probleme cu mindra de 15 ani

Raspunsuri - Pagina 30

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns michelle-usa spune:

dar unde sunt tora si rufus?

michelle

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

Citat:
citat din mesajul lui coracora

Kariguld, tu vorbeai de repere, ca trebuie date copilului. Iar apoi ai pomenit de toane si ca ai descoperit ca e mai bine sa taci si sa-l lasi sa se manifeste.

Fata lui Rufus se manifesta acum. O toana nu inseamna numai o cearta (in cadrul careia se subintelege ca nu are rost sa tipi si sa te enervezi) ci poate insemna luni si luni de razboi de gherila intre parinti si adolescent, poate insemna o situatie care se agraveaza rapid si in fata careia parintii sunt dezarmati - ce sa faca mai intai, sa puna capat in mod abrupt situatiei si abia apoi sa explice copilului crizat de ce au procedat asa, sau sa predice intai si mai apoi sa ia haturile in maini...?
Daca toanele adolescentilor s-ar rezuma la niste certuri, apoi sa tot parintesti..!
Insa realitatea e mult mai complexa de-atat si implica niste mecanisme cu un reglaj extrem de fin.

Intrebarea mea a ramas totusi fara raspuns (vad ca si Aqai imi impartaseste interogatiile): pana unde e ok sa nu intervii, ca parinte? Pot fi situatiile categorisite pe grade de periculozitate (o tigara fumata sau o creasta verde nu sunt la fel de "grave" ca o injectare cu drog) in functie de care intervii repejor sau iti "permiti" o intarziere?

Stiti ce nu ia (mai) nimeni in considerare la acest topic? Felul in care experimenteaza parintii toanele copilului adolescent. (Mai) toata lumea pledeaza pentru empatie si comunicare, pentru sucuri baute impreuna si soapte de imbarbatare susurate in ureche.Totul trebuie sa se intample cu binisorul dar si cu incetinitorul, de parca parintii isi pot "ingheta" viata pe o perioada nelimitata pentru a gestiona "cum trebuie" crizele copilului. Poate suna cinic, insa in zilele noastre totul e musai sa se desfasoare cu viteza. Cati dintre noi isi pot lua liber de la serviciu pentru a urmari copilul (??) sau pentru a sta cu el acasa cate o zi, asa cum s-a sugerat...? Prea putini ma gandesc, si asta pentru ca obligatiile adultilor sunt foarte multe si stringente in societatea de astazi...



deja am explicat, cred ca nu are rost sa ma repet. si am spus-o destul de clar, insa tu o intorci iarasi din condei.

parerea mea e ca poti sa intervii in orice situatie, dar sa fi intelept si sa ai tact, ca sa poti avea succes. altfel te lupti in zadar. iar familia nu e un camp de lupta, e un loc unde copii se formeaza ptr viata.
mai cred ca tensiunile prelungite sunt de fapt din vina parintilor, care repet, gestioneaza gresit situatiile. ca si in cazul de fata, Tora a venit in fata noastra si ne-a spus "suntem din nou in impas... unde gresim noi". si asta se poate intampla oricarui parinte, oricand.

adevarul este ca cei mai multi parinti nu-si doresc sa experimenteze toanele copiilor, ci isi doresc ca ei sa fie niste executanti. isi doresc sa nu aiba aproape deloc probleme. si atunci se comporta ca atare.
realitatea nu e deloc complexa, ii dam noi greutate si o complexam prin modul cum ne asteptam sa reactioneze cei din jurul nostru.

a spus tare bine corap mai in spate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Rufus spune:

Citat:
citat din mesajul lui buli

Rufus, Tora

m-am gandit la ceva.
imaginati-va ca sunteti adolescenti si ganditi-va cum v-ar fi placut sa trateze parintii vostri crizele de genul asta. ce v-ati fi dorit voi. si ce anume v-ar fi facut sa va purtati asa cum se poarta Teda.
dar nu icepeti cu chestii de genul "pe vremea mea, eu n-as fi facut asa ceva, mama nu mi-ar fi permis etc". incercati cat mai mult posibil sa va puneti in pielea ei, sa va dati seama cum v-ati simti in asa sitautii


buli, in general, nu numai la copii, ma gandesc cum as proceda eu in pielea celuilalt.
Este inevitabil sa ma gandesc la "vremea mea" dar am invatat de mult, mult timp ca nu conteaza in educarea copiilor mei vremurile demult apuse. Cam de cand a intrat Ioana la scoala, adica acum vreo 12 ani.
Dupa cum cred ca aminteam undeva, eu n-am avut probleme si crize de genul asta. Nu m-am revoltat, ca n-aveam impotriva cui sau vreun motiv. Fumam ca voiam eu, beam ca asa facea gasca, nu ca sa-i dovedesc mamei ceva. N-aveam ce.
Constat ca nu ma pot pune in pielea ei, pentru ca nu simt ce m-ar fi deranjat asa tare incat sa-mi fac rau singur.
Cred ca doar cand ma parasea cate o fata eram asa nefericit, dar nu parintii erau de vina pentru asta...
Este posibil ca exact acest lucru, faptul ca nu izbutesc sa inteleg mecanismul gandirii, sa genereze o parte din comportamentul ei. Pornind de la premiza ca un parinte greseste, ca nu-i Dumnezeu, inseamna ca orice greseala e taxata? Ma gandesc zi si noapte ca suntem, de departe, parinti atenti, grijulii, implicati fata de multi pe care-i cunoastem, care nu petrec nici jumatate din timp cu copiii lor fata de noi, nu le cunosc problemele, habar nu au ce fac la scoala...dar nu se manifesta in felul asta.
Da, ma simt nedreptatit. Nu vin cu reprosuri, ca nu-si au rostul, insa sunt mahnit. Simt ca munca mea e in zadar, nu ca astept recompense, dar macar liniste in suflet, sa stiu ca nu-si face rau.



Rufus, Tora si iadele

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns eumada spune:

Offffffff,Rufus,zau,nu ai gresit nicaieri...si nu ai pierdut lupta,asa cum pare ca simti din ceea ce ai postat.Inca poti sa opresti totul ,sa repui lucrurile pe fagasul normal.Fata cum e?
De nemernic mai stii ceva?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bird70 spune:

Citat:
citat din mesajul lui michelle-usa
mesajul tau pt msl1 este f. rautacios...si nu isi are rostul,

Mesajul meu a fost dur dar nu rautacios. E o mare diferenta. Cateodata oamenii sunt asa prinsi in lumea lor ca au o imagine distorsionata asupra ceea ce se intampla. Cineva de afara vede de multe ori mult mai clar situatia. Dorinta mea a fost ca ea sa se analizeze si sa experimenteze si un punct de vedere de afara.

Citat:
situatia lui msl 1 este dificila si nu treb criticata in felul asta.

Situatia copiilor dusi la 'spalat creierul' mi se pare critica. Daca nu isi revine acum si isi pune viata in ordine, copiii aia vor avea foarte mult de suferit.

Citat:
tu nu ai fost in situatia de a fi in tara straina,limba straina, sistem care nu-l cunosti si sa fii singura fara nici un ajutor, cu 2 copii si sa mai ai si probleme majore cu sanatatea care o impiedica sa faca orice job.

Spui parca e de ieri in America. Eu cred ca e acolo de ani buni deci a invatat sistemul si limba. Si eu am probleme majore de sanatate si multa lume se mira ca inca lucrez. Dar REFUZ sa ma autocompatimesc si refuz sa renunt la lupta. Copiii mei au inca nevoie de mine.

Citat:
poate e adevarat ca msl1 nu are taria si experienta neccesara dar trebuie ajutata sa inteleaga ca problemele nu dispar ca treb sa avem taria sa le ducem...

Problemele trebuie REZOLVATE, nu doar plimbate in spinare. Unele nu pot fi rezolvate si trebuie acceptate. Dar atunci cand toata lumea din jur este responsabila de problemele tale si cand astepti rezolvari la cei din jur, nu ai acceptat.

Citat:
msl1, trebuie incurajata si sfatuita...nu sa mai primeasca bobirnace si de pe forum.

Trebuie ajutata sa vada ca trebuie sa-si asume responsabilitati in viata. Eu nu pot sa incurajez pe cineva care, in viziunea mea, face mult rau copiilor.

Citat:
si inca ceva ce treb sa adaug, ca i se recomanda sa mearga la terapie, la psiholog...pe aici, pt cine nu stie, sedintele astea costa mult...cum si-ar permite cineva, asta, cand abia are ce sa puna pe masa la copii?

Chiar nu exista consiliere pentru cei care nu isi permit? Nu o fi existand un preot acolo la care sa te duci sa-i spui ce ai pe suflet? Fetele merg la scoala privata religioasa, nu au un psiholog acolo, nu exista un preot la scoala fetelor?

Solutii exista in viata, trebuie doar sa vrei sa te ridici din locul ala in care te-ai obisnuit sa fi victima si sa-ti asumi responsabilitati de adult.

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns a_alinta spune:

in primul rand nu ar trebui sa existe comparatia, indiferent de genul ei, cum am fost eu la varsta ta, cum sunt alti copii la varsta ta s.a.m.d.

nu avem cum compara pe nimeni cu nimeni si atunci cand nu veti mai compara va veti comporta diferit.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lapona spune:

Citesc pe forum din ce in ce mai rar, de scris, nici atat...
Am citit insa suficient de mult inainte, incat sa nu fiu mirata de ce citesc acum :).
Rufus, Tora, e de asteptat sa treceti prin asta. Si e abia pe la inceput.
Aveti voi asa o anumita duritate si rigiditate, pe care incercati sa le compensati oferind copiilor ingrijire si, din cand in cand, mici cedari, care, in fond, nu va "costa" nimic (vezi exemplul cu marea favoare a infiintarii usilor).
Tora, cand te exprimi ca fiicei tale i-ai taiat cu forta din blana (blana? Fiica ta are blana?), nu te mira ca are aprecierea de sine a unui purtator de... blana.
Si nu te mira nici ca se plange de tine pe unde apuca...


Nu are vreun sens sa iau mesajele voastre pe puncte, singura sansa e consilierea din partea unui specialist cu experienta recunoscuta in astfel de cazuri. Cat mai repede!
Subiectul acesta a sfarsit la fel cu celelalte subiecte deschise de voi: Tora a comunicat in special cu cei care au aprobat-o si si-a extras putina compatimire si validare din partea lor. Iar Rufus a ajuns la vechea concluzie ca face mult mai mult decat altii si ca mai bine de atat nu se prea poate.
Exista cu siguranta mai bine de atat si va doresc grabnica gasire a caii catre acest bine! Aceste discutii nu va ajuta cu nimic, asa cum nici alte discutii nu v-au ajutat.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andacos spune:

lapona,da si tu niste sfaturi concrete pentru Tora si Rufus,nu doar critici!sau macar niste idei care ar putea ajuta!

Cred ca de critici s-au saturat,dar nici macar asta nu e important ca-si asuma si criticile,dar atunci cind critici,incearca sa dai si-o solutzie!In afara de consiliere psihologica,ca s-a explicat de fapt cum sta treaba!


Dana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lapona spune:

andacos, topicul e plin de sfaturi concrete, de experiente de viata. Rezultatul celor 30 de pagini de sfaturi e ca Tora nu mai scrie de cateva zile, iar Rufus se simte... nedreptatit...
De aceea m-am gandit ca e bine sa amintesc ce nu s-a mai pomenit in ultimele pagini si anume ca, din punctul asta, fara consiliere de specialitate, cam greu sa se urneasca lucrurile inspre bine.
Da, am inteles, nu prea sunt bani in momentul acesta. Daca s-a ajuns totusi ca o adolescenta sa fie tunsa cu forta de mama ei, poate ar fi bine sa apara de undeva niste bani :).

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buli spune:

Rufus, ai fost ca in gluma cu batrna care de fapt nu voia sa treaca strada

daca nu poti sa te pui in pielea celuilalt, intreaba; "cum te simti?", "ce iti doresti?", "ce pot face pentru tine?"
si dupa ce intrebi si ti se raspunde, taci.
stiu ca e greu si, de fapt, esti tentat sa spui "dar eu fac asta, spun asta ...."
insa e o regula - singurul raspuns bun la un feedback este "multumesc".

incearca sa intelegi si tu, si, mai ales Tora, ca fata incearca sa va spuna ceva, de fapt. nu a luat-o razna, nu a inebunit brusc, nu s-a trezit intr-o buna dimieata gandindu0-se "oare cum sa imi fac rau si cum sa le fac astora rau?"

voi v-ati insurubat asa in niste idei si nu vreti sa mai iesiti din ele. e pacat, chiar aveti intentii bune, dar tb sa gasiti si caile potrivite sa le puneti in aplicare.

Mergi la inceput