Craciunul copilariei mele...

Vine Craciunul.......sarbatoarea mea preferata ! Dar nu mai este ca alta data,ca atunci cand eram copil. Nu stiu de ce......Atunci il asteptam cu atata bucurie,toata atmosfera era.....nu pot sa descriu in cuvinte. La noi in casa se tinea postul Craciunului,nimeni nu manca "de dulce",dar noi copiii ne mai strecuram pe balcon la jumerile si la carnatii proaspat afumati care atarnau cuminti in asteptarea sarbatorii. Erau cu atat mai buni cu cat nu aveam voie sa mancam :). Cu o saptamana inainte de Craciun, mama trudea de zor in bucatarie, cocea foile pentru prajituri,facea nucile pt umplut (prajiturelele acelea in forma de nuci,scoici,ciupercute,umplute cu crema),isi pregatea toate ingredientele cu grija. Nu era Craciun fara cozonac,nuci,domino,prajiturile noastre preferate....imi aduc aminte cum ciuguleam din prajituri si cum lingeam toate lingurile cu crema. In sufragerie,mirosul de brad era o incantare,in fiecare an aveam un brad mare pana in tavan impodobit cu de toate.De la casetofon rasunau colinzi .... tata fredona fericit si era bucuros ca poate asculta colinzile fara sa-i mai fie interzis.Nu-mi mai incapeam in piele de bucurie,eram cand la brad,cand la bucatarie cu ochii dupa prajituri,iar mirosul de cozonac era imbatator. Nu era an in care sa nu mergem la colindat! Primeam portocale,prajituri si bani. Cantam colinzile din tot sufletul,lin,si nu ne grabeam s-o terminam chiar daca avea 5 strofe! Lumea ne asculta cu incantare si ne puneau sa mai cantam una.Ce bucurosi eram cand veneam acasa si numaram banutii !!......Meniul pt masa de Craciun era acelasi in fiecare an.....ciorba acrisoara de porc,racituri,sarmale,friptura si carnati cu cartofi si muraturi.Eu nici acum nu reusesc sa fac sarmale ca ale mamei. Dupa ce veneam de la Biserica,ne asezam toti la masa.....era Craciunul!........ Cadourile de sub brad ne faceau bucuria si mai mare.Si acum cand simt miros de portocale,imi aduc aminte de Craciunul din copilarie! Intotdeauna aveam portocale sub brad.In rest nu prea aveam de unde sa mancam portocale si alte "bunatati" cum le ziceam noi atunci. Era de vis......imi dau lacrimile....Si acum astept Craciunul,dar nu mai e la fel,nici portocalele,nici colinzile......si poate nici eu!
Craciun fericit!!!!
Voi cum va amintiti Craciunul?

Ana si Maia Elena(24.09.2010)
Poze
Cum s-a nascut Maia -www.desprecopii.com/info.asp?id=2654" target="_blank">Articol
Bazar umanitar

giulia81 spune:

amintirile mele seamana foarte mult cu ale tale...si eu am senzatia ca acum Craciunul nu mai este ce a fost...mi se pare ca a devenit prea comercial, si-a pierdut din semnificatie, vraja, magie...
dar totusi il astept cu nerabdare in fiecare an


"Un om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice."

michelle-usa spune:

si ale mele...sunt aproape la fel.
nu pot sa uit mirosul de portocale si bucuria cu care le primeam.
jucarii mai putzine...f. putzine..dar farmecul Craciunului statea in zapada, brad, bomboanele din pom (care pe fiecare zi se mai reducea din ele), colinde, sorcova.
Craciun fericit si Domnul sa fie cu noi!

michelle

giulia81 spune:

se pare ca mai toti am fost marcati de portocale


"Un om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice."

ana_25 spune:

Pai mancam doar la Craciun Erau "poame rare"

Ana si Maia Elena(24.09.2010)
Poze
Cum s-a nascut Maia -www.desprecopii.com/info.asp?id=2654" target="_blank">Articol
Bazar umanitar

giulia81 spune:

eu tin minte odata de craciun ai mei au stat fff prost financiar...si m-am trezit dimineata si am gasit sub brad o portocala...atat...era cadoul meu de craciun...a fost cea mai aromata si delicioasa portocala din viata mea


"Un om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice."

Anda08 spune:

ce amintiri frumoase ana, ce subiect frumos ...craciunul mi-l aduc aminte cu atata drag incat nici nu-mi gasesc cuvintele.
Fiind crescuta de mica la bunici pana pe la vreo 6 ani, sarbatorile erau ceva de vis. Ierni bogate in zapada si friguroase, cu stelute de gheata la geam si totusi atat de placute in ciuda gerului.
Bunica ("mama" cum obisnuiesc sa-i zic :) ) era mereu ocupata cu prepararea bunatatilor...parca simt mirosul cozonacului scos din rula si muuulet alte minuni pe care le facea cu rabdare si iscusinta, la fel cum m-a invatat si pe mine (acum batranetea e tot mai grea...dar nu se lasa pana nu face cu manuta ei ceva bun "pentru copii, ca vin de Craciun acasa"). In timp ce bunica umplea valiza cu prajituri, bunicul era ocupat cu prepararea porcului si punea cu mare grija fiecare carnat si muschiulet la afumat - iar pisoii cu aceeasi grija dadeau tarcoale afumatorii :)
Ce vremuri frumoase, ce si cat n-as da sa ma pot intoarce in timp.
Pe langa toate astea, momentul Ajunului era si mai placut fiindca veneau si parintii mei. Spre seara ne adunam in jurul mesei sau a bradului si colindam - era un fel de traditie la noi in familie, bunica dadea tonul la colinda apoi cantam toti :).
Imediat ce apareau primii colindatori la poarta, stiam ca se da startul: ma imbracam, ma lipeam fuguta de ei si dusa eram cu colinda - era atat de frumos - mergeam prin nameti si nu ne mai pasa de frig, noi vroiam sa colindam si ultima casuta din sat :) Ajungeam inapoi imbujorata si cu multe prajituri sau banuti, fiecare dupa posibilitati. Iar cand deschideam usa, aflam ca Mos Craciun deja isi facuse aparitia ... na ca l-am pierdut din nou :)
Acum...acum mergem la bunici si ii colindam noi pe ei, ne bucuram ca inca mai sunt printre noi si incercam sa le facem sarbatorile frumoase cum putem, fiindca ei au reusit sa ne ofere amintiri de neuitat!

Sarbatori fericite tuturor!

O zi frumoasa tuturor!

Cea mai mare avere a omului e saracia deoarece nimeni nu va incerca vreodata sa ti-o ia , nimeni nu te invidiaza pentru ea si creste pe masura trecerii timpului ... Socrates

desprecopii spune:

Ah doamne ce de amintiri ...

michelle-usa spune:

ma faceti sa plang!

michelle

michelle-usa spune:

eu mai am si acum (dupa 30+ ani)in Romania, o papusa care mi-a adus-o mosu de Craciun(de fapt mi-o cumparase frate-mio din bursa de la scoala). aveam probabil 5-6 ani.
Ce am mai tzinut la papusa aia! tzin minte ca ma jucam cu atita atentie sa nu o stric si e si acum frumoasa.
jucariile de Craciun erau pe vremea mea un "lux", primeam haine si dulciuri si uneori carti.

michelle

emanouela spune:

Daaaa....frumos subiect
Nu-mi amintesc mare lucru (detalii adica)...imi amintesc ca umblam cu colinda pe la bunici, prin sat, primeam nuci, covrigi, banuti mai putintei, prune uscate si altele. Tin minte ca intr-un an era zapada mare in satul bunicilor, ningea, era ger...noi am plecat cu colinda si pe la ultima casuta din sat ne-a luat o tanti in casa si ne-a dat covrigi calzi si ceai, au fost cei mai buni covrigi mancati si cel mai bun ceai, imi mai aduc aminte colindatorii, pe bunica care impletea la covrigi pt nepoti si pt colindatori, julfa facuta de bunica, afumatura si vinul negru fiert facuta de bunicul. Daca nu eram in Ajun la bunici, veneam in prima zi de Craciun si ne punea bunica la masa, eu ii adunam toti pisoii si-i bagam in casa, in pat si-i indopam, spre disperarea ei, dar nu spunea nimic, insa o vedeam ca si-ar fi dorit ca matele sa nu stea in patul in care dormea ea...frumoase amintiri. Acum ei nu mai sunt... julfa, afumatura si vin din ala negru fiert nu mai are cine sa faca, nu asa cum faceau ei.