M-am hotarat.............adoptie(83)

Raspunsuri - Pagina 9

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns loriana74 spune:

Noi am optat pentru bebe 0-3 ani. Mi-e si frica sa ma gandesc la Mos Craciun, eu as vrea sa raman prudent optimista. Imi doresc sa mearga totul bine .Simt nevoia sa-mi mai fie si bine...Oricum , ziua de astazi a fost frumoasa si sper sa-mi amintesc de ea cu acelasi fior toata viata.Va multumesc mult ca sunteti aici si ca traiti alaturi de mine toate momentele astea. Conteaza tare mult sa stii ca sunt oameni care inteleg cu adevarat si nu se intereseaza doar din curiozitate. Va ttin l acurent cu aventurile nostre.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simo_73 spune:

felicitari, loriana !!!!
doamne ajuta sa fie bine, si de craciun sa o aveti acasa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns erato spune:

Citat:
citat din mesajul lui loriana74

Noi am optat pentru bebe 0-3 ani. Mi-e si frica sa ma gandesc la Mos Craciun, eu as vrea sa raman prudent optimista. Imi doresc sa mearga totul bine .Simt nevoia sa-mi mai fie si bine...Oricum , ziua de astazi a fost frumoasa si sper sa-mi amintesc de ea cu acelasi fior toata viata.Va multumesc mult ca sunteti aici si ca traiti alaturi de mine toate momentele astea. Conteaza tare mult sa stii ca sunt oameni care inteleg cu adevarat si nu se intereseaza doar din curiozitate. Va ttin l acurent cu aventurile nostre.

Felicitari Loriana Ma faci sa-mi aduc aminte de primele momente cu "gandacelul" meu. Pe vremea asta, anul trecut, am strabatut saptamanal timp de 3 luni aprox. 600km pt a-mi vedea puiul si pt a lupta cu sistemul sa-l aduc acasa. Iti doresc din suflet ca fetita pe care o vizitezi sa fie "a ta" si sa o aduci acasa cat mai repede si fara peripetii. In sfarsit, vesti bune!!!!!!!!!!!!!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns madalina_gh spune:

Buna seara fetelor,
Este prima data in viata mea cand citesc un forum si plang cu lacrimi de fericire, de emotie.
loriana, felicitari tie si sotului, sper sa fie alegerea potrivita. Va dorec un Craciun de vis alaturi de noul membru al familiei.
Astazi am depus si eu dosarul pentru atestare, se pare ca drumul este greu si presarat cu multe incercari, dar nu ne ramane decat sa ne rugam la DD sa le rezolve pe toate.
Sper ca nu am intrat cu bocanci in vietile voastre.
Va doresc o seara buna!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns valentina30 spune:

Buna seara!
Va rog sa ma primiti si pe mine in randul vostru, pentru ca pornesc si eu alaturi de sot pe acest drum greu numit ADOPTIE.Sper ca alaturi de voi sa fie mai usoara asteptarea de a avea un copilas care sa-mi spuna MAMICA MEA. Luni mergem si noi la Protectia Copilului sa vedem cu ce trebuie sa incepem. Imi e groaza de acest drum, dar sper sa ne ajute D-zeu sa avem si noi copilul nostru. Sper ca dupa toate necazurile prin care am trecut sa pot spune ca a stiut D-zeu ce face, pentru ca am langa mine un copil care ma face fericita! Va doresc tuturor sa vi se implineasca visul de a fi parinti. Doamne ajuta!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LiliGuran spune:


Felicitari ,draga Loriana!Dragele noastre, nou venite ma bucur ca ati pornit la drum cu credinta caci fara D-zeu nu se poate face nimic.La sfarsitul unui drum istovitor toate o sa fiti mame, mai repede sau mai tarziu pentru ca sunt destule suflete curate care sa va spuna ,,mami si tati".Sa stiti ca si dupa ce va indepliniti visul o sa aveti o perioada de neliniste pana se obisnuieste copilasul cu voi,cu spatiul etc. dar depinde de la caz la caz.Noi l-am adus de o spatamna si a inceput sa se acomodeze.Merita asteptarea ,framantarile nu mai conteaza cand va strangeti puiutul in brate!Va doresc la toate sa va devina visele realitate!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Iridessa spune:

Felicitari, LiliGuran!!! Sa fiti fericiti si sanatosi! Sa va aduca bucurii! Minunata veste!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns loriana74 spune:

Felicitari Lili si adaptare cat mai usoara pentru puiul vostru si pentru voi!Daca pentru noi inceputul, chiar daca este greu , este insotit de o mare bucurie , pentru pui trebuie sa fie ingrozitor. Oameni straini, casa straina ,mirosuri straine , gusturi straine...Bun venit celor care acum ni se alatura si mult noroc de-a lungul demersurilor! Si rabdare... De rabdare trebuie sa mai dam si noi dovada ...am semnat declaratia ca dorim sa continuam potrivirea teoretica cu pitica. Intr-o saptamana sau doua vom avea raspunsul daca noi vom fi cei care vom merge in potrivire practica.Eu simt ca da, dar pana nu vad /aud raspunsul lor...Asa ca nu prea avem sanse pentru anul acesta, nu ca ar mai conta ...Va tin la curent, cu vesti bune sper!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns valentina30 spune:

Buna dimineata tuturor!
Azi este o zi importanta pentru mine.Toata noaptea n-am dormit de emotie.Stiu k azi merg la PC doar sa aflu ce avem de facut, dar parca azi as porni dupa copilasul meu.Ma rog la D-zeu ca la capatul drumului pe care pornesc azi sa ma astepte un copilas caruia sa-i pot oferi toata dragostea mea....
Zilele trecute am tot citit povestile voastre si am plans si mi-am intarit sperantele, vazand cu cata dragoste si rabdare luptati pentru marele vis.Va admir si ma rog la Dzeu sa putem spune toate candva ca suntem fericite si implinite.
Inca mai am lucruri de inteles de pe acest forum, dar sigur ma veti ajuta si voi intelege tot.Pentru inceput as vrea sa inteleg regulile forumului.As vrea sa stiu de ce ziceau unele fete k sa nu scrie aici anumite lucruri, povesti, situatii... cum trebuie sa fac sa am si eu mesaj privat, cum pot intra si eu pe mail-ul de grup?
Am zis ca va voi spune povestea mea. Rana inca e deschisa si la propriu si la figurat...
Pe scurt, dupa doua sarcini oprite din evolutie la varste f mici, dupa multe investigatii si tratamente am reusit sa raman din nou insarcinata. Acum 3 sapt ma trezeam pentru ultima data alaturi de bebele meu din burtica.Eram insarcinata in 7 luni si jumatate cu un baietel care era tot ce aveam mai de pret pe lume...Seara am ajuns la spital cu contractii,cu hemoragie interna si externa. Totul s-a terminat cu o operatie, copilul murise in pantecele meu, iar uterul plin de sange nu a mai putut fi salvat...
Inca nu imi vine sa cred ca am patit tocmai eu asa ceva,nu mai vreau sa ma intreb de ce s-a intamplat asta, de ce nu am murit si eu...
Ma rog la D-zeu sa-mi aduca liniste in suflet si daca a ales sa traiesc, sa aiba grija de mine si de sotul meu si sa ne aduca un sufletel caruia sa-i oferim toata dragostea noastra pe care o purtam in suflet.
Asa cum spunem ca nu sunt mame cele care abandoneaza copiii, tot asa putem spune ca nu trebuie sa nastem noi copiii ca sa fim mame bune. Doamne ajuta tuturor sa-si gaseasca fericirea! Doamne, ai grija de toti ingerasii cei din cer si cei de pe Pamant!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Monique77 spune:

Citat:
citat din mesajul lui valentina30

Buna dimineata tuturor!
Azi este o zi importanta pentru mine.Toata noaptea n-am dormit de emotie.Stiu k azi merg la PC doar sa aflu ce avem de facut, dar parca azi as porni dupa copilasul meu.Ma rog la D-zeu ca la capatul drumului pe care pornesc azi sa ma astepte un copilas caruia sa-i pot oferi toata dragostea mea....
Zilele trecute am tot citit povestile voastre si am plans si mi-am intarit sperantele, vazand cu cata dragoste si rabdare luptati pentru marele vis.Va admir si ma rog la Dzeu sa putem spune toate candva ca suntem fericite si implinite.
Inca mai am lucruri de inteles de pe acest forum, dar sigur ma veti ajuta si voi intelege tot.Pentru inceput as vrea sa inteleg regulile forumului.As vrea sa stiu de ce ziceau unele fete k sa nu scrie aici anumite lucruri, povesti, situatii... cum trebuie sa fac sa am si eu mesaj privat, cum pot intra si eu pe mail-ul de grup?
Am zis ca va voi spune povestea mea. Rana inca e deschisa si la propriu si la figurat...
Pe scurt, dupa doua sarcini oprite din evolutie la varste f mici, dupa multe investigatii si tratamente am reusit sa raman din nou insarcinata. Acum 3 sapt ma trezeam pentru ultima data alaturi de bebele meu din burtica.Eram insarcinata in 7 luni si jumatate cu un baietel care era tot ce aveam mai de pret pe lume...Seara am ajuns la spital cu contractii,cu hemoragie interna si externa. Totul s-a terminat cu o operatie, copilul murise in pantecele meu, iar uterul plin de sange nu a mai putut fi salvat...
Inca nu imi vine sa cred ca am patit tocmai eu asa ceva,nu mai vreau sa ma intreb de ce s-a intamplat asta, de ce nu am murit si eu...
Ma rog la D-zeu sa-mi aduca liniste in suflet si daca a ales sa traiesc, sa aiba grija de mine si de sotul meu si sa ne aduca un sufletel caruia sa-i oferim toata dragostea noastra pe care o purtam in suflet.
Asa cum spunem ca nu sunt mame cele care abandoneaza copiii, tot asa putem spune ca nu trebuie sa nastem noi copiii ca sa fim mame bune. Doamne ajuta tuturor sa-si gaseasca fericirea! Doamne, ai grija de toti ingerasii cei din cer si cei de pe Pamant!


Valentina,

ai o poveste extrem de impresionanta
nu stiu cum mai poti fi om.....
ma bucur insa ca te vad intr-un 'nou' inceput si ca ai putere sa te ridici, sa te stergi de praf si sa cauti ce ai pierdut... in alta parte
intr-adevar... nu trebuie sa dam noi nastere copiilor nostri

va fi bine

Mergi la inceput