probleme cu mindra de 15 ani

tora97 spune:

nu ma deranjeaza tonul folosit... cind am postat subiectul, cerind un sfat, m am gindit ca este bine sa scriu si despre partea nepoleita a actiunilor mele... accept ca exista si persoane mai patimase in actiuni si limbaj

TORA,RUFUS si cele 3 minuni ale lor
"da aripi unui copil, dar lasa l sa invete singur sa zboare" Marquez

corap spune:

uh, acu' m-am pornit si nu-mi gasesc butonul de OFF

cred ca acum Teda are nevoie mai mult de tora decat de rufus, si maturitatea si intelepciunea torei ar trebui sa gaseasca puntile intre mama si fiica. si inteleg ca este normal sa nu vrei sa-ti repete unele dintre greseli, sau unele experiente neplacute. dar problema e ca iti inveti copilul, de asemenea, sa nu aiba prejudecati "pana nu incearca" - in mod sigur teda v-a spus "nu-mi place mancarea de fasole (de ex.)" si, in mod sigur, i s-a dat replica "nu poti sti daca iti place sau nu pana nu incerci".

Pana la urma, experientele noastre nu au valoare de adevar, desi tindem sa credem ca lucrurile pe care noi le consideram ok sunt ok pentru orice alt om, iar chestiile pe care le consideram neplacute, sunt neplacute pentru toata lumea.

si daca as fi in locul torei, as incepe prin a-mi cere scuze pentru propriile greseli (bine, in masura in care le considera tora greseli) - de ex. sa-i spui "imi cer scuze pentru reactia disproportionata pe care am avut-o cand ... (ti-am taiat parul / ti-am scos usa ... ceva pe care chiar iti pare rau ca l-ai facut, adica scuze sincere). si-apoi ii poti spune cea mai tampita chestie pe care ai facut-o tu in adolescenta. si i-ai spune ca o iubesti, ca ai trecut cu greu prin chestia aia, ca o iubesti atat de mult ca te-ar innebuni sa sti ca si ea trece prin aceleasi situatii. ca o iubesti, ca intelegi nevoia ei de experiente, ca esti constienta ca o persoana nu poate deveni un adult complet fara experiente, placute sau neplacute, dar tu esti mama ei si o iubesti, si pentru ca o iubesti i-ai dori cat mai putine experiente neplacute. si ca iubirea ta o va avea intotdeauna.

(acu' trebuie adaptat in functie de situatia din teren, adica 1. tre sa crezi ce zici, ca altfel tot discursul e o aiureala si 2. tre sa percepi cum reactioneaza copilul, ca sa te opresti la timp (si eventual sa reiei altcandva) ca sa nu fie o predica-n pustiu

iar daca fi-mea ar vorbi de pozitii sexuale si eu m-as simti confortabil, i-as spune fix asa, ca nu ma simt confortabil sa vorbesc cu ea asemenea lucruri care tin de intimitatea mea, dar daca ea vrea sa vorbeasca despre a ei cu mine si accepta pozitia mea de "ascultator" exclusiv, e ok.

viviana spune:

Eu am instituit obiceiul ca 1/saptamana sa vedem un film impreuna, in pat, pe laptop, la alegerea ei. Si tot atunci si mancam.
Majoritatea filmelor sunt horror da' rezist cu stoicism.
Este o buna ocazie sa trancanim.

Am pierdut serile cand stateam de vorba... in favoarea telefonului.
asa ca luam mic-dejunul sambata si duminica tot in... pat.

Si eu, ca si Kari, tac foarte mult. Nu cred ca gura mea in momentele ei de stress extrem i-ar aduce linistea interioara de care ar avea nevoie.
Am tacut si la primirea unor oarecare invective. Stiu ca o face la nervi si nu din lipsa de respect sau dragoste. Prefer sa fiu eu "sacul de box" decat sa defuleze pe si prin alte parti.

kariguld spune:

viviana, la capitolul filme imi pare rau ca trebuie sa induri. mai reusesti sa adormi noaptea?
la noi cu tati impreuna se vizioneaza filmele horror sau sf. iar eu imi fac de lucru in bucatarie, numa ca sa scap de corvoada.

corap, drept ai grait.

msl1 spune:

imi pare rau de off topic:Tu chiar ai vorbit serios sa ii dau la adoptie? Pai sfatul tau a mult mai sinistru decit solutia mea.... si de unde ai scos tu concluzia ca nu ma ocup de ei?Adica...cazurile acelea de mame in care copii sint neglijati ubla desculti/murdari etc sint ok sa aibe astfel de mame si eu sa le dau la adoptie doar pt ca ma bazez si pe scoala religioasa sa le faca o educatie sa fie persoane serioase si sa nu umble dupa prostii mai tirziu?

Pt cealalta persoana care mi-a scris: de unde ai scos-o tu ca nu le ofer dragoste sau le ce te-ai referit?si de unde ai scos-o ca la scoala invata ceva si acasa nu gaseste ce invata la scoala?ma cunosti tu personal sa stii cum sint eu? de ex eu nu as minti la scoala o zi pe saptamina ca este bolnava( dupa cum am vazut in postarea lui bird ca face) si nici nu as tine-o acasa asa fara nici un motiv doar sa o duc la cumparaturi...mi se pare ca asa oferi un exemplu prost, sa minti si sa chiulesti....si tocmai voi cu asmenea exemple ma judecati pe mine?

Pt cele care ma considera "lebada ranita": nu toate fiintele umane au o personalitate puternica ca a voastra, sa se bata cu pumnii in piept ce mare si tare sint eu....mai sint si persoane modeste care isi recunosc limitele si cauta solutii.

corinadana spune:

Tora da! este o lupta o lupta zilnica. Trebuie sa taci si sa i asculti, sa nu i pedepsesti si sa le arati ca esti acolo pentru ei MEREU. Apoi cand ei doresc sa te asculte mai bagi un sfat altfel NU.


Spuneti ce faceti voi. Cate AVETI teenagers acasa?????? Si nu, nu veniti sa spuneti ca si eu am fost asa. AI FOST si ALTELE au fost vremurile, NU are rost absolut nici un fel de comparatii. Fost ai lele si te ai dus.
Sa stea cu mama, sa mearga cu mama... TEENAGERS?????Nu voooooooor;GATA! cea mai mare tampenie pe care iar ocitesc si iar o citesc.



Corina mama domnisoarei RALUCA si a bebelasei FRANCESCA

http://family.webshots.com/photo/2925218030098531596UGNuSg?vhost=family

ocebine spune:

Daca acasa la tine nu se aplica, nu inseamana ca nu functioneaza. Fiecare familie are alta dinamica si nu poti aplica aceiasi parametri.

Nu e o "timpenie". Imi pare rau ca situatia sta asa de trist la tine. Sincer.

ocebine spune:

Si noi avem "hooky day"...o zi pe care o aleg ei singuri si chiulesc de la scoala si facem "ceva"...orice vor ei.
Isi aleg cu grija ziua (singura regula este sa nu aiba teste sau proiecte de predat) si o petrecem toata impreuna.

In fiecare vineri seara eu ies cu cel mic la "dinner"...doar noi doi si povestim cite in luna si in stele. Cu cel mare ies simbata seara si "birfim". Am avut grija sa nu fiu "judgemental" si in felul asta aflu cam tot ce misca in liceu: cine e prieten cu cine, cine s-a certat, cine s-a inscris unde, note, afinitati, etc...Liceul este un VIESPAR de birfe iar relatiile se leg si se destrama cu viteza luminii. Prietenii lor sint CONSTANT in trafic la noi acasa...vin tot timpul si am avut grija sa le creez mereu mediu primitor. Pe rind le luam cite un prieten cu noi (ca nu incapem mai mult de 5 in masina) si iesim la teatru, filme, mici escapade prin oraselele din jur, restaurante...

Ce-i drept, cere mult timp toata afacerea si ei sint EXTREM de sensibili daca intr-adevar esti atent la nevoile lor sau doar dai din cap de complezenta.

Tilia spune:

Nu cred ca mulit parinti cred ca ei sunt in stare sa le explice f. multe copiilor, dar asta nu inseamna ca nu incearca.

corinadana spune:

Trist este la tine. A mea fata are PRIETENI,se bucura de viata,nu cu mamica de mana la filme, a depasit stadiul asta ...O las sa zboare dar sunt acolo pentru ea.



Corina mama domnisoarei RALUCA si a bebelasei FRANCESCA

http://family.webshots.com/photo/2925218030098531596UGNuSg?vhost=family