37 de lei/copil pt. gratuitati medicale

alex_andra spune:

Sincer, pisigri, cand fetita ta a fost bolnava, ti-a trecut prin cap vreo clipa sa nu mergi cu masina la doctor, ci cu transportul in comun, pe motiv de economie?

Sunt convinsa ca nu. Uite, ma risc sa bag si mana-n foc.

Si sa stii ca atunci cand spalam pe jos cu mopul in salonul in care stateam, o faceam cu drag, pentru ca stiam ca e pentru copilul meu.

Nici prin cap nu mi-a trecut sa cer asta infirmierelor, sa spele pe jos de cate ori am eu chef.

Dar nu mi-a placut ca a trebuit sa le spun eu de cearceaf, sa-l schimbe, da.

In fine, am divagat de la gratuitati copii la ...altele.

Selene_Bunny spune:

Noi am mers acum la Camera de garda Pediatrie, acolo am fost directionati. Cand am mers cu Salvarea, anul trecut, am mers in alta sala decat in asta in care am fost acum. Am asteptat la rand, mai era doar o persoana in fatza noastra, pe urma s-a aglomerat.

Am mers dupa ce am urmat, timp de 12+ ore, procedurile mentionate de pisigri. Hidratat copilul, administrat antitermic + Augmentin (nu de capul meu), pus sosete cu otet, pus compresa. Dupa 12+ ore, febra era 39 cu 2. Gatutul ii era rosu, in special pe partea dreapta. Trebuia sa plecam in concediu si am anulat plecarea, am renuntat la biletele de tren si am zburat cu ea la spital, unde a primit reteta pentru Ampicilina injectabil. I-au aparut si multiple punctulete de puroi pe amigdale, plus grupuri de afte pe cerul gurii si pe interiorul obrajilor.

blackgirl, multumesc de urari, insa am observat ca are o sensibilitate a gatutului, nu e la prima amigdalita. La Augmentin pe cale orala nu a reactionat.

carmencat spune:

Vezi sa nu fie herpangina. Noi tocmai am avut si asa s-a manifestat. Febra foarte mare, care nu putea fi scazuta cu nimic. Am tinut-o sub control numai cu impachetari. Bubite in gat, pe valul din fata amigdalelor, in gura. Bubitele au fost ca niste cosuri albe, la baza lor zona era mai inflamata, ca un cerculet rosu. Febra a cedat in 3 zile. Bubele in 5.
A fost dificil cu mancarea ca o dureau de nu mai putea.
A reusit sa manance cu paiul supa de pui nesarata, lapte, toate inspre rece, nimic prea cald.
Herpangina fiind virala nu am primit antibiotic.
Am fost la 2 medici si am avut acelasi diagnostic.
Vezi ca gasesti la cautare pe net imagini cu bubitele alea si o descriere mai ampla a bolii.

Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des.

Victoria_mami spune:

Exact asta intrasem si eu sa scriu. Eu prima oara am intrat intr-o sala de operatie acum 3 ani. Cu baiatul prietenei mele. Ea a ramas pe hol cu Victoria, eu am intrat cu fiu-su in sala, ca aici te lasa sa stai cu copiii pana ii adoarme. Ea cica nu poate... In fine!
Am tinut-o pe Victoria in brate la 30 de injectii in picior, la accesarea port-a-cath in fiecare saptamana, la intepaturi in vena sa-i ia sange, la consultari, la nenumarate sedari am tinut-o in brate pana a adormit. Nici prin cap nu mi-a trecut ca 'nu pot', ca 'ma ia cu lesin'. Tot la ce ma gandeam in acele momente e sa stie fetita mea ca eu sunt acolo langa ea. Sotul meu era langa noi, de fiecare data a fost acolo, dar eu am tinut-o in brate (sau in poala, depinde de situatie). Pai cine-mi poate consola copilul mai bine decat mine? Cine-i poate da copilului meu o senzatie de siguranta mai mare decat proprii ei parinti? Cine o tine cu tandrete si dragoste asa cum o tine mama sau tata??? Nimeni! Oricat de dragute ar fi asistentele, NU sunt ele mama ei! Eu sunt. Nici nu as putea sa ies din camera si sa o las singura cu straini, sa o tina ei! Doamne, nici prin cap nu mi-ar trece. Si am facut treaba asta nu o data-de doua ori, ci 2 ani de zile! Si mi-a fost greu, m-a durut sufletul sa-mi simt copilul moae in brate ca o carpa, sedata, adormita dar cu ochisorii pe jumatate deschisi, dar am facut-o! Ea crede ca de fiecare data am fost cu ea in sala, pentru ca m-a vazut pana a adormit si acolo am fost cand s-a trezit! Nu e vorba de mame, despre ce simt mamele, Dumnezeu si dragostea fata de propriul copil te intareste asa cum n-ai crezt vreodata, e vorba de copil! Prefer sa intru in sala si o data ea adormita, am timp sa lesin de 10 ori, dar atunci, in momentele alea, cand copilul meu are nevoie de mine, sunt acolo!!! Tare pentru ea!

dana vio spune:

Alexandra Maria
14.12.2007

alex_andra spune:

Departe de mine sa incerc sa minimalizez ce ai simtit tu cand ai aflat ca fetita ta e bolnava.

Sunt convinsa ca a fost groaznic si ca ati fost alaturi de ea asa cum oricine de aici ar fi fost alaturi de copilul sau. Si ca ai facut totul pentru ea, asa cum oricine care a scris la acest subiect ar fi facut-o.

Ma bucur sa fetita ta s-a insanatosit si ca impreuna ati invins boala aceasta crunta.

dar din mesajul pe care l-ai transmis aici reiese ca nu intelegi cum de noi, astea care am scris nu am fost langa copii nostri.

Te inseli f tare cand spui asta.
Iar mie mi se pare foarte jignitor sa mi se spuna de o necunoscuta: " vaaai....eu nu inteleg cum de nu poti sa fii langa copilul tau bolnaaav....vaaai".


Aceste etichetari nu fac cinste nimanui.

alex_andra spune:

Si mai insist cu ceva, desi nu mi-e firea sa-mi justific fiecare scriere, dar o fac pentru ca nu e stilul tau sa faci etichetari, cel putin nu aici, pe DC.

Poate nu ai vrut sa arati cu degetul: uite, nu ai fost alauti de copilul tau. Eu am fost alaturi de copilul meu. Tu de ce nu ai facut-o?

Dar asa a sunat:(
Iar eu, desi poate nu ai vrut asta, m-am simtit jignita.

Victoria_mami spune:

Alex_Andra, imi pare rau ca te superi, mesajul meu nu era directionat spre nimeni in particular, dar ai dreptate, nu inteleg. Cand pe Victoria au bagat-o prima oara in sala de operatii si m-au pus sa o intind pe pat pana adoarme, nu m-au lasat sa o tin in brate, si m-am uitat in ochisorii ei si i-am vazut disperare si... blamare, parca ochisorii ei ma intrebau de ce ii las sa o raneasca; plamgea si i se intorsese o geana, ii intra in ochi. Am iesit de acolo si imi venea sa ma fac ghemotoc si ma plang, ma durea sufletul de nu am cuvinte sa descriu, dar acolo am fost. Acolo am fost, langa ea si acum 3 saptamani cand scoasa din sala de la RMN, punctie lombara si biopsie de maduva osoasa, toata facute in aceeasi sedatie, nu se trezea! Si bine ca am fost acolo, ca asistenta... cred ca habar nu avea ce facea. Tensiunea arteriala era 70/33, bataile inimii erau 60, asistenta nota numerele pe foaia de observare. I-am spus sa cheme doctorul, imi intra copilul in soc si ea (asistenta) statea cu mine la povesti, imi explica (,) ca ea nu se panicheaza, ca nu e asa grav!!! Pana i-am spus sa lase vorba si sa sune dr. in momentul ala! Anestezista s-a panicat! Asistenta nu! Deci, da, conteaza sa fii acolo langa copilul tau! Si pe mine ma luase lesinul, ma luase panica, simteam ca o sa mor, ca nu-mi pot trezi copilul, dar am ramas tare si i-am spus asistentei ce sa faca.

Ps: acum ma duc sa citesc din urma sa vad de ce te-ai suparat...

CorinaDani spune:

off-topic : victoria_mami, din semnatura ta observ faptul ca ati invins ! scuze daca nu am observat mai devreme. multa sanatate si voua, si micutei !

Victoria_mami spune:

of, pe cuvant ca nu asa am vrut sa sune. Am spus ca nu inteleg si nu, nu inteleg cum... dar de aici si pana la a arata cu degetul e cale lunga. Cred ca acum inteleg vorba "Dumnezeu iti da pentru ca stie ca poti duce..." Si nu, EU nu judec pe nimeni, cine sunt eu sa judec? Fiecare e langa copilul ei cand e nevoie, sunt convinsa. Sincer, nu stiu cum sa explic. Eu NU judec, nu arat cu degetul, doar mi-am relatat experienta, fiecare poate interpreteaza diferit, mie imi e greu uneori sa ma exprim in scris, recunosc, dar sa se creada ca judec?! Departe de mine. Acum, ma duc sa citesc din urma sa vad de ce te simti tu aratata cu degetul, ca am citit pe sarite, am dat de mesajul lui Pisigri, aia era ultima pagina ramasa de aseara, aia am citit-o si m-am trezit si eu scriind... dupa ce ieri citisem ceva de mame scoase (sau iesite de buna-voie) din camera.