Interimat pana in 12 septembrie

Mickyyy spune:

te-ai gandit ca poate lumea ar fi fost mai intresata de o parere decat de un plagiat?

eu chiar citesc ce scrieti voi aici, si cand zic voi ma refer la cei care aveti opinii diferite de ale mele.
Dar nu simt nevoia sa citesc un calup de articole legislative, care la final nu au nicio concluzie decat ca manipuleaza. Daca tot ai postat pachet, pune si concluzii decente, manipuleaza pentru ca, la art.x, paragraful y scrie ca.... si cutarescu a zis ca de fapt e invers.

Si nu, nu vreau sa sar la nesfarsit peste ele. Sunt deranjante, mai ales ca adesea citesc forumul de pe mobil, si nu vrei sa stii cat de obositor e sa scroluiesti pe un ecran de mobil un atricol kilometric care nu are nicio concluzie.

Consider ca atata timp cat ai ales sa participi la o discutie, trebuie sa existe respect din partea ta pentru interlocutori! Un forum in general e apreciat pentru calitatea discutiei, cu cat opiniile sunt mai bine argumentate, cu atat lumea citeste mai cu interes. Daca continui sa pui la fiecare 3 mesaje un copy-paste kilometric, lumea va incepe sa ocoleasca mai intai postarile tale, apoi topicurile respective.

lucialu spune:

Dyannna, n-am citit motivarea. Asa ca nu pot comenta. Reclamarea boicotului nu priveste cetatenii romani cu drept de vot, ci partidul si presedintele. Ei au alte raspunderi. Dreptul tau nu este si o obligatie.

Mickyyy spune:

Poftim aici motivare, sorry, dar ma grabesc, nu mai stau s-o curat si s-o aranjez. Oricum nu ar trebui sa te deranjeze, pentru ca si tu postezi la fel calup copy-paste
EDIT: am curatat-o totusi, din respect pentru interlocutori.


1
HOTARAREA Nr.3
din 2 august 2012
asupra contestatiilor referitoare la respectarea procedurii pentru
organizarea si desfasurarea referendumului national din data de 29 iulie
2012 pentru demiterea Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu
Pe rol se afla examinarea contestatiei formulate de Liga Internationala a
Romanilor, cu sediul in Bucuresti, cu privire la referendumul national din data de
29 iulie 2012 pentru demiterea Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu.
Contestatia a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.5221 din 31
iulie 2012 si formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.1289I/2012.
Curtea, avand in vedere ca sesizarile din Dosarele nr.1291I/2012-
1294I/2012, formulate de Partidul Social Democrat si Partidul National Liberal,
de Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele interimar al Senatului, de
Gheorghe Hogea si de Organizatia pentru Apararea Drepturilor Omului cu sediul
in Bucuresti, au ca obiect contestarea procedurii pentru organizarea si
desfasurarea referendumului national din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea
Presedintelui Romaniei, domnul Traian BasescuError! Hyperlink reference not valid., in
temeiul art.164 din Codul de procedura civila, coroborat cu art.14 din Legea
nr.47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr.1291I/2012-1294I/2012 la Dosarul
nr.1289I/2012, care este primul inregistrat.
Sesizarile au fost inregistrate la Curtea Constitutionala sub nr.5221 din 31
iulie 2012, respectiv nr.5250-5253 din 1 august 2012.
In Dosarul nr.1291I/2012 a fost depusa, sub nr.5257 din 1 august 2012, o
cerere de interventie in interes propriu formulata de domnul Ionel Neamtu. Acesta
solicita Curtii sa ii considere cererea de interventie ca fiind facuta in interesul
autorilor sesizarii din Dosarul nr.1291I/2012 in cazul in care o cerere de
interventie in nume propriu nu este admisibila.
2
De asemenea, in Dosarul nr.1292I/2012, a fost depusa, impreuna cu adresa
de inaintare a sesizarii, o cerere prin care se solicita ca un parlamentar sa sustina
motivele sesizarii in fata Curtii Constitutionale la termenul fixat pentru dezbateri.
In motivarea sesizarilor formulate, autorii acestora sustin, in esenta,
urmatoarele:
1. Prevederile in vigoare la data declansarii procedurii referendumului, deci
aplicabile acesteia, sunt cele ale Legii nr.3/2000, asa cum au fost modificate prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.41/2012. Prin urmare, aplicarea unor
prevederi legale intrate in vigoare ulterior declansarii procedurii referendumului
ar fi contrara dispozitiilor art.15 alin.(2) din Constitutie privind neretroactivitatea
legii.
Potrivit legii in vigoare la data declansarii procedurii, demiterea
Presedintelui Romaniei era aprobata daca intrunea majoritatea voturilor valabil
exprimate ale cetatenilor care au participat la referendum.
Autorii sesizarii sustin ca, potrivit reglementarilor internationale incidente in
cauza, in special a recomandarilor Comisiei de la Venetia - cuprinse in Codul de
bune practici in materie de referendum-, prin raportare la dispozitiile art.20 din
Constitutie, instituirea cvorumului de participare la referendum este contrara
normelor internationale si europene referitoare la drepturile politice ale omului,
asimiland persoanele care se abtin de la exprimarea votului cu partizanii votului
negativ, ceea ce este de natura a impiedica libera exprimare a persoanei.
2. 1. In conditiile in care Curtea va constata ca prevederile art.5 alin.(2) din
Legea nr.3/2000 sunt aplicabile cu privire la referendumul din 29 iulie 2012, se
invedereaza acesteia sa solicite, in conformitate cu prevederile art.46 alin.(2) din
Legea nr.47/1992, informatii de la Biroul Electoral Central, Institutul National de
Statistica, Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea Electorala
Permanenta cu privire la starea operatiunilor de actualizare a listelor electorale
permanente, avand in vedere ca numarul persoanelor inscrise in acestea se afla in
contradictie cu rezultatele provizorii ale recensamantului desfasurat in anul 2011.
Se sustine ca potrivit acestui recensamant populatia Romaniei este de 20,254,866
3
persoane, din care 19,042,936 reprezinta populatia stabila, 910,264 persoane
plecate pe perioada indelungata si 301,666 persoane temporar prezente.
Se arata ca aceste date coincid pana aproape de identitate cu datele detinute
de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, numarul celor asigurati fiind de
20,459,558 persoane. Se mai sustine ca, potrivit adresei Institutului National de
Statistica nr.4725 din 26 iulie 2012, ponderea populatiei minore este in totalul
populatiei Romaniei este de 18,3%, respectiv 3,891,082 copii si tineri sub 18 ani.
In aceste conditii, potrivit Institutului National de Statistica, ponderea persoanelor
cu drept de vot este de 81,7% din total, adica 16,548,225 persoane, iar potrivit
Casei Nationale de Asigurari de Sanatate numarul populatiei cu drept de vot ar fi
de 16,715,458 persoane. In aceste conditii, numarul real de voturi necesar pentru
validarea referendumului ar fi fie de 8,274,112 + 1, potrivit Institutului National
de Statistica, fie de 8,357,729 +1, potrivit Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate.
Mai mult, potrivit datelor Ministerului Administratiei si Internelor, exista un
numar de 622,144 de carti de identitate expirate, ceea ce inseamna ca numarul
persoanelor cu drept de vot care se puteau prezenta legal la urne trebuie diminuat
cu acest numar. Se mai estimeaza, de catre autorii sesizarii, ca peste 1,000,000 de
cetateni romani au renuntat la aceasta cetatenie, si-au stabilit domiciliul in
strainatate sau au decedat in strainatate, astfel incat nu pot fi inscrisi pe listele
electorale permanente.
De asemenea, se sustine ca din totalul persoanelor inscrise pe listele
electorale, si anume 18,308,612 numai 15,714,403 poseda carti de identitate,
despre restul neputandu-se preciza numeric cate au buletine de identitate, daca
mai sunt cetateni romani sau daca sunt in viata ori decedati.
Autorii sesizari invedereaza si faptul ca, prin Decizia nr.682 din 25 iunie
2012, Curtea Constitutionala desi a retinut ca populatia Romaniei a scazut
considerabil, Biroul Electoral Central se raporteaza la un numar al persoanelor cu
drept de vot de 18,308,612, numar chiar mai mare decat cel retinut de Curtea
Constitutionala in Hotararea nr.5 din 23 mai 2007 referitoare la respectarea
4
procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national din data de
19 mai 2007 pentru demiterea Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, si
la confirmarea rezultatelor acestuia, respectiv 18,301,309, sau in Hotararea nr.3
din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului national
din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei,
respectiv 17,842,103.
In continuare se arata ca, prin aceeasi decizie, Curtea Constitutionala a
stabilit ca unul dintre motivele de neconstitutionalitate a „Legii uninominalului”
este generat de faptul ca aceasta creeaza conditii pentru cresterea numarului de
parlamentari in conditiile in care numarul populatiei „a scazut dramatic”. Este, in
consecinta, absurd sa se sustina faptul ca desi populatia tarii a scazut cu 2
milioane de locuitori, numarul alegatorilor a crescut cu 500,000 de persoane.
Se considera ca datele oficiale sunt neactualizate in privinta cetatenilor cu
drept de vot, intrucat primarii au preluat „pur si simplu listele cu cetateni de la
<<Serviciile de evidenta informatizata a persoanei” din cadrul Ministrului
Administratiei si Internelor, transformandu-le pe acestea in mod incorect si
nerealist in liste electorale permanente, generand [...] la nivel national un numar
fictiv de cetateni cu drept de vot”. Spre exemplificare, autorii sesizarii fac referire
la situatia existenta in judetele Caras-Severin, Constanta si Vrancea.
In concluzie, sustin ca, in acest mod, a fost denaturata vointa cetatenilor
romani, exprimata cu ocazia referendumului din 29 iulie 2012.
2. 2. Lipsa intocmirii corespunzatoare a listelor de alegatori din diaspora de
catre Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administratiei si Internelor si
Ministerul Justitiei, procesul de votare haotic la centrele de vot din strainatate,
lipsa de informare a cetatenilor romani aflati in strainatate cu privire la drepturile
lor electorale, neluarea in considerare a acestor cetateni si netiparirea, in
consecinta, a unui numar corespunzator de buletine de vot, a facut imposibila
prezentarea la urne a 50% plus unul din numarul total al cetatenilor romani cu
drept de vot.
5
Se mai sustine ca instanta constitutionala trebuie sa invalideze referendumul
pentru imposibilitatea prezentarii si exercitarii dreptului de vot pentru cei 6
milioane de cetateni romani din diaspora care nu au fost trecuti pe listele
electorale si reluarea procesului de votare in termen de 3 luni, conform
caracterului general de desfasurare unanim acceptat in Uniunea Europeana
privind validarea acestuia fara limitare si cu votul majoritar al celor prezenti.
3. Se sustine ca boicotarea deschisa a referendumului de catre unele forte
politice reprezinta un abuz de drept in sensul art.57 din Constitutie. O atare
conduita nu poate avea rezultatul urmarit, respectiv infirmarea rezultatelor
referendumului, un abuz de drept neputand produce efecte in plan constitutional.
Boicotul referendumului realizat atat prin declaratii publice, cat si prin actiuni
concrete a impiedicat exercitarea libera a dreptului la vot al cetatenilor, ceea ce a
determinat lipsirea de efecte juridice a voturilor celorlalti cetateni romani care sau
prezentat la consultarea populara. Se sustine ca formatiuni politice, precum
Partidul Democrat Liberal si Uniunea Democrata Maghiara din Romania au
actionat impotriva scopului lor constitutional, respectiv acela de a contribui la
definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor cu respectarea suveranitatii
nationale, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei.
O atare conduita este contrara, prin urmare, prevederilor constitutionale ale art.1
alin.(3), art.2 coroborat cu art.36 si art.57, precum si ale art.52 alin.(1).
4. Se sustine ca dispozitiile Constitutiei nu impun o conditie de prezenta la
vot pentru validarea referendumului, Curtea Constitutionala facand referire la
aceasta conditie doar pentru a se asigura ca decizia luata prin referendum nu este
impusa de o minoritate nesemnificativa. In conditiile in care se accepta ideea de
cvorum obligatoriu de participare, se ajunge la situatia absurda in care din lipsa
de cvorum 7,360,000 de cetateni cu drept de vot nu il pot demite pe Presedintele
Romaniei, dar, in conditii de cvorum, 4,557,155 sa il poata demite. Se ignora,
astfel, votul imensei majoritati, respectiv a celor care au votat „Da” la
referendumul organizat la data de 29 iulie 2012.
6
Sunt invocate, de asemenea, considerente care au stat la baza Deciziilor
Curtii Constitutionale nr.420 din 3 mai 2007 si nr.682 din 25 iunie 2012.
Potrivit dispozitiilor art.46 alin.(2) si art.76 din Legea nr.47/1992, Curtea
Constitutionala, a solicitat de informatii suplimentare de la Institutul National de
Statistica, Ministerul Administratiei si Internelor, precum si de la Autoritatea
Electorala Permanenta.
Institutul National de Statistica, prin adresa comunicata sub semnatura
presedintelui acesteia si inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.5270 din 1
august 2012, a aratat urmatoarele:
a) Conform programului de desfasurare a Recensamantului Populatiei si al
Locuintelor 2011, rezultatele recensamantului se publica sub titlul de date
provizorii, preliminare si definitive.
b) In timp ce rezultatele provizorii si preliminare sunt prevazute a fi
publicate in anul 2012 (rezultatele provizorii au fost date publicitatii la 2 februarie
2012), datele definitive vor fi publicate in semestrul II 2013, dupa care vor fi
transmise la Comisia Europeana.
c) In prezent, rezultatele provizorii nu permit dezagregarea pe grupe de
varsta a populatiei in varsta de 18 ani si peste. Aceste date statistice devin
disponibile odata cu datele definitive, cu precizarea ca ele nu corespund criteriilor
de stabilire a populatiei cu drept de vot.
d) In sistemul statisticii oficiale din Romania nu exista surse de date care sa
permita stabilirea numarului cetatenilor romani cu drept de vot in sensul
legislatiei in vigoare data de 29 iulie 2012 sau la oricare alta data calendaristica.
Ministerul Administratiei si Internelor, prin adresa comunicata sub
semnatura Ministrului delegat pentru Administratie si a loctiitorului Ministrului
Administratiei si Internelor, a transmis Curtii Constitutionale raspunsul Directiei
pentru evidenta persoanelor si administrarea bazelor de date, raspuns semnat de
directorul acesteia. Adresa a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub
nr.5271 din 1 august 2012, raportandu-se urmatoarele:
7
a) in copiile listelor electorale permanente utilizate la referendumul national
pentru demiterea Presedintelui Romaniei din data de 29 iulie 2012, intocmite
potrivit dispozitiilor legale in vigoare in domeniul electoral, au fost inscrise un
numar de 18,292,514 persoane.
b) Conform art.17 alin.(2) din Legea nr.3/2000, a Legii nr.35/2008 si a Legii
nr.67/2004 actualizarea listelor electorale permanente se realizeaza de catre
primarul unitatii administrativ-teritoriale impreuna cu serviciul public comunitar
local de evidenta a persoanelor, care functioneaza in subordinea consiilor locale
(in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.84/2001 privind
infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta
a persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare).
Ministerul Administratiei si Internelor, prin adresa comunicata sub
semnatura Ministrului delegat pentru Administratie si a loctiitorului Ministrului
Administratiei si Internelor, a transmis Curtii Constitutionale unele precizari
suplimentare ale Directiei pentru evidenta persoanelor si administrarea bazelor de
date, raspuns semnat de directorul acesteia. Adresa mentionata a fost inregistrata
la Curtea Constitutionala sub nr.5273 din 1 august 2012, si cuprinde urmatoarele
precizari:
a) incepand cu anul 2004, potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului
nr.84/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice
comunitare de evidenta a persoanelor, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr.372/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul
Administratiei si Internelor nu a mai avut competenta de actualizare a listelor
electorale permanente, aceasta fiind de competenta exclusiva a autoritatilor
publice locale.
b) ca administrator al bazei de date, Ministerul Administratiei si Internelor
nu isi poate asuma veridicitatea numarului de persoane inscrise in listele
electorale permanente, neavand instrumente legale suplimentare de control a
datelor procesate de autoritatile publice locale. Conform prevederilor legale in
8
vigoare, competenta de verificare a acestora apartine exclusiv Autoritatii
Electorale Permanente.
Autoritatea Electorala Permanenta, prin adresa comunicata sub semnatura
presedintelui acesteia si inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.5297 din 1
august 2012, a aratat urmatoarele:
a) Autoritatea Electorala Permanenta nu a avut atributii privind intocmirea si
actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul national pentru demiterea
Presedintelui Romaniei din 29 iulie 2012.
b) situatia numarului total al alegatorilor inscrisi in copiile de pe listele
electorale permanente a fost comunicata Biroului Electoral Central de Directia
pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de date prin adresa
nr.3456054 din 27 iulie 2012, disponibila pe pagina de internet a Biroului
Electoral Central la rubrica Statistici.
c) pentru implementarea Registrului Electoral, proiect initiat de Autoritatea
Electorala Permanenta sunt necesare resurse umane si financiare, de care in
prezent aceasta institutie nu dispune, precum si de o perioada de timp cuprinsa
intre 1 si 4 ani.
d) potrivit prevederilor pct.11 al Anexei la Hotararea Guvernului
nr.683/2012, reactualizarea listelor electorale permanente trebuia realizata de
primari si serviciile de evidenta informatizata a persoanei pana cel mai tarziu la
10 iulie 2012.
In concluzie, se arata ca, pana la operationalizarea Registrului Electoral,
Autoritatea Electorala Permanenta nu detine date proprii din care sa rezulte
numarul alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente.
CURTEA,
examinand contestatiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea si
desfasurarea referendumului national din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea
Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, formulate de Liga Internationala
a Romanilor, cu sediul in Bucuresti, de Partidul Social Democrat si Partidul
9
National Liberal, de Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele interimar al
Senatului, de Gheorghe Hogea si de Organizatia pentru Apararea Drepturilor
Omului cu sediul in Bucuresti, cererea de interventie formulata, informatiile
comunicate de Institutul National de Statistica, Ministerul Administratiei si
Internelor si Autoritatea Electorala Permanenta, dovezile depuse, in raport cu
prevederile Constitutiei, ale Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea
Curtii Constitutionale si ale Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea
referendumului, retine urmatoarele:
Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146
lit.i) din Constitutie si ale art.1, art.10, art.46-47 din Legea nr.47/1992, sa se
pronunte asupra sesizarilor formulate.
I. Avand in vedere continutul sesizarilor formulate, Curtea Constitutionala
califica sesizarile cu care a fost investita ca fiind contestatii care intra in
competenta de solutionare a Curtii Constitutionale prevazuta de art.146 lit.i) din
Constitutie.
II. Cererea de interventie in nume propriu nu este admisibila in aceasta
procedura, astfel incat, potrivit vointei autorului, Curtea urmeaza a califica
cererea ca fiind una de interventie in interesul autorilor contestatiei din Dosarul
nr.1291I/2012.
III. In ceea ce priveste cererea prin care se solicita ca un parlamentar sa
sustina motivele sesizarii la termenul fixat pentru dezbateri, Curtea retine ca,
potrivit dispozitiilor art.46, art.47 si art.52 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, procedura de solutionare a
contestatiilor formulate in temeiul art.146 lit.i) din Constitutie cu privire la
procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirmarea
rezultatelor acestuia, nu prevede o faza a dezbaterilor publice, la care sa fie citati
sau invitati autorii sesizarii. Dezbaterea si deliberarea asupra contestatiilor
formulate au loc in Plenul Curtii Constitutionale si se desfasoara in sedinta de
consiliu.
10
IV. 1. Curtea constata ca procedura referendumului a fost declansata prin
Hotararea Parlamentului nr.33/2012 privind suspendarea din functie a
Presedintelui Romaniei care a fost adoptata in sedinta comuna a Camerei
Deputatilor si Senatului din data de 6 iulie 2012, hotarare publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr.457 din 6 iulie 2012.
La momentul adoptarii acestei hotarari, 6 iulie 2012, prevederile art.10 din
Legea nr.3/2000, astfel cum au fost modificate prin art.I pct.1 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.41/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr.452 din 5 iulie 2012, aveau urmatoarea redactare „Prin derogare de
la art.5 alin.(2), demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit
majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetatenilor care au participat la
referendum”.
Prin Decizia nr.731 din 10 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.478 din 12 iulie 2012, Curtea Constitutionala, in cadrul
controlului a priori de constitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 10 din
Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, a constatat
ca aceasta este constitutionala, in masura in care asigura participarea la
referendum a cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in
listele electorale permanente.
Pe cale de consecinta, Decizia Curtii Constitutionale a circumstantiat solutia
legislativa a prevederile art.10 din Legea nr.3/2000, astfel cum au fost modificate
prin art.I pct.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului care erau in vigoare,
acestea urmand a-si gasi aplicarea exclusiv in interpretarea data de Curte. Legea
in cauza a fost promulgata si a devenit Legea nr.131/2012, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr.489 din 17 iulie 2012, care, la art.10, prevede ca
„Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca, in urma desfasurarii
referendumului, propunerea a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate."
Ulterior, Parlamentul a luat in dezbatere legea de aprobare a Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr.41/2012 pentru modificarea si completarea Legii
nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului si, tinand seama de
11
Decizia Curtii Constitutionale nr.731 din 10 iulie 2012, a adoptat Legea nr. 153
din 24 iulie 2012, care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr.511 din 24 iulie 2012. Astfel, prin articolul unic pct.1 din legea de aprobare, sau
abrogat prevederile art.I pct.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr.41/2012.
Curtea constata ca ulterior declansarii procedurii referendumului, au survenit
mai multe evenimente legislative de natura sa modifice cadrul legal de
desfasurare a acestei proceduri. Astfel, atat Legea nr.131/2012 pentru modificarea
art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului,
cat si Legea nr. 153/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.41/2012 au adus mai multe modificari Legii nr.3/2000. Pe langa cele care
vizeaza aspecte de ordin organizatoric, cele mai importante modificari privesc:
- eliminarea derogarii in ceea ce priveste referendumul privind demiterea
Presedintelui Romaniei de la aplicarea prevederilor cu caracter general cuprinse
in art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 care reglementau cvorumul de validitate a
referendumului;
- stabilirea programului de vot, respectiv scrutinul se va deschide la ora 7,00
si se va incheia la ora 23,00.
Cu privire la materia cvorumului de participare necesar validarii
refendumului national si a majoritatii de vot necesare demiterii Presedintelui
Romaniei, Curtea retine ca de la aparitia sa si pana la data pronuntarii Deciziei
Curtii Constitutionale nr.731 din 10 iulie 2012, Legea nr.3/2000 a suferit mai
multe modificari, astfel:
- prima forma a legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr.84 din 24 februarie 2000, prevedea la art.5 alin.(2) ca „Referendumul este
valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul
persoanelor inscrise in listele electorale”, iar la art.10 ca „Demiterea
Presedintelui Romaniei este aprobata, daca a intrunit majoritatea voturilor
cetatenilor inscrisi in listele electorale.”;
12
- ulterior, art.10 din Legea nr. 3/2000 a fost modificat prin Legea
nr.129/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.300 din 5
mai 2007, stabilind ca „Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea
Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor
valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la
referendum.";
- o noua modificare a survenit prin Legea nr.62/2012 privind aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.103/2009 pentru modificarea si
completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului,
care a modificat art.10 in sensul ca „Demiterea Presedintelui Romaniei este
aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele
electorale.";
- in fine, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.41 din 5 iulie 2012 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea
referendumului a operat o noua modificare asupra dispozitiilor art.10, care au
dobandit urmatorul cuprins „Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea
Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor
valabil exprimate ale cetatenilor care au participat la referendum."
Din perspectiva acestor evolutii legislative, Curtea aminteste ca, in Codul de
bune practici in materie de referendum, adoptat in 2007, Comisia europeana
pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia) a recomandat statelor
asigurarea unei stabilitati in ceea ce priveste legislatia in aceasta materie. Or,
stabilitatea dreptului este un element important al credibilitatii procesului
electoral, iar modificarea frecventa a normelor si caracterul lor complex pot
dezorienta alegatorul, astfel ca trebuie evitata modificarea frecventa sau cu putin
timp (mai putin de un an) inainte de referendum a aspectelor sale fundamentale.
Luand in discutie, in acest context, forta juridica a dispozitiilor acestui cod,
invocat de autorii sesizarii, Curtea retine ca intr-adevar acest act nu are un
caracter obligatoriu, insa recomandarile sale constituie coordonate ale unui
scrutin democratic, in raport cu care statele - care se caracterizeaza ca apartinand
13
acestui tip de regim - isi pot manifesta optiunea libera in materie de referendum,
cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, in general, si a drepturilor de
natura politica, in special. In jurisprudenta sa constanta, Curtea Constitutionala a
subliniat necesitatea stabilitatii legilor in materia electorala si in materia
referendumului, ca expresie a principiului securitatii juridice.
Curtea constata ca modificarile aduse legii referendumului, prin Legea
nr.153/2012, in ceea ce priveste eliminarea derogarii referitoare la referendumul
privind demiterea Presedintelui Romaniei de la aplicarea prevederilor cu caracter
general cuprinse in art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 care reglementau cvorumul
de validitate a referendumului, nu constituie rezultatul unei optiuni arbitrare a
legiuitorului, care sa cada sub incidenta Codului de bune practici in materie de
referendum, adoptat de Comisia de la Venetia.
Potrivit prevederilor art.147 alin.(4) din Constitutie, deciziile Curtii
Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor de la data
publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei.
Asa fiind, prevederile Legii nr.3/2000, asa cum au fost modificate prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.41/2012, care prevedeau ca „Prin
derogare de la art.5 alin.(2), demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata
daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetatenilor care au
participat la referendum” nu mai puteau fi aplicate de nici o autoritate
publica implicata in procedura referendumului aflata in curs de desfasurare.
Or, interventia imediata a legiuitorului a fost in deplina concordanta cu
exigentele constitutionale referitoare la efectele deciziilor Curtii Constitutionale si
a fost menita sa preintampine aparitia unor grave probleme legate de
stabilirea cadrului legal aplicabil procedurii pendinte a referendumului.
Sustinerea inaplicabilitatii Deciziei Curtii Constitutionale nr.731 din 10 iulie 2012
procedurii referendumului din data de 29 iulie 2012, pe motiv ca aceasta
procedura a fost declansata la o data anterioara pronuntarii deciziei prin care
instanta constitutionala sanctiona o anumita interpretare a normelor legale
aplicabile acestei proceduri, ar echivala, pe de o parte, cu lipsirea de efecte
14
juridice a actului jurisdictional al Curtii, ceea ce contravine flagrant dispozitiilor
art.147 din Constitutie, si pe de alta parte, cu acceptarea unei situatii de
neconceput, respectiv ca procedura referendumului sa fie guvernata de dispozitii
legale care si-au pierdut legitimitatea constitutionala, in vadita contradictie cu
principiile statului de drept si al suprematiei Constitutiei, prevazute de art.1 din
Legea fundamentala.
In ceea ce priveste intervalul orar de vot, Curtea retine ca extinderea acestuia
de la 12 ore (in forma initiala a Legii nr. 3/2000, referendumul se desfasura intre
orele 8,00 si 20,00) la 16 ore (in urma modificarii operate prin Legea
nr.153/2012, referendumul se desfasoara intre orele 7,00 si 23,00) reprezinta
vointa legiuitorului de a asigura o prezenta cat mai mare la vot a cetatenilor,
corelativ cu instituirea cvorumului care asigura valabilitatea referendumului (a se
vedea si Decizia nr.735 din 24 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2012).
Pe de alta parte, Curtea nu poate sa nu remarce faptul ca in situatia in care ar
da curs celor solicitate de autorii sesizarii, respectiv ar constata aplicabilitatea
prevederilor in vigoare la data declansarii procedurii referendumului si anume a
prevederilor Legii nr.3/2000, asa cum aceasta fost modificata prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.41/2012, solutia pe care Curtea Constitutionala ar
pronunta-o in ceea ce priveste respectarea procedurii pentru organizarea si
desfasurarea referendumului si confirmarea rezultatelor acestuia ar fi tot aceea de
invalidare a referendumului, intrucat programul de desfasurare a acestuia a fost in
afara cadrului legal in vigoare. Astfel, daca s-ar retine aplicabilitatea dispozitiilor
in vigoare la data declansarii procedurii, scrutinul ar fi trebuit sa se desfasoare in
intervalul orar 8,00-20,00. Or, dispozitiile legii modificatoare, fiind de ordine
publica, au fost de imediata aplicare, astfel ca referendumul s-a deschis la ora
7,00 si s-a incheiat la ora 23,00.
Asadar, Curtea nu poate retine aplicabilitatea pro parte a legii in vigoare la
data declansarii procedurii referendumului si pro parte a legii care a intervenit
15
ulterior, astfel ca, din aceasta perspectiva, sustinerea autorilor sesizarii sfideaza
logica juridica.
De altfel, Legea nr.153/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.41/2012 a fost supusa controlului a priori de constitutionalitate,
Curtea Constitutionala constatand conformitatea acesteia cu Legea fundamentala.
2. 1. In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia „stabilirea validarii sau
invalidarii referendumului prin raportare la date <<oficiale>>, dar neactualizate,
privind numarul cetatenilor cu drept de vot are ca efect denaturarea vointei
cetatenilor romani, exprimata cu ocazia acestui referendum”, Curtea retine
urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art.36 din Constitutie, autoritatile statului au obligatia
de a asigura exercitarea dreptului la vot tuturor cetatenilor romani care au
implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor, inclusiv, cu exceptia
persoanelor debile sau alienate mintal, puse sub interdictie sau condamnate,
prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
In scopul indeplinirii acestei obligatii, Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei
Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004
pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei
publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.196 din 13 martie 2008,
prevede, la art.21, intocmirea registrului electoral, care reprezinta o baza de date
centralizata in care sunt inscrisi toti cetatenii romani, inclusiv cei cu domiciliul
sau resedinta in strainatate, care au implinit varsta de 18 ani, cu drept de vot.
Inregistrarea cetatenilor cu domiciliul sau resedinta in strainatate se va face pe
baza evidentei existente la Directia generala de pasapoarte din cadrul Ministerului
Internelor si Reformei Administrative, utilizata la eliberarea pasapoartelor cu
mentiunea privind stabilirea domiciliului in strainatate, precum si a datelor
detinute de Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit dispozitiilor art.22 din aceeasi
lege, „Autoritatea Electorala Permanenta intocmeste, pastreaza si actualizeaza
in permanenta, pana la data de 31 martie a fiecarui an, Registrul electoral. La
16
nivelul fiecarui judet si sector al municipiului Bucuresti, Registrul electoral care
cuprinde alegatorii cu domiciliul sau resedinta pe teritoriului unitatii
administrativ-teritoriale este pastrat si actualizat de catre biroul teritorial al
Autoritatii Electorale Permanente. Centrul National de Administrare a Bazelor
de Date privind Evidenta Persoanelor, precum si Directia generala de
pasapoarte din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative pun la
dispozitia Autoritatii Electorale Permanente datele si informatiile necesare
intocmirii si actualizarii Registrului electoral.”
Prevederile art.25 din lege stabilesc ca „Listele electorale cuprind cetatenii
cu drept de vot inscrisi in Registrul electoral. Ele sunt permanente sau
suplimentare”, iar art.26 alin.(1) prevede ca „Listele electorale permanente
pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul national se
intocmesc de catre primarul comunei, orasului sau municipiului ori al sectorului
municipiului Bucuresti, dupa caz, pe baza datelor si informatiilor cuprinse in
Registrul electoral si comunicate primarului de catre biroul teritorial al
Autoritatii Electorale Permanente care functioneaza la nivelul judetului pe
teritoriul caruia se afla localitatea.”
De asemenea, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art.17 alin.(2) din Legea
nr.3/2000, „Reactualizarea listelor electorale permanente se face de catre
primari [...] in termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei
referendumului”.
De altfel, asa cum rezulta si din Adresa Ministerului Administratiei si
Internelor, inregistrata cu nr.5271 din 1 august 2012, „actualizarea listelor
electorale permanente se realizeaza de catre primarul unitatii administrativteritoriale
impreuna cu serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor,
care functioneaza in subordinea consiliilor locale (in conformitate de prevederile
Ordonantei Guvernului nr.84/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea
serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, cu modificarile si
completarile ulterioare).” In cauza de fata, potrivit aceleiasi adrese a Ministerului
Administratiei si Internelor, in copiile listelor electorale permanente utilizate la
17
referendumul national pentru demiterea Presedintelui Romaniei din data de 29
iulie 2012, intocmite potrivit dispozitiilor legale in vigoare in domeniul electoral,
au fost inscrise un numar de 18.292.514 persoane.
Pe de alta parte, Curtea retine ca Institutul National de Statistica, pornind de
la datele recensamantului populatiei si pe baza fenomenelor demografice
(natalitatea si mortalitatea) si de migratie (emigratia si imigratia), calculeaza si
publica date privind populatia stabila la 1 ianuarie si la 1 iulie al fiecarui an. In
notiunea de populatie stabila sunt cuprinsi cetatenii romani, straini sau fara
cetatenie cu domiciliul in Romania plecati in strainatate pe o perioada de cel putin
12 luni: la lucru, in cautarea unui loc de munca, la studii, in interes de afaceri etc.
(persoane plecate pe o perioada indelungata), precum si cetatenii straini sau fara
cetatenie veniti in Romania pentru o perioada mai mica de 12 luni (persoane
temporar prezente).
Analizand comparativ cele doua tipuri de inregistrari intocmite de
autoritatile publice competente, Curtea constata ca nu exista o suprapunere intre
numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente si numarul
persoanelor care alcatuiesc populatia stabila aflata pe teritoriul Romaniei.
De altfel, prin Adresa Institutului National de Statistica nr.5270 din 1 august
2012, se precizeaza ca „in prezent, rezultatele provizorii (n.r. ale recensamantului
populatiei si al locuintelor) nu permit dezagregarea pe grupe de varsta, implicit a
populatiei in varsta de 18 ani si peste. Aceste date statistice devin disponibile
odata cu datele definitive, cu precizarea ca ele nu corespund criteriilor de
stabilire a populatiei cu drept de vot.” Mai mult, „in sistemul statisticii oficiale
din Romania, nu exista surse de date care sa permita stabilirea numarului
cetatenilor romani cu drept de vot, in sensul legislatiei in vigoare, la data de 29
iulie 2012 sau la oricare alta data calendaristica.”
In ceea ce priveste sustinerile autorilor sesizarii prin trimitere la datele
detinute de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, din care rezulta un anumit
numar al persoanelor asigurate, Curtea retine, de asemenea, ca nici aceste
inregistrari oficiale nu sunt relevante din perspectiva stabilirii numarului
18
cetatenilor cu drept de vot. Curtea nu contesta veridicitatea inregistrarilor detinute
de autoritatea publica, insa din punctul de vedere care intereseaza in cauza de
fata, numarul asiguratilor in sistemul public de sanatate nu poate constitui un
reper in determinarea cu exactitate a numarului de persoane care la data
desfasurarii referendumului indeplineau conditiile legale pentru a fi inscrise in
listele electorale permanente.
In fine, referitor la numarul persoanelor cu drept de vot retinute in
jurisprudenta Curtii Constitutionale, acesta apare mentionat in toate actele
jurisdictionale in care Curtea si-a exercitat competentele in materie electorala si
in materia referendumului, variind de la an la an, in functie de datele oficiale,
transmise de Birourile Electorale Centrale. Fluctuatia acestor cifre nu face decat
sa demonstreze ca exista o preocupare a autoritatilor publice de a reactualiza
periodic listele electorale permanente.
Prin urmare, Curtea nu poate retine argumentele autorilor contestatiilor in
sensul ca la stabilirea numarului de cetateni cu drept de vot sa se aiba in vedere
alte date decat cele cuprinse in listele electorale permanente, singurele care
intrunesc toate criteriile prevazute de lege pentru stabilirea populatiei cu drept de
vot.
2. 2. Curtea constata ca, potrivit art.26 alin.(2) din Legea nr.35/2008, listele
electorale permanente „se intocmesc pe localitati si cuprind pe toti cetatenii cu
drept de vot care domiciliaza in localitatea pentru care ele au fost intocmite” si
vizeaza subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul national. Curtea
retine ca in urma adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.97/2008,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.630 din 29 august 2008,
aprobata prin Legea nr.323/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr.708 din 21 octombrie 2009, prin art.I pct.32, a fost abrogata teza a
doua a art.26 alin.(1) din Legea nr.35/2008, text care prevedea ca „listele
electorale permanente ce cuprind cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in
strainatate se intocmesc de catre Autoritatea Electorala Permanenta si vor sta la
baza delimitarii sectiilor de votare ce vor fi organizate in strainatate”. Asadar,
19
Autoritatea Electorala Permanenta nu mai intocmeste asemenea liste, cetatenii
romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate avand in schimb dreptul de a
vota in mod liber in strainatate pe liste electorale suplimentare. Astfel, potrivit
art.27 alin.(2) din aceeasi lege, in listele electorale suplimentare vor fi trecuti
cetatenii romani din strainatate care fac dovada cu pasaportul cu mentiunea
privind stabilirea domiciliului in strainatate ca domiciliaza intr-o tara din colegiul
uninominal respectiv, cetatenii romani care arata ca au resedinta intr-o tara din
colegiul uninominal respectiv prin prezentarea pasaportului simplu sau, in cazul
statelor membre ale Uniunii Europene, si a cartii de identitate, insotite de
documentul emis de autoritatile straine care dovedeste resedinta in strainatate,
precum si persoanele care voteaza conform dispozitiilor art.8 alin.(3) din lege, si
anume personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare.
Ratiunea pentru care acesti cetateni nu sunt inscrisi in listele electorale
permanente rezida in faptul ca nu au domiciliul in tara astfel incat numarul
acestora nu poate influenta cvorumul legal de participare la referendum, respectiv
majoritatea persoanelor inscrise pe listele electorale permanente.
3. Potrivit art.2 alin.(1) din Legea nr.3/2000 referendumul national constituie
„forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a
poporului roman”, insa legea nu prevede obligatia cetatenilor de a participa de
referendum, ci dreptul acestora. De altfel, Constitutia consacra dreptul de vot, si
nu obligatia de a vota (a se vedea, in acest sens, si Comentariul general nr.25
referitor la art.25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice -
Dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice, drepturile electorale si
dreptul de a avea acces, in conditii generale de egalitate, la functiile publice,
comentariu realizat de Comitetul Drepturilor Omului). De aceea, acest drept este
inclus in Titlul II Capitolul II al Constitutiei – intitulat Drepturile si libertatile
fundamentale, si nu in Titlul II Capitolul III – Indatoririle fundamentale; asadar,
tine de vointa fiecarui cetatean de a decide in mod liber daca isi exercita acest
drept. Acesta nu poate fi obligat sa il exercite sau dimpotriva sa nu il exercite din
moment ce art.30 alin.(2) din Constitutie garanteaza libertatea constiintei.
20
Exprimarea unei optiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la
referendum, ci si chiar prin neparticiparea la acesta mai ales in situatiile in care
legislatia relevanta impune un anumit cvorum de participare. In acest fel, se poate
crea o majoritate de blocaj raportat la numarul cetatenilor unui stat; in acest mod,
cei ce aleg sa nu isi exercite dreptul la vot considera ca printr-o conduita pasiva
isi pot impune vointa politica. Astfel, alegand sa nu isi exercite un drept
constitutional, cetatenii isi vad realizate propriile lor convingeri prin
neacceptarea, in mod indirect, a celor contrare. De aceea, neparticiparea la
referendum, mai exact neexercitarea dreptului la vot, este tot o forma de
exprimare a vointei politice a cetatenilor si de participare la viata politica.
Astfel cum s-a aratat mai sus, singura conditionare este aceea ca exercitarea
sau neexercitarea dreptului la vot sa nu fie impusa, ci sa tina de resortul intern al
fiecarei persoane.
Or, in campania pentru referendum, potrivit art.30 alin.(2) din Legea
nr.3/2000, „partidele politice si cetatenii au dreptul sa isi exprime opiniile in mod
liber si fara nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunari publice si prin
mijloace de informare in masa”. Partidele politice pot indemna sau din contra sa
nu indemne cetatenii sa voteze, ambele aspecte ale dreptului la vot contribuind la
definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor. Ceea ce insa partidele
politice nu pot intreprinde este obligarea cetatenilor la a vota sau, din contra, la a
nu vota, intrucat numai in acest caz dreptul la vot este golit de continut.
Este adevarat ca, potrivit art.2 alin.(1) din Constitutie, suveranitatea
nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale
reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin
referendum, insa textul nu impune obligativitatea votului, lasand cetateanului
deplina libertate de a participa sau nu la alegeri sau la referendum si de a-si
exprima optiunile in modul in care considera ca este potrivit.
In jurisprudenta Comisiei Europene a Drepturilor Omului, respectiv
Hotararea din 22 martie 1972, pronuntata in cauza X impotriva Austriei, s-a aratat
21
ca o persoana nu poate fi constransa sa aleaga un candidat sau altul aflat pe
buletinul de vot, numai in acest caz incalcandu-se dreptul de a alege.
Desfasurarea campaniei pentru referendum trebuie sa se faca in limitele si in
cadrul legii si a Constitutiei, incalcarea acestora putand face obiectul unei
raspunderi contraventionale sau penale, dupa caz, in conditiile legii. Or,
neparticiparea la vot, avand in vedere cele mai sus expuse, nu este susceptibila de
a atrage in acceptiunea Constitutiei astfel de sanctiuni, neputand fi calificata in
nici un fel ca fiind contraventie sau infractiune.
In fine, Curtea constata ca art.52 alin.(1) din Constitutie, invocat in
sustinerea contestatiei, nu are incidenta in cauza, textul constitutional vizand
dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica; insa, in cauza, nu sunt
invocate aspecte care sa tina de actiuni sau inactiuni ale vreunei autoritati publice.
4. Prin cererea formulata, practic, se solicita Curtii Constitutionale validarea
referendumului in conditiile in care cerinta de cvorum nu a fost indeplinita. Or, in
acceptiunea art.5 alin.(2) si art.10 din Legea nr.3/2000, cvorumul de participare si
majoritatea de vot sunt doua conditii care trebuie intrunite in mod cumulativ
pentru a se ajunge la demiterea Presedintelui Romaniei (a se vedea, in acest sens,
si Decizia nr.731 din 10 iulie 2012). Mai mult, o atare cerinta exista si cu privire
la validarea celorlalte tipuri de referendum (in privinta referendumului pentru
revizuirea Constitutiei, al celui consultativ sau al celui local).
Sustinerea autorilor contestatiei poate fi comparata mutatis mutandis cu
modul de adoptare al legilor ordinare: in aceasta procedura legislativa cvorumul
de sedinta este reprezentat de majoritatea membrilor Camerei Deputatilor sau
Senatului, dupa caz, (art.67 din Constitutie), iar majoritatea de vot este
reprezentata de majoritatea membrilor prezenti din fiecare Camera [art.76 alin.(2)
din Constitutie]. Astfel, in aceasta procedura, ceea ce sustin autorii exceptiei ar fi
ca o lege ordinara sa poata fi adoptata in lipsa de cvorum, dar cu o majoritate care
reprezinta jumatate plus unul din cvorumul legal de sedinta, ceea ce este
inadmisibil. Pentru a fi adoptata o lege ordinara in mod cumulativ trebuie
indeplinite conditiile de cvorum si de majoritate de vot.
22
Prin urmare, o majoritate de voturi in sensul demiterii Presedintelui
Romaniei nu indeplineste conditiile de reprezentativitate in lipsa cvorumului
necesar pentru desfasurarea referendumului.
Avand in vedere considerentele expuse, dispozitiile art.146 lit.i) din
Constitutie, precum si art.11 alin.(1) lit.B.c) si art.46-47 din Legea nr.47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu unanimitate de
voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
HOTARASTE:
Respinge, ca neintemeiate, contestatiile referitoare la respectarea procedurii
pentru organizarea si desfasurarea referendumului national din data de 29 iulie
2012 pentru demiterea Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu,
contestatii formulate de Liga Internationala a Romanilor, cu sediul in Bucuresti,
de Partidul Social Democrat si Partidul National Liberal, de Presedintele Camerei
Deputatilor si Presedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea si de
Organizatia pentru Apararea Drepturilor Omului cu sediul in Bucuresti.
Definitiva si general obligatorie.
Dezbaterile au avut loc la data de 2 august 2012 si la acestea au participat:
Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu,
Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin
Zoltán si Tudorel Toader, judecatori.

dyannna spune:

Aha, deci putem forma o majoritate de blocaj in raport cu totalul cetatenilor pentru a ne exprima vointa politica...si cate mi-au auzit urechile zilele astea pe la tv la adresa celor care n-au fost la vot...

lili_mar spune:

Ioan Rus a stabilit cum actualizeaza listele electorale la tara - face un mini-recensamant: http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/ioan-rus-rfi-vom-organiza-un-mini-recensamant-24-august-va-veni-un-om-al

dyannna spune:

Aoleo, si cine va lua in considerare modificarile facute prin metoda 'ma Popescu,Vasile exista' ca asa a zis ministru de interne ca va proceda?...recomand interviul,e musai sa-l cititi!Ps: tre sa-mi informez vecinii ca pe 9 august plec in concediu in Grecia,cine stie ce le trece prin cap sa zica de mine

desprecopii spune:

...rasu plansu ce vrea sa faca Rus asta. Total neprofesionist ce propune un ministru de interne din anul 2012...
Ideea e simpla, ei se fac ca mosmondesc ceva, numai ca sa le iasa din pix ca au ... suprise ... peste 50%+1

asta e tot, un circ total.

Sanatate si o zi cu soare va doresc!

**************
Linkurile mele: Supereva.ro | Blogul meu | www.facebook.com/#!/desprecopiicom" target="_blank">DC pe Facebook

mianna spune:

macar certifica domn' administrator al bazei de date veridicitatea listelor actualizate prin metoda "ma, Popescu Vasile exista?" ?

mare-i gradina, da' noi suntem dincoace de gard, din pacate...

Deceneus spune:

O persoana se radiaza din evidenta populatiei in baza unui act, de deces, de renuntare la cetatenie, sau de declarare disparut ca Elodia, dupa un termen stabilit de lege de cativa ani de la cererea de declarare a disparitie.
Acum sigur ca pot fi persoane care au decedat prin alte tari, si de care nu mai stie nimeni, dar nu-i poti sterege din evidenta pe baza declaratiei vecinilor, pe motiv ca nu i-au mai vazut de mult.

eumada spune:

Corect Deceneus.
Cum adica ma dau lovita la subiect BNICA?Eu am zis atat cat am avut de zis..extrapolarile le fac cand mai aflu cate ceva....

Incercam sa spun cu exemplele mele ca sa zicem pe 29 iulie,pe liste figurau mortii din luna iulie,...pe baza actelor de decs sau a altor documente urmand a fi actualizate bazele de date.El figura bine mersi pe lista dar au murit pe 11 iulie...normal ca a fost trecut ca"nu s-a prezentat',nu?
Altceva...nu zic ca nu am ce,deocamdata.