De la ce varsta fara un adult in preajma?

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

De la ce varsta fara un adult in preajma? | Autor: My_Lady0091

Azi mi-am luat fetitza de 3 ani de la gradi si impreuna cu cea mica (8 luni) am purces catre parcul din cartier.E asa o zi splendida de toamna-era pacat sa nu profitam!

Acolo un grup de copii(printre ei majoritatea rommanes-fara a insinua ceva cu specificatia aceasta).

Toti nesupravegheati, cu varste cuprinse intre 7-9 ani-dupa fizionomie.

La un moment dat doi copii mai creoli au ridicat fiecare cate o piatra in aer sa-l loveasca pe un al treilea, un copil mai blondut, cu tenul deschis la culoare.

Pe cei creoli ii stiam, stau in blocul din fata parcului si toata vara dupa 08.00 seara le apareau parintii+vecinii de scara si consumau seminte in parc, scuipandu-le in stanga si in dreapta.Isi ostoiau setea cu bere si isi afumau existenta pana dupa miezul noptii-uneori.Asta n-are a face cu problema mea, e doar o cauza a comportamentului odraslelor citate mai sus, parerea mea.

1.Nu interveneam, dar copilul blondut a inceput sa planga si striga disperat:"lasati-maaaaaaaa, vreti sa ma omorati cu pietre?" si tot se retragea cu cate un pas, iar flacaii cei doi, mai sa-i dea.I-am atentionat si am primit inapoi o privire scrutatoare.

2.Putin mai tarziu copilul blondut, vine spre banca unde stateam cu cea mica, urland.Ii sangera cotul.Alunecase pe o piatra in timp ce fugea de "urmaritorii" sai.L-am sters cu un servetel umed, era plin de pamant si pietre si avea trei crestaturi serioase.L-am intrebat:

-cum il cheama, cati ani are unde sta si cu cine a venit in parc.statea la 10 min de parc, sapte ani si il lasase maica-sa sa vina in parc singur, in timp ce ea s-a dus la camin sa-l ia pe frate-su si ii spusese ca revine dupa el intr-o ora.Nu avea telefon, nu stia niciun nr.de tel.Mi-a zis unde lucreaza mama sa-aproape de parc.Maine daca am timp ii fac o vizita, macar s-o atentionez civilizat, chit ca imi voi lua o portie de injurii.

-copilul era marginalizat.mi-a spus ca nu are prieteni si ca cei din parc nu vor sa se joace cu el si ii servesc diverse apelative.I-am explicat ca abia a inceput scoala si ca dupa un timp isi va face noi prieteni printre colegii sai.Cat despre "Apelative" si comportamentul colegilor de joaca-i-am explicat ca nu e ok si ca SIGUR parintii lor ii vor atentiona si pe viitor nu vor mai vb asa.FIX PIX- sunt sigura ca vor manca seminte in contiuare...Si NU, cu parintii copiilor cu tenul masliniu nu se poate vorbi caci au un comportament si un limbaj violent.Fac parte din "fauna" cartierului si bine pt. siguranta mea de mama cu doi copii e sa nu ma angrenez in astfel de socializari!

-a stat ce a stat pe banca si apoi a plecat-Dumnezeu stie unde!

Vin si va intreb:

1.e ok la 7 ani singur in parc, fara un adult?

2.cand e ok sa lasam copiii singuri afara nesupravegheati?

Citat:

" Daca vrei sa indrumi pe cineva incepi cu invataturile si sfarsesti cu pildele.."-L.A.Seneca

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

aschiutza spune:

Depinde de unde locuiesti (tara, oras, cit de mare e orasul si cita criminalitate are cartierul) si depinde si de copil cit de descurcaret este. Dar in conditiile actuale din Romania (si nu numai) la oras nu as lasa un copil, chiar descurcaret, pina la 10 ani singur.

Am citit articole, amu nu stiu cit de stiintifice, in care scrie ca pina la 10 ani copii nu se concentreza la prea multe lucruri, de aceea alearga dupa minge in mijlocul strazii fara sa se uite la masini...

Pacat ca au trecut vremurile alea in care mergeam singura la gradinita, ce sa mai spun ca din primii ani de scoala ma duceam singura la cumparaturi si la bunicii care locuiau la vreo 2 km distanta ... Pacat, pt ca pina la urma si la urma un copil trebuie sa se descurce si singur si cu cit amini momentul lasatului din mina, cu atit copilul va invata mai greu sa se descurce.

columbiana spune:

Aici s-a stabilit virsta de 12 ani de la care copiii pot ramine singuri pe strada, si mi se pare foarte potrivita; bine ca intr-un mediu sigur, de pe la 8-9 ani se pot invirti cu bicicleta sau pe strada putin circulata.
nu vad insa potrivit un copil sub 10 ani lasat o vara intreaga singur acasa in timp ce parintii=s la munca, de exemplu; iar copilul mergind singur la gradinita...la tara e expus ciinilor dezlegati, unor adulti cu mintea dusa, etc, iar la oras accidentelor auto sau chiar pedofililor.
Imaginatia proprie ii creaza copilului prea mic expus frici exagerate din lumea povestilor sau a intunericului, cosmaruri iar naivitatea primei copilarii il expune, nu-l caleste cum se vehicula in folclorul popular;
Nu cred ca trebuie fortat copilul ca sa se "descurce"; copilul crescut intr-un mediu safe, echilibrat, intelege compromisul intre o relativa expunere si autoresponsabilizare.

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

ellinia spune:

Eu cred ca l-as lasa pe baiatul meu singur pe la 10-12 ani, mai devreme nu cred. Intr-unul din parcurile unde mergem noi este o fetita de vreo 4-5 ani care mereu e singura. Parcul e inconjurat de blocuri, banuiesc ca se uita cineva pe geam dupa ea, dar chiar si asa eu nu as putea lasa un copil atat de mic singur.

Cristina si Stefan Costin (25.02.2005)

aschiutza spune:

Citat:

citat din mesajul lui Ana Stroe

Nu cred ca trebuie fortat copilul ca sa se "descurce"; copilul crescut intr-un mediu safe, echilibrat, intelege compromisul intre o relativa expunere si autoresponsabilizare.

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

Presupun ca la "descurcat" te legi de mesajul meu: am vorbit eu undeva de "fortat"?

mianda spune:

Citind ce scrieti voi aici, ma simt o mama tare denaturata!
Fetita mea a stat singura acasa de pe la 7 ani jumate. De iesit afara singura, nu mai tin minte...probabil un an mai tarziu.
Depinde foarte mult de copil, cat este el de serios si stapan pe fortele proprii. Eu am avut si am mare incredere in ea.

Deceneus spune:

Un coleg de servici povestea ca inaine de '89 copilul mergea singur la scoala si venea acasa, cu cheia de gat cum era atunci.
El il suna la telefon sa se asigure ca a ajuns si ca este acasa, daca a mancat etc... A vazut ca pustiul avea nevoie de ceva timp pana sa raspunda. A aflat ca baiatul lasa usa deschisa sa auda telefonul si cobora doua nivele sa se joace in fata blocului cu alti copii.
Ca sa vedeti cum a evoluat lumea, nu i-a disparut nimic din casa.

My_Lady0091 spune:

Citat:

citat din mesajul lui Deceneus
Ca sa vedeti cum a evoluat lumea, nu i-a disparut nimic din casa.

Mintile ilustre discuta idei; Inteligentele medii discuta evenimente; Mintile reduse discuta persoane. (Eleanor Roosevelt )

Citat:

" Daca vrei sa indrumi pe cineva incepi cu invataturile si sfarsesti cu pildele.."-L.A.Seneca

Victoria_mami spune:

Cum spunea Ana, aici nu ai voie sa lasi copiii nesupravegheati pana la 12 ani. DAR, vecinii mei isi lasa fetita afara, in fata casei, singura, de la 3 ani!Poate si inainte, doar ca ei s-au mutat langa noi cand fetita avea 3 ani. Dion-totdeauna copila asta e singura afara, se joaca, s eplimba cu bici fara casca de protectie, etc... Mai nou, de vreo 2 ani se joaca cu Victoria, inainte era singura. Eu nu as avea curaj. Poate o sa am curaj sa o las singura afara (cu usa de la intrare laaaaaaaarg deschisa) pe la 9-10 ani. Pana atunci, se poate juca in curte; are casuta, set de tobogan si leagane, cutie cu nisip, si 2 porti asa ca e ok in curte. Dar si cand e acolo, sunt tot cu ochii pe geam, daca am treaba in bucatarie, daca nu, stau afara cu ea. Io-s mai paranoica de felul meu... cand vine vorba de Victoria.

michelle-usa spune:

nici eu nu l-as lasa afara singur...nici la 12 ani...si eu tot cam "paranoia mom" sunt

si pe aici vezi tot felul de cazuri asa ca nu ma mai mir ca dispar copiii ca si parintii sunt neglijentzi.

lasa copiii la scoala nesupravegheati dupa ore, ori la piscina si vin dupa 2-3 ore sa-i ia...

sa va pov o intimplare:
anul trecut 2 colegi din clasa baitului meu(clasa a 2-a),frate si sora 8 si respectiv 7 ani...si f. mici de statura erau in permanentza lasati de parinti dupa ore cam 1-2 hr sa stea prin curtea scolii la terenul de joaca...nesupravegheati.

de multe ori cand aveam grija de copilul meu stateam cu ochii si pe ei...sa nu li se intimple ceva...dar noi nu stam mai mult de 30-40 min.

intr-o zi incepuse ploaia si au inceput acesti 2 copii sa vina dupa mine in parcare sa se roage sa-i duc in masina mea acasa...

mi-era frica sa nu dea masinile peste ei ca era parcarea cam aglomerata, si burnitzeala afara si eu le-am spus frumos ca nu-i pot urca in masina mea ca nu e legal sa iau copiii altora in masina.

ok, ce sa fac mi se rupea inima de ei sa-i stiu pe acolo. le-am spus sa plece din parcare si sa stea sub o polata(o terasa cu acoperis)...dar ei tot in parcare erau....cand am plecat

atunci in drumul meu am trecut pe la ei, pe acasa.
am sunat la usa...si iese maica-sa la usa...i-am spus de copii, ca ploua, ca nu sunt safe... si ca am crezut ca i-a uitat la scoala( se mai intimpla).
la care mi-a zis ca asa obisnuiesc sa faca, sa-i lase sa se joace dupa scoala si ca nu-si daduse seama ca ploua....dar oricum tonul era parca o deranjasem...cam asa l-am sesizat.

drept sa va spun nu mi-a placut atitudinea dar in sinea mea am simtit ca am facut ce trebuia..ca daca s-ar fi intimplat ceva atunci copiiilor cred ca nu mi-as fi iertat-o toata viatza.

michelle