de copil si si-au vazut frumos de tot de viata lor, linistiti: el cu banii, functia (cu care nu cadra un baiat cu probleme psihice, poate ca de aceea nici nu are istorie medicala), cu noua familie... ea cu iesirile ei, cu jocurile, cu armele... baiatul ala, dupa ce ca avea si asa probleme, petrecea ore intregi intr-un spatiu fara ferestre, fara lumina soarelui, nu iesea deloc din casa... jucind jocuri violente pe calculator, foarte violente, studia profund armele, tragea la tinta, facea planuri pe calculator si lipea postere cu eroi cu pusca in mina pe pereti... ce au facut parintii lui in timpul acesta? Asa ca, direct, ma lasi cu saracul barbat care a fugit de nebunia femeii? Cind te desparti, pleci de linga femeie sau de linga barbat, dar nu pleci de linga copii. Nu sint toleranta deloc, dar deloc cu cei care isi lasa copiii de izbeliste, chiar daca le dau bani, banul nu suplineste toate nevoile.

Cum adica nu stim, pai tot scrie de civa zile incoace, tot apar piese care completeaza puzzle-ul acesta sinistru. In 2008 divorteaza, divortul se pronunta iun 2009, tatal lasa tot mamei, nu are nici o pretentie la copii, are drept de vizita si deciziile mari se iau impreuna (cum ar acela de a-l duce undeva pentru probleme pe care le avea, ei in schimb ii cumpara arme)... Motivul divortului sint banii, nu educatia copiilor sau parinteala... nicaieri, in nici un act, in nici o hirtie, nu scrie nimic despre problemele vreunui copil... Li se sugereaza, asa cum e practica inteleg, sa intre intr-un program educational pentru parinti, il completeaza, nici acolo nu este pomenit copilul cu probleme, de fapt nici unul dintre copii… In 2010 tata si fiu se vad pentru ultima data, baiatul deja se izolase destul de tare, deja nu mai iesea nicaieri, se retrase de peste tot si pasiunea pentru jocuri violente, eroi si arme era in floare… au o disputa violenta, nu se stie de ce, fiul rupe legatura cu tatal, tatal nu mai apare in viata lui. Nu spune clar ca a rupt si cu fratele, doar fratele spune ca nu l-am mai vazut, tot din 2010. De atunci tatal renunta la tot in favoarea mamei… si mama face ce a facut, il izoleaza si mai tare si in timp ce ea se pregatea pentru sfirsitul lumii, pe el il inarma ca sa se responsabilizeze.

Totul scrie in marturii si in actul de divort, nu inventez nimic, restul am citit printre rinduri.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Victoria_mami spune:

Citat:
citat din mesajul lui mianna

pai eu asta incercam sa zic, ca n-are sens ideea unei arme in fiecare clasa si introducerea folosirii ei in job description-ul profesorilor. macar la nivel de teorie, daca nu ajung sa fie puse in practica, tot ar trebui vehiculate idei care sa aiba cat de cat legatura cu realitatea.


Asculta, priveste si taci!...
Din brate fa-ti aripi de fier
Si zboara cu ele spre cer!...






Mianna, intr-o lume ideala tu ai dreptate, dar in lumea in care traim noi, in lumea in care ne crestem copiii, parca, pe undeva mi-ar p;lace sa cred ca educatorul copilului mei ar sti si ar avea curajul sa foloseasca o arma, intr-un caz ca cel de sambata... e trist ca am ajuns sa dezbatem necesitatea existentei unei arme in scoli... e trist in ce hal de imoralitate si dezmat si nebunie a ajuns lumea noastra... sincer, eu nu (mai) stiu nici sa ma exprim, nici ce simt nu mai inteleg, iar de gandit... la ora asta (de vineri incepand) sunt atatea ganduri in mintea mea, ca inca mai am nevoie de ceva timp sa le pun in ordine. Dorinta mea de a proteja un copil (al oricui) de un sociopat, dorinta care izvoraste in inima mea de mama, se bate cap in cap cu rationalul care imi spune cat e de gresit (si pe cate nivele e gresit) sa existe arme in scoli.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nelia spune:

Citat:
citat din mesajul lui a_alinta

nu era nici cretin, nici turbat, era un copil bolnav. de ce a avut acces la arme un copil bolnav, asta este intrebarea!
eu nu cred ca a premeditat nimic, doar s-a sculat intr-o dimineata si a hotarat sa scape de viata, numai ca a mai luat si pe altii cu el. putea sa plece numai cu mama-sa dar el a vrut mai mult si a avut si posibilatea asta.



Ba eu tind sa cred ca a fost un plan premeditat. Si mai cred ca primul element declansator a fost atunci, in 2010. Se poate sa mai fi fost unul in preziua sau in dimineata atacului sau nu... pur si simplu atunci a planuit sa se intimple. A luat armele, avea o gramada de munitie la el, nu cred ca te poti gindi la toate dupa ce o omori un om care iti mai e si mama... stia unde vrea sa se duca, probabil ca stia si de ce, a luat masina, a stiut pe unde se intra si cum... si stia si ca nici nu va mai iesi viu de acolo. Ca si cel de la Dawson...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nelia spune:

Citat:
citat din mesajul lui Aqai

voi, mamele din america de nord, ati vorbit cu copiii vostri scolari mici? ce le spuneti?



In ziua in care s-a intimplat, ai mei nu erau acasa, erau la gradinita si la scoala. Am plins... cind au venit, cea mare a simtit ca s-a intimplat ceva, nu stia inca nimic. Si m-a intrebat daca a murit cineva... nu stiu de ce m-a intrebat direct asta, am intrebat-i si mi-a spus ca m-a intrebat asa pentru ca arat de ca si cum tocmai am aflat ca a murit cineva. Nu am putut sa-i spun atunci, am avut o discutie cu ea a doua zi, mi-a spus ca daca se intimpla asa ceva, ea se va preface moarta si atunci poate nu o impusca... dar ca ea nu vrea sa traiasca asa, ci vrea sa mergem undeva unde nu se impusca in scoli copiii (noi am trait impreuna si tragedia Dawson si era destul de mare ca sa-si aduca aminte). Cu ceilalti doi inca nu am abordat subiectul si nici nu stiu cum sa o fac... ce sa le spun? Una are 7.5 ani si unul 5... cum sa-i spun ca au fost omoriti in timp ce erau in scoala, unde ii las in fiecare zi, copii de virsta lor?! Ma mai gindesc, efectiv nu stiu cum sa abordez problema fara sa nu-i sperii.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mianna spune:

Citat:
citat din mesajul lui Victoria_mami

Mianna, intr-o lume ideala tu ai dreptate, dar in lumea in care traim noi, in lumea in care ne crestem copiii, parca, pe undeva mi-ar p;lace sa cred ca educatorul copilului mei ar sti si ar avea curajul sa foloseasca o arma, intr-un caz ca cel de sambata... e trist ca am ajuns sa dezbatem necesitatea existentei unei arme in scoli... e trist in ce hal de imoralitate si dezmat si nebunie a ajuns lumea noastra... sincer, eu nu (mai) stiu nici sa ma exprim, nici ce simt nu mai inteleg, iar de gandit... la ora asta (de vineri incepand) sunt atatea ganduri in mintea mea, ca inca mai am nevoie de ceva timp sa le pun in ordine. Dorinta mea de a proteja un copil (al oricui) de un sociopat, dorinta care izvoraste in inima mea de mama, se bate cap in cap cu rationalul care imi spune cat e de gresit (si pe cate nivele e gresit) sa existe arme in scoli.






pai lumea ideala mi se pare cea pe care o descrii tu - ca niste persoane care n-au avut vreo afinitate pentru manuirea armelor (ca daca aveau nu alegeau invatamantul, ci armata sau politia) sa fie pregatite sa reactioneze in asemenea cazuri - ba mai mult, sa ofere (cum???) si niste garantii ca au curaj, ca stiu ce fac si ca nimeresc agresorul, si nu din greseala elevii, printre care e si copilul tau. de fapt ce descriu nu mi se pare lumea ideala, ci una utopica.


practic, armele respective - repet, cate una in fiecare clasa, nu? ca daca-i doar una in biroul directorului nu prea cred ca-i eficienta - in ce conditii ar fi pastrata? intr-un dulap securizat, cu munitia in altul, la fel, incuiat. se deschide usa clasei si apare un individ inarmat. la ce-ar folosi arma? (mda, gandindu-ma la numarul de clase de pe intreg teritoriul SUA, cei din industria de armament ar trebui sa jubileze daca s-ar pune in practica, nu cred ca-i o cantitate neglijabila).

Mergi la inceput