Copilasul meu incepe gradinita!

Dragele mele, sunt, ca si voi, o mamica foarte fericita a unui baietel de doi anisori care in august va incepe gradinita. Trebuie sa stiti ca a fost un copil foarte dorit, l-am nascut la 36 de ani prin fertilizare in vitro. Este foarte legat de mine, neavand nici un alt ajutor( in afara de taticul lui care insa lucreaza mult si are program de noapte),asa incat imi este teama de cum se va desprinde de mine-si eu de el -cand va incepe gradinita. As avea nevoie de parerile si de ce nu, sfaturile voastre, ca sa ne fie mai usor:) Va multumesc, Cristina, 38. Iar pe micutul meu il cheama Alexandru

aschiutza spune:

Cristina, sa iti traiasca baietelul si bine ai venit pe forum!

Ai vorbit cu educatoarele daca il obisnuiti la programul de gradinita treptat? Aici in Germania multe gradinite asa fac si asa e mai usor pt copii sa se obisnuiasca.

Metoda e urmatoarea: In primele zile te duci cu el in grupa pt o jumatate de ora. Nu stai de vorba cu el prea mult, nu ii faci tu jocuri, doar intrii cu el acolo. Cind copilul incepe sa plece de linga tine si eventual sa comunice cu ceilalti si mai ales cu educatoarea, atunci de abia e prima despartire si doar pt un sfert de ora (apoi se pleaca din grupa imediat, ca sa se obisnuisca cu "cind vine mama, plecam acasa" si "mama vine intodeauna sa ma ia"). Daca copilul se lasa mingiiat de educatoare si se linisteste dupa un timp de la despartire, inseamna ca e gata. Atunci se mareste perioada de despartire din ce in ce mai mult, pina ajunge la program normal.


Tu sa te stapinesti sa plingi la despartire, ca altfel va incerca sa te santajeze . Eu ma piteam dupa colt si ascultam daca se linisteste. Si la inceput mai si plingeam, hehe! Dar sa stii ca una din educatoare venea sa imi povesteasca ce face odrasla, ba au facut si filmulete sa vad eu ca baiatului ii merge bine .... Tot greu mi-a fost, in primele zile m-am simtit tare ciudat sa fiu singura. Dar consider ca e bine pt el sa fie printre alti copii!

Da-i cu el un rucksack mic cu o carte favorita, un album cu poze sau o jucarie. Pe noi ne incurajeaza sa ducem un animalutz de plus cu care sa doarma sau care pur si simplu sa stie ca e al lui si numai al lui (offf, impartitul asta ).

many_bani spune:

In postul tau m-a regasit.
Baietel, prin FIV, nascut la 37 ani, care a stat numai cu noi si care a inceput gradinita in sept.2011 la un an si 10 luni. A fost greu ptr. toti, dar dupa 2 sapt.era deja mai bine. La noi totul s-a facut treptat, in prima sapt. eu am stat intr-un parculet de langa gradi. si ma chemau numai daca nu se mai intelegeau deloc cu el. Apoi dupa prima luna a ramas la programul mediu(adica cu masa) deja in timpul zilei nu se mai plangea, insa dimineata tot grea era despartirea, in plus nu prea vroia sa stea la controlul medical de dimineata, ptr. el mergea asistenta in clasa, unde era mult mai cooperant.Din ian. a ramas la programul cu somn, prima sapt. a fost un pic mai greu, acum totul este ok, se schimba singur in pijamale si se baga in patut. Dar repet, mai sunt dimineti cand nu vrea sa se desparta de tati, insa trece repede. Un rol important a avut si are educatoarea pe care o iubeste foarte mult si din cuvantul careia nu iese. Pe noi ne mai intoarce, pe ea niciodata. Cred ca si metoda educationala (este la o gradi montessori), l-a ajutat in adaptare. Una peste alta suntem aproape de finalul primului an si suntem pe drumul cel bun, an in care s-au schimbat multe lucruri in bine.
Important, zic eu este consecventa, noi nu am cedant niciodata in fata lui, nu a stat acasa decat in cazuri medicale, care nu au fost prea multe tinand cont ca a fost primul an in colectivitate.
Bafta multa si rabdare.

NILS spune:

Multumesc fetelor, o sa imi fac curajAm sa va spun cum a mers atunci cand va incepe gradinita! Aici in Suedia te lasa sa stai trei zile la gradi, in alta camera... sa vedem

copiloi spune:

Cristina, copilul tau stie/intelege suedeza?

Si eu sunt nevoita sa duc copilul la gradinita a doua zi de cum aterizam in Germania. In prima saptamana va sta cate 2 ore (pentru acomodare), apoi cate 4 ore. Copilul va avea atunci 1 an si 4 luni.

Nu stiu cum se va adapta....dintr-o data va auzi o alta limba, va avea in preajma oameni noi, ii vor lipsi bunicii...

Sper sa fie niste educatoare ok....

mai auzeam o mamica din Suedia care spunea ca la gradinita sunt pe pereti poze cu familiile respective, astfel incat, daca copilului i se face dor de mama, tata, are poza ...

Oricum, faptul ca la o asa varsta mica tre s-o dau la gradi, unde se si vorbeste alta limba e un mare stres pentru mine

Picky_toto spune:

Fata mea termina primul an de acomodare la gradinita. A inceput in noiembrie anul trecut. Chiar daca locuim in Be in casa vorbim romaneste iar ea asta a invatat. Ca sa o pregatesc pentru gradi am invatat-o sa zica in flamanda cand trebuie sa faca pipi, ca sa o duca la wc.
Primele 2 sapt au fost groaznice ptr mine ca o lasam plangand si ptr ea ca ma vedea plecand. Aici nu-i cum povestiti voi ca ar fi in Ge sau Suedia, ci aici duci copilul pana la 8:20 la gradi si-l iei la pranz, ora 12 sau la 13 dupa masa(cum procedez eu ca lucrez) sau la 15:30 sau mai tarziu daca parinti lucreaza pana seara. Dar intre 8:20 si 12 sau 13:30 si 15:30 nu poti sa mergi sa-ti iei copilul ca asa vrei tu ca parinte...ca-l lasi doar 2 ore de acomodare..nu, copilul sta la gradi cel putin pana la ora 12. Asa ca nu aveam ce face..doar sa o las plangand si sa plec.. Nici nu te lasa sa stai prea mult la discutii sa-i explici copilului, sa-l calmezi, ci doar ceva de genul "kiss end go" (chiar erau puse afise cu acest "proiect/tema") pentru ca, cu cat intarzi despartirea cu atat intaresti teama copilului ca parintele l-ar abandona, iar daca despartirea se produce rapid copilul va trece mai usor peste acest moment.. Pe principiul asta merg ei, si pot spune ca pe o parte sunt de acord cu ei, pe de o parte nu.. dar nu ai ce face, asta-i sistemul, astea-s regulile..ok revin ..

Cum spuneam primele doua sapt au fost dezastru ptr ea, a plans continuu, cum auzea soneria la poarta (aici scoala se inchide si se deschide doar la terminarea orelor sau la pauza de masa la pranz, insa cine vine dupa, suna la usa, au camera si nu intri asa usor.. sau oricine..) incepea sa o intrebe pe juf(educatoarea) daca-i mama. Iar cand mergeam sa o iau plangea de bucurie ca mami nu a lasat-o acolo. Eu o iau la ora 13 de la gradi ptr ca ea inca doarme de dupa amiaza si daca nu as culca-o ar fi ff obosita si nervoasa, insa alti copii de varsta ei stau la scoala pana la 15:30, sau ora 18, ca scoala are si sistem de cresa in incinta cladiri.
Usor, usor a inceput sa se acomodeze, i-am tot explicat ca mami nu o lasa acolo si dupa ce isi mananca sandvisurile (asta-i pranzul aici ...cutia cu sandvisuri de acasa) si aude soneria, mami vine si o ia ..si vazand ea ca asa se intampla in fiecare zi a inceput sa nu mai planga la gradi..intrebatul daca-i mami la usa a mai fost o vreme..
Limba a invatat-o la gradi, la inceput pocea ff rau cuvintele, de isi facuse propria ei limba, nu intelegeam nici eu nici juf ce vrea sa zica, ca nu era nici ro si nici nederland, ci o limba a ei dar apoi si-a dat drumul..iar acum vb, nu pot spune ca bine, ca inca are un accent mai special, dar te intelegi cu ea si cei din jur inteleg ce vrea sa zica. Plus ca ff bun i-a fost tv in limba flamanda (in trecut nu aveam decat romani, dar am hotarat sa luam si programele flamande ptr ea)
La gradi e un copil cuminte, sociabil, insa in primele luni a fost data la o parte de ceilalti copii, marginalizata ar fi prea dur sa-i zic asa, ci doar ca nu o acceptau, mai ales copii care erau belgieni..ptr ca ea nevorbind limba lor nu se facea inteleasa, in schimb ea intelegea ce i se cere (mai ales la jocurile din clasa..ca si juf mi-a zis) dar nu era suficient ptr ceilalti copii... asa ca acasa si-a inventat propriul ei prieten.. la inceput a fost "Feni" apoi "Diego", care a si ramas in casa un personaj animat, am aflat mai tarziu... ..; plus ca in primele luni de gradi a fost foarte des bolnava si mai mult acasa sau la dadaca mezinei mergea decat la gradi...
Insa acum totul e ok, copii o accepta, comunica cu ea, are ceva prieteni cu care se joaca, dimineata cand o duc ne pupam, imbratisam si ne spunem pe curand, sau pe mai tarziu...apoi cand merg sa o iau uneori e preocupata cu joaca in curte in nisip si uita ca mami trebuie sa vina dupa ea si uneori asteapta la portita din curte ca mami sa sune sa vina dupa ea. Deja copii o cunosc, si ma cunosc ..
Cu pipi nu a fost o problema, ea facand deja la olita..dar s-au mai intamplat si accidente la scoala insa de aceea e nevoie si de haine de rezerva..

Mezina de la 10 luni merge si ea la dadaca, un gen de cresa dar cu un numar mic de copii... La fel a fost ff greu, acomodarea, limba si dependenta de mami, insa cu greu am depasit si momentele astea... Ea e o fire care greu accepta pe cineva..dar la fel nu am avut ce face decat sa o las plangand si sa o iau dupa..Oricum e doar ptr jumatate de zi... Asa ca s-a obisnuit, acum o las, da sa planga dar stie ca mami vine dupa ea...si e tare bucuroasa cand ma vede ca am venit...



Mami de printese!
Buburuza
Fluturasul
Povestea Printesucai

copiloi spune:

Picky_toto, multumesc ca ai impartasit experienta ta!

Usor nu e, asta e clar!

Sper sa ne descurcam!

NILS spune:

Nu, nu stie/vorbeste suedeza, in romana stie f multe cuvinte insa nu le leaga inca, iar cu suedeza are contact doar cand se joaca in fata blocului, insa sunt sigura ca o sa o invete destul de usor c-asa-s copiii

Victoria_mami spune:

Si Victoria incepe gradi in septembrie; am fost intr-o dupa-masa la 'open doors' la gradi si vice-directorul ne spune ca daca acasa vb alta limba, sa continuam sa vb. in alta limba, ptr. ca engleza o va invata la gradi foarte usor de la ceilalti copii. Probabil mai greu ii va fi educatoarei decat copilului.

_
Mami Nadia si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008

VICTORIA

Picky_toto spune:

Exact asta spun si aici.

Mami de printese!
Buburuza
Fluturasul
Povestea Printesucai

Selene_Bunny spune:

Mai, fetelor, mai ales din RO, n-o mai tot dati cu "te duci si stai cu copilul in clasa o ora, doua, timp de X zile, pana cand se obisnuieste". Asa o spuneti, de parca ar fi litera de lege si de parca ce vi se permite voua, mai ales in Bucuresti, se permite la nivel de tzara sau ar trebui sa se permita sau ar trebui sa ne impunem noi, parintzii, ca sa se permita.

Am tot vazut chestia asta si a inceput sa ma deranjeze lejeritatea cu care se vorbeste despre o normalitate de care altii nu beneficiaza.

Eu nu am beneficiat, a fost ca la Picky_toto, ni s-a spus clar ca NU avem voie sa intram in sala de clasa, trebuie sa schimbam copilul pe hol, sa ne luam ramas-bun acolo, scurt si pa, ne vedem la 13 sau la 16. Nu dupa o ora, nu dupa doua, nu cand imi trasneste mie ca am chef sa ma duc dupa copil.