De la ce varsta fara un adult in preajma?(5)

Aqai spune:

Mihaela, eu ca sora ta. bucuresti si tone de km distanta.

in primul an am stat intr-un fel de chirie, in berceni. Mai mergeam o statie si ieseam afara din oras... Am prins un an tare fericit de admitere, cu media 9 pe muchie am intrat la seral. Nici vorba de bursa cum aveau fostii mei colegi de liceu intrati pe la alte facultati cu note de la 8 in sus; camin nici atat si culmea umilintei era restrictia cartilor de la biblioteca. Seara cand veneam de la cursuri trebuia sa trec printr-un parc intunecat, pustiu, cu exceptia unei gasti de "baieti de cartier". zau ca m-a pazit Domnul bine la cate aventuri am avutr in zona aceea, putea sa iasa rau de tot. In fine, am rezolvat infigandu-ma in baietii aia intr-o seara si mai apoi hotarand sa nu mai merg la cursuri

al doilea an am "reusit" un loc in regie. Am intrat in camera, am facut depresie instant cand am vazut cum arata si urmatoarele saptamani mi le-am petrecut din petrecere in petrecere cu "gasca" ca sa nu fiu nevoieta sa vin sa vad camera aia nenorocita. Pana la urma am acceptat ca asta e si am pus mana toate 4 cate eram sa incercam sa facem viata "traibila". Din pacate insa, geamurile dadeau spre interior, discoteci adica. Eu aveam probleme cu somnul de cand ma stiam, asa ca la finele primului semestru eram dependenta de diazepam. (pe vremea aia le cumparai la liber in farmacie ) Cate 3-4 ca nu isi mai faceau efectul .... si uneori si cate o bere pe langa

apoi in semestrul 2 am hotarat ca imi ies pete pe fata si sunt de la diazepam. A doua zi le-am aruncat si peste noapte a aruncat si dependenta. Cu somnul, intre gandaci, discoteca si diazepam a ramas ca nu mai dorm. la finele anului aveam 1m 68, 45 de kg, si primele 2 saptamani de vacanta de vara le-am petrecut dormind. Honestly. ma trezeam sa mananc si ma culcam la loc. La finele verii lesinam de oboseala (hotarasem sa invat sa dau si la drept) si subnutritie, I guess, ca nici nu puteam sa mananc nimic in halul acela. Mama m-a felicitat cand am hotarat ca nu mai dau si la a doua facultate.

in anul 3 m-am angajat si independentizat total. Cu exceptia mancarii, ca daca mama nu-mi trimitea, eu nu mancam, atata eram de atasata de aspectul asta al vietii :)

m-am mutat in pantelimon. Alta fericire. Bani castigam mai putini lucrand decat imi dadea saraca mama, dar eu eram fericita ca i-am luat o povara de pe cap. la scoala dadeam doar la seminarii, mai mergeam la sesiuni de comunicari ca le placea profilor si nu ma picau pt absente. aveam un job part-to-full time (adica lucram la greu, min 6 ore pe zi si eram platita pt 4); dadeam meditatii de engleza si operare computer pe langa.

despre anul 4 va povestesc alta data :D

Oricum ar fi, anii astia au fost cei mai urati si mai grei din viata mea si ma gandesc uneori ca poate nu mi-ar fi stricat sa fiu mai putin independenta si capoasa. As fi prins si eu un 1 mai la mare ca restul lumii poate ca vacante, am avut cred max 4 saptamani in toata facultatea.

Anyway, le-am luat pe toate din plin si tot nu m-am potolit

Pentru copiii mei, ma feresc sa fac scenarii fiindca am asa o vaga idee ca daca tot sunt ai mei, or sa imi semene si in privinta faptului ca vor avea idei proprii si de necombatut. Dar in coltul mintii imi doresc uneori sa aiba un drum mai usor si mai putin incrancenat...

buflea spune:

Hai lasa-ma, unde frate ? Eu toata viata am locuit in Obor, exact la Bucur si habar nu am avut ca era un camin de studenti in zona

ocebine spune:

Wow...ai avut ceva experiente !!!!

Cred ca orice parinte normal isi doreste fix acelasi lucru pentru copii proprii dar pe undeva fiecare isi construieste si un "contingency plan"

mihaela_s spune:

Hehe aqai, coincidenta cu sora mea merge mai departe. Anul intai, tot seral, fara drept de camin. Gazda nasoala. Anul doi transferat la zi, loc in camin, dar coincidentele se opresc aici. Sora mea si-a gasit alta gazda, mai departe de Bucuresti e drept, dar foarte faina. N-a regretat niciodata ca a fost lipsita de viata de camin. Si ea era cea mai independenta dintre noi doua (ma refer la spiritul de aventura). Io n-am mers in Bucuresti desi asta m-a privat de a fi ceea ce ma pregatesc sa devin acum dupa 20 de ani. N-am mers pentru ca n-am avut curaj sa concurez cu alti 10-12 pe un loc si apoi daca intram, sa fiu atat de departe de casa...sora mea in schimb, le-a facut pe amandoua .

Si ea e in SUA de 10 ani! Plecata pe un contract de un an jumate, fara nimic altceva decat un salar mizer in NY. A lucrat acolo ca garderobiera la o discoteca, sa isi poata plati chiria, dupa trei luni se muta cu serviciul...mereu a fost independenta, desi mai dependenta la maturitate de mama decat eu. Ea are si acum nevoie de mama sa mearga sa aiba grija de ea, sa ii gateasca, faca prajituri desi (sau poate chiar de aceea) e singura. Eu dimpotriva .

Asa ca e clar ca daca nici doi frati/surori nu pot fi comparati, cum sa comparam alte persoane intre ele....

buflea spune:

Pentru mine este un mister cum de reuseati voi sa faceti facultate la zi si sa munciti in acelasi timp. Pentru ca programul era foarte intens, erau laboratoarele alea de la care nu puteai lipsi, sau daca lipseai trebuia sa le recuperezi ...apoi prin anii mai mari erau proiectele la care iar nu puteai lipsi, imi aduc aminte ca sampatamanl era un fel de clasa cu etape de proiect, care urmarea evolutia proiectului, deci profesorul trebuia sa te vada ca lucrezi saptamanal, nu mergea sa vii cu el direct facut la sfarsit.

Inteleg cursurile, ca le mai dadeai la indigo dar la celelalte nu stiu cum rezolvati.

La seral programa era mai lejera, de aia se si facea un an in plus, era facuta special pentru cei care munceau ... dar la zi ?

Aqai spune:

Nu stiu Bufleo sa-ti raspund. Dupa anul 2 am trecut la zi si uite ca reteta a fost, asa cum spuneam, la materiile cu profesori dificili sa merg la sesiuni de comunicari. Si rezenta la seminarii si pe unde mai tineau cont de ea.

daca ma intrebi, nici eu nu stiu cum am scos-o la capat. Poate si de aia inca am cosmaruri cu examene la care nu siu nici numele materiei, nici cum arata profesorul

Si am trecut cu toate astea binisor prin facultate zic eu, am avut medie peste 8, caci pentru examene ma pregateam cat de cat. Dar tot ce am invatat profesional, a fost in afara facultatii.

michelle-usa spune:

si deci, ce au de cistigat cei care pleaca de acasa la 18 ani fatza de cei care stau acasa si isi fac facultatea in orasul lor?

michelle

buflea spune:

Inteleg ... oricum nu cred ca cei care au muncit in timpul facultatii au avut aceeasi viata libera si golaneasca si fara de griji ca a celor de la zi, care au stat pe banii parintilor.

Eu nu as schimba viata mea studenteasca cu a nimanui si tot nu am fost multumita, tot mi s-a parut ca au fost chestii pe care le-am pierdut si vorba aia, cred ca in comparatie cu altii am pierdut foarte putine experiente.

Si de aia aveam eu mentalitatea ca copiii mei nu ar trebui sa munceasca in facultate, cu atat mai putin in liceu ... probabil ca nu o sa se intample asa, ca vremurile s-au schimbat si trend-ul in tara asta este altul. Ce sa spun, sper sa nu le fie totusi foarte greu si atunci cand le e greu sa nu aiba accese de independenta si sa se abtzina in a-mi cere ajutorul ... si desigur sper sa se tina de carte.

ocebine spune:

Dar ce faci daca facultatea care si-o doresc sau la care primeste bursa nu este in orasul lor?

buflea spune:

Pai au castigat experienta mai de tineri, the hard way, cand erau mai imaturi