M-am hotarat.............adoptie(83)
Raspunsuri - Pagina 19
Monique77 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui valentina30 Buna, fetelor!va pup pe toate! Multumesc pentru sfaturile voastre.toate imi folosesc. Nu ma supar pentru niciun cuvant de-al vostru. Vreau sa va spun ca nu am zis k intentionez sa iau in plasament pentru acomodare. Am zis doar ca daca apare un copilas si simtim noi k e pentru noi,sa il luam in plasament de urgenta.Sa speram in Dzeu ca ne va scoate in cale copilasul care va fi al nostru. cat despre lege,doamnele de la directie nu mi-au zis k nu e permis(dar nici nu am intrebat dc e permis).Au zis doar k nu recomanda, k e posibil sa nu devina adoptabil si sa vina sa mi-l ia familia bioloica. In plus, din cate am inteles, dc iei un copil in plasament de urgenta nu esti angajat ca AM,dar faci dovada ca ai cu ce sa-l intreti.Stiu pe cineva care are job bun si tot ia copii acasa sa-i creasca(dar nu st adoptabili). cat despre risc,stiu k e mare.O fosta colega are o fetita in plasament de cand era bebe.Acum are 10 ani. Au vrut sa o infieze de la incept, dar nu accepta familia, dar nici nu o iau acasa.Probabil nu o vor lua niciodata si fetita va fi in plasament pana la 18 ani, cand isi va decide singura soarta. Denisa,voi de cand ati avut fetita in plasament?Si cum ati reusit sa o luati?cand v-ati facut dosar de adoptie?Scuze dc deranjeaza intrebarile... Lili, va doresc sa treceti cu bine peste perioada asta cu maselutele. Monique, ai sa vezi ca pana la urma toate vom avea un copilas al nostru. Eu imi pun increderea in Dzeu ca stie El mai bine ce trebuie sa faca... |
Doamne ajuta!
la ce sector ai fost?
valentina30 spune:
Monique, eu st din provincie, nu din Buc.
La noi in jud nu st f multe fam atestate si majoritatea reusesc sa aiba bebe de la primul atestat.De curand a adoptat o fam un baietel(ce-i drept mai marisor).I-au sunat pt potrivire lanici 2 luni de la primire atestat. Cei de la directie ne-au incurajat f mult.Aici se pare k se misca mai cu viteza. Nu uita dosarele copiilor abandonati prin sertare...
Noi abia ne-am apucat de dosar.
denisa220972 spune:
valentina30 Draguta nu ma deranjeaza intrebarile, am sa-ti raspund un pic mai tarziu, fiindca sunt inca la serviciu
Monique77 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui valentina30 Monique, eu st din provincie, nu din Buc. La noi in jud nu st f multe fam atestate si majoritatea reusesc sa aiba bebe de la primul atestat.De curand a adoptat o fam un baietel(ce-i drept mai marisor).I-au sunat pt potrivire lanici 2 luni de la primire atestat. Cei de la directie ne-au incurajat f mult.Aici se pare k se misca mai cu viteza. Nu uita dosarele copiilor abandonati prin sertare... Noi abia ne-am apucat de dosar. |
am inteles
fetele de la directia sociala a sectorului 1 mi-au zis ca e sectorul cu cei mai putini copilashi
plus ca ne-au spus ca e fff. greu si ca majoritatea copiilor sunt maricei si oricum f putin
ca vin liste f. rar de la ORA... etc.
sunt putin dezarmata dar ele si-au facut datoria
oricum ne-au spus ca ele sunt mult mai flexibile decat poate in alte sectoare.
mi se par in continuare de treaba
dar nu sutn peste tot asa :(
athosica spune:
Buna fetelor, nu am mai scris de mult timp, dar va urmaresc in fiecare zi si sunt alaturi de voi...la noi inca nici un semn din partea Directiei si noi suntem atestati din iulie...deja au trecut 4 luni...si vad cum trece timpul si parca raman tot mai dezamagita... de sistemul aceasta. La inceput am fost atat de incantata,mergeam la intalnirile de la directie super fericita, mereu zicea sotul meu" Haide sa mergem sa il aducem acasa pe micutul sau micuta noastra"acum cand sun la directie imi zic mereu ca nu au copii:( Nu stiu, cred ca va venii curand, dar parca nu mai am rabdare, zilnic ma gandesc la copilasul nostru, simt ca lipseste ceva din casa noastra... vad prietenii nostrii toti cu copilasi mici si fericiti, impliniti, de multe ori imi dau lacrimile numai cand vad un bebelas, ma gandesc oare al nostru unde este?si cand va venii? Ne-am dorit foarte tare un copil, am suferit enorm ca nu putem sa il avem pe al nostru, dar acum Dumnezeu ne-a intarit si am invatat ca mama nu e cine te naste ci cine te creste si iti ofera toata dragostea, accea este o mama adevarata. Valentina imi pare rau pentru ceea ce ai patit, cu siguranta copilasii vostrii va vegheaza de sus si o sa va indrumee pasii in viata, sa sti ca si eu am patit cam tot asa cum ai patit tu, doar ca eu niciodata nu am fost insarcinata, insa nici eu nu mai am uter am trecut printr-o operatie f grea, histerectomie totala.Acum totul este bine, trebuie sa mergem mai departe, avem inainte o viata frumoasa plina de satisfactii daruite de copilasii care ii vom adopta. Dumnezeu are grija de oamenii, si in special de cei incercati si de copii orfani, asadar eu cred ca viata ce va urma va fi rasplatita cu darul lui Dumnezeu! Felicitarii tuturor mamicilor care ati reusit sa adoptati, sa fiti sanatosi si fericiti, iar minunea care a intrat in fam voastra sa va umple sufletele de bucurii si impliniri!Numai bine la toate mamicile si rabdare noua celor care asteptam sa devenim mamici!
valentina30 spune:
Deni,astept pe cand ai vreme sa ne povestesti. Asta asa k sa ne incurajam si noi.Eu,cel putin ma leg de orice poveste care se termina cu un final fericit.Imi ajuta f mult acest forum, pentru k stiu k nu st singura care trece prin ceea ce trec eu si tot aici castig sperante k va fi bine si la noi...
Moni, am vazut la stiri k pe Buc au fost f putini copii adoptabili pe noua lege. Poate s-au miscat ei mai greu, dar sigur o sa apara dintr-o data mai multi.
Athosica, imi pare rau sa aflu k ai suferit si tu o astfel de operatie.
Nu stiu de ce, dar e cumplit.Inca nu m-am obisnuit cu ideea k nu mai st ca restul femeilor.Si inca ma macina gandul k pot interveni probleme de sanatate din aceasta cauza.
Dar cum s-a ajuns la asta la tine?Si la ce varsta ti s-a intamplat?Scuze dc deranjez cu intrebarile.
Cred k st cam prea curioasa si pun intrebari indiscrete, dar povestile voastre ma consoleaza si ma incurajaza in acelasi timp....nu stiu dc ma intelegeti.
Cat despre cele 4 luni trecute fara telefon de la Directie...sa nu ne pierdem speranta...dar ...vor suna ei.
Voi ce ati trecut la preferinte? Varsta, sex, etnie...
Noapte buna tuturor!
athosica spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui valentina30 Deni,astept pe cand ai vreme sa ne povestesti. Asta asa k sa ne incurajam si noi.Eu,cel putin ma leg de orice poveste care se termina cu un final fericit.Imi ajuta f mult acest forum, pentru k stiu k nu st singura care trece prin ceea ce trec eu si tot aici castig sperante k va fi bine si la noi... Moni, am vazut la stiri k pe Buc au fost f putini copii adoptabili pe noua lege. Poate s-au miscat ei mai greu, dar sigur o sa apara dintr-o data mai multi. Athosica, imi pare rau sa aflu k ai suferit si tu o astfel de operatie. Nu stiu de ce, dar e cumplit.Inca nu m-am obisnuit cu ideea k nu mai st ca restul femeilor.Si inca ma macina gandul k pot interveni probleme de sanatate din aceasta cauza. Dar cum s-a ajuns la asta la tine?Si la ce varsta ti s-a intamplat?Scuze dc deranjez cu intrebarile. Cred k st cam prea curioasa si pun intrebari indiscrete, dar povestile voastre ma consoleaza si ma incurajaza in acelasi timp....nu stiu dc ma intelegeti. Cat despre cele 4 luni trecute fara telefon de la Directie...sa nu ne pierdem speranta...dar ...vor suna ei. Voi ce ati trecut la preferinte? Varsta, sex, etnie... Noapte buna tuturor! |
buna Valentina, nu deranjezi absolut deloc si eu ma simt bine cand vorbesc cu voi,te inteleg perfect, stiu ceea ce simti la fel ma simteam si eu in urma cu 4 ani cand am aflat ca nu voi mai putea avea copii.Ranile se vor vindeca,o sa vezi, timpul o sa vindece tot, este f greu, dar cu ajutorul lui Dumnezeu, a celor din jur, dragostea sotului tau, a familiei tale te vor ajuta sa depasesti aceasta incercare grea din viata ta! Iti spun pentru ca si eu am trait o perioada f grea: inaintea nuntii noastre am mers la dr meu la care fusesem in urma cu 8 luni pregatita sa devin mamica, ne doream enorm de mult un copil, dar am asteptat sa ne casatorim sa fim cununati crestineste si apoi sa dam nastere copilului nostru! Visul meu a fost spulberat deoarece la control a depistat o tumora pe col, asta era cu 2 sapt inainte nuntii noastre...mi-a luat direct biopsie si mi-a zis asa ....se poate sa fie cancerigena, sa ma suni dupa 2 sapt, dar dupa nunta voastra:(Doamne nu imi venea sa cred, eram distrusa!A trecut nunta, a fost cea mai frumoasa zi din viata mea..., dupa care in urmatoarea zi am si sunat dr sa imi zica rezultatul analizei....care a fost urm:... este cancer!!!Eram f tanara aveam 23 de ani,cu o zi in urma casatorita, nu pot sa va spun ce am simtit in mom acela, Valentina deasta spun ca te inteleg...am suferit f tare atunci cand mi-au spus ca nu voi mai putea avea copii, ma durea mai mult decat boala pe care o aveam, ne-am dorit atat de mult sa avem un copil...!Am urmat trat apoi am fost operata cu histerectomie totala, si dorinta noastra de a devenii parinti a fost distrusa! Ceea ce conteaza este ca sunt sanatoasa, ca am scapat, ca traiesc alaturi de un sot minunat care ma iubeste si cu care dupa 4 ani de la nefericita incercare am hotarat sa devenim parintii din nou! Noi am ales copilul pana la 2 ani indiferent de sex,ne dorim enorm de mult sa devenim parinti, avem atat de multa dragoste sa ii oferim micutului, si ma supar cand vad atati copii abandonati care sufera in spitale fara mama si fara tata....! Valentina sa fi tare sa ai incredere in Dumnezeu ca veti fi fericiti curand, este greu dar cum iti spuneam timpul vindeca ranile! Unele incercari ne sunt date ca sa invatam din ele, ca sa vedem viata cu alti ochi, Bunul Dumnezeu stie ce este mai bine pentru noi si trebuie sa ii multumim pentru ca traim!Numai bine dragi mamici
Monique77 spune:
noi am ales fetita sau baiat, cu varsta de pana in 5 ani, indiferent de etnie (insa sa nu fie prea negricios pentru ca ar avea mai tarziu mai multe probleme - la gradinita, scoala...)
cu toate astea am prefera fetita, pana in 3-4 anishori
valentina30 spune:
Neata, fetelor!
Athosica, ceea ce ne-ai povestit mi se pare de necrezut...
E ingrozitor ceea ce ai patit si prin ce ati trecut.La 23 de ani sa treci prin astfel de incercari...ma bucur ca acum esti bine si ai din nou putere sa lupti pentru visul tau de a deveni mamica. Sa va ajute Dzeu si sa va dea sanatate si noroc!
Noua ne-au zis la directie k e importanta varsta, k pana la 2 ani vor cam toti si st f putini copii mici adoptabili.Dar sigur va aparea si copilul vostru cat mai curand.
Moni, voi aveti sanse mai mari pt k ati pus varsta mare.Problema la voi e ca sunteti din Buc unde st multe fam doritoare si putini copii.Dar sigur apare si la voi copilasul cat de curand.Voi cand ati primit atestatul?Sigur am citit, dar am uitat...
Lili, nu ne mai povestesti nimic despre fetita?Sunt curioasa sa vad cum s-a acomodat,dc s-a atasat de bunici, verisori...
Parca ai spus k sotul si-a luat concediu, iar tu esti invatatoare.Ai luat-o cu tine la scoala?Dc da, cum a reactionat cand a vazut atatia copii atasati de tine?
Am vazut la stiri o fetita abandonata in spital in Gorj. Ce usor spun jurnalistii k st multe fam doritoare sa o infieze, dar nu spun k va fi purtata prin spitale pana cand se hotaraste mama-sa sa semneze sau sa o ia acasa.Nici nu si-a dat date pt inregistrare, dar cei de la spital stiu cine e mama si o asteapta...A spus cu asa lejeritate k merge sa o ia peste 5 luni.
Legea asta s-a inasprit in ceea ce-i priveste pe adoptatori, dar nu si in ceea ce-i priveste pe parintii naturali care isi abandoneaza copiii.
Monique77 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui valentina30 Neata, fetelor! Athosica, ceea ce ne-ai povestit mi se pare de necrezut... E ingrozitor ceea ce ai patit si prin ce ati trecut.La 23 de ani sa treci prin astfel de incercari...ma bucur ca acum esti bine si ai din nou putere sa lupti pentru visul tau de a deveni mamica. Sa va ajute Dzeu si sa va dea sanatate si noroc! Noua ne-au zis la directie k e importanta varsta, k pana la 2 ani vor cam toti si st f putini copii mici adoptabili.Dar sigur va aparea si copilul vostru cat mai curand. Moni, voi aveti sanse mai mari pt k ati pus varsta mare.Problema la voi e ca sunteti din Buc unde st multe fam doritoare si putini copii.Dar sigur apare si la voi copilasul cat de curand.Voi cand ati primit atestatul?Sigur am citit, dar am uitat... Lili, nu ne mai povestesti nimic despre fetita?Sunt curioasa sa vad cum s-a acomodat,dc s-a atasat de bunici, verisori... Parca ai spus k sotul si-a luat concediu, iar tu esti invatatoare.Ai luat-o cu tine la scoala?Dc da, cum a reactionat cand a vazut atatia copii atasati de tine? Am vazut la stiri o fetita abandonata in spital in Gorj. Ce usor spun jurnalistii k st multe fam doritoare sa o infieze, dar nu spun k va fi purtata prin spitale pana cand se hotaraste mama-sa sa semneze sau sa o ia acasa.Nici nu si-a dat date pt inregistrare, dar cei de la spital stiu cine e mama si o asteapta...A spus cu asa lejeritate k merge sa o ia peste 5 luni. Legea asta s-a inasprit in ceea ce-i priveste pe adoptatori, dar nu si in ceea ce-i priveste pe parintii naturali care isi abandoneaza copiii. |
noi inca nu ne-am luat atestatul
urmeaza cica prin ianuarie....
da, legile nu sutn aspre pentru parintii naturali care uneori se comporta cu proprii copilashi ca niste caini (de fapt cainii sunt mai responsabili deat oamenii)... ca niste animale salbatice :(