Strengari 2012 - 3 Chito suntem cu gandul la voi!

dara76 spune:

Merci Tala, cred ca am priceput.

Monna, multa sanatate lui Andi!

J.D. si Miruna a avut hemangiom plat pe pleoapa si deja i s-a dus cam de tot.


mamica de minune Miruna Sanziana (02.04.2012)

dia_tm spune:

Insanatosire grabnica tuturor bolnaviorlor, mici si mari!

Dara, super idee cu magnetii ca marturii

J.D. super Euan, se dezvolta ca Fat-Frumos si sare peste etape...vrea sa fie mare; cel mai tare mi se pare ca deja rade cu zgomote...cred ca te topesti cand il vezi si auzi.

Meg, pentru testul suptului mai bine o tii in pampers ... dar e irelevant daca testezi odata, la o masa... bebe nu papa la feld e mult la fiecare masa. Dar cat timp ia bine in greutate n-ar trebui sa-ti faci griji...

La noi in mod un pic paradoxal am constatat ca Lavinia ia mai mult in greutate in zilele in care e mai linistita si mananca mai rar... cand papa foarte des (de regula e si mult mai agitata in zilele respective) mai ca stagneaza...
Nu stiu exact cum se explica...posibil sa tina si de cat laptic produce mami, dar n-as crede; mai degraba cred ca fie consuma mai multe calorii fiind mai agitata, fie tine de consistenta laptelui - care initial e mai apos si doar mai apoi devine mai consistent: daca papa prea des papa putin de fiecare data si ajunge sa pape mai mult laptic pt potolit setea si mai putin din cel mai consistent...

Legat de suc... nu stiu daca Laviniei ii place gustul (nu da nici un semn ca ar mai vrea), dar pare incantata ca are o o activitate noua si poate testa noi senzatii; cu alte cuvinte imi lasa senzatia ca ii place joaca asta, dar ca joaca nu ca altceva, si o picatura - doua ii sunt suficiente pt joc.

Aici a venit vara
Evident ca n-o sa tina mult, dar atat cat tine, cateva zile, ne bucuram din plin de ea.

dia_tm spune:

Chito, sa treceti cu bine peste acest hop, sa va dea drumul din spital cat mai repede, si sa revina totul la normal!
Va doresc din suflet sa puteti reveni si la papat la san cat de curand! (si daca totusi n-o sa mearga, cel putin sper sa reveniti rapid la zile bune in care orice masa e o placere o ocazie de a petrece impreuna momente cat mai placute!)

J.D. spune:

Dia, cam asa vedem si noi dezvoltarea lui Euan - cam vre sa sara peste niste etape.

Meg, eu stiu capuseele sunt la 7-10 zile, 4-6 saptamani, 3, 6 si 9 luni. La 3 luni este si greva bebelusului insa. Atunci multi bebelusi refuza sanul. in timpul puseelor de crestere bebe suge continuu.

ALTESA spune:

Dragi strengari ajutati-ne si pe noi sa castigam concursul cu cate un vothttp://www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?bid=22&folder=Momente+Klorane+Bebe


pozele sunt alt1 si alt2,va multumim!

megbeng spune:

deci noi la 11 saptamani (2 luni jumate) nu prea ne incadram in vreun puseu; intr-adevar, a avut si matei o perioada de greva, dar pe la 4 luni; atunci a coincis cu revenirea menstruatiei mele si cateva zile laptele a avut gustul schimbat (il gustase sotul, ca nu stiam ce e cu bebe de suge prost..). am rabdare si o alaptez cum vrea ea, bine ca noaptea doarme in continuare cate 5 ore legat si nu suge la fel de des..

---

meg,dematei(9.02.2007) si Ana (7.03.2012)

"Mami, te iubesc dintotdeauna!" (Matei)

ruxandra2011 spune:

Salut toate mamicile!felicitari tuturor pentru micutii strengarei si multumesc pentru urarile si majoretele de la momentul nasterii bebelusului meu, Victor! Nu am mai avut timp sa scriu ..am mai citit insa din urma cand mai apucam.
La multe lunite bebelusei Rebeca Elena si bebelusei Bianca Maria care s-a nascut in aceeasi zi cu Victor al meu! Suntem cu gandul la bebe Edu sa sa faca bine!
Sa va povestesc si eu putin....Victor este un baietel tare cuminte...il alaptez natural iar in completare ii dau lapte praf Nan1. In ultimele saptamani pare sa se sature din ce in ce mai bine doar cu sanul si am rarit considerabil biberoanele,insa la inceput a fost tare greu ca urla de foame iar eu nu mai stiam ce sa fac...as fi vrut sa nu-i dau lapte praf deloc, l-am tinut la san vreo doua zile de ajunsese pampersul uscat iar el urla de foame...nu m-a lasat inima sa-mi vad copilul urland de foame iar eu sa stau sa astept laptele care nu mai venea..asa ca i-am dat completare...am incercat sa ma linistesc, sa nu mai fiu stresata din cauza ca nu am lapte si ca as fi vinovata pt. asta..si uite ca lucrurile s-au schimbat in bine de atunci...copilul nu mai urla de foame dupa ce-l iau de la san. A crescut foarte bine...luni,21 mai, avea 7kg.
Cand avea vreo 5 saptamani a fost diagnosticat cu hernie inghinala congenitala. Ni s-a spus ca nu se vindeca fara operatie, insa nu se poate opera asa devreme, ci doar dupa 1 an. Doar daca apar complicatii( se stranguleaza) se intervine de urgenta. A fost cumplit sa ma gandesc ca asa micut trebuie operat..insa, ca prin minune, si asta s-a rezolvat...de vreo 2 saptamani nu se mai umfla in partea stanga ...nici nu mai stiu ce sa cred ...s-o fi vindecat de la sine?!.. Doamne ajuta sa ramana asa si sa scapam de operatie!..
In rest suntem bine...la inceput am avut si eu o usoara depresie..in primele zile plangeam din orice fara motiv...ma mai apuca si acuma din cand in cand...mai ales cand e cald si transpir excesiv de la kilogramele in plus...Ma calmeaza insa gandul ca nu am dreptul sa ma plang de nimic pt. ca acum un an pe vremea asta speram si ma rugam sa pot avea si eu bebelus....Numele baietelului meu nu e ales intamplator..el chiar este un invingator, este o victorie pentru mine, pentru medicul care mi-a urmarit sarcina si acum pot sa va spun povestea mea pe scurt... Nu am vrut sa povestesc inainte de nastere...nu stiu de ce..poate pentru ca-mi facea extrem de rau sa-mi amintesc...acum mi-e mai usor pentru ca deja il am pe Victor si cand il privesc uneori parca nu -mi vine sa cred ca este copilasul meu..ca el exista intr-adevar si ca nu e doar vis frumos ... ci mie chiar mi s-a implinit visul de a fi mama. Iata despre ce este vorba: in urma cu doi ani am ramas insarcinata...mi-am facut analizele si la testul pap a iesit ca aveam rana pe col....Am facut colposcopie si o biopsie tintita si in urma acestor investigatii a reiesit diagnosticul de carcinom microinvaziv de col uterin...Ce a urmat a fost cumplit...recomandarea medicala a fost sa fac intrerupere de sarcina pt. ca nu se stia cat de avansat este cancerul...eu, pe riscul meu, as fi mers mai departe si nu as fi renuntat insa stresul a fost imens...nimeni din familie nu m-a sustinut in alegerea mea nebuneasca si egoista de a duce acea sarcina la capat...Spun egoista pentru ca asa m-au facut ai mei...mi-au spus ca ma gandesc doar la dorinta mea de a avea copil si ca nu ma gandesc la faptul ca un copil are nevoie de o mama sanatoasa care sa-l poata creste ..nu de o mama bolnava sau ..si mai rau, sa fi ramas orfan!..Argumentul asta m-a convins sa accept intreruperea pentru ca aveau dreptate...nu stiam cat de bolnava sunt si nu stiam cum va evolua boala....Cu o cumplita durere sufleteasca am facut intreruperea de sarcina iar dupa aceea mi s-a facut conizatie...rezultatul examenului anatomopatologic a fost ca stadiul era carcinom microinvaziv...deci am scapat de histerectomie...A urmat un an de controale regulate cu papanicolau din 3 in 3 luni....iar dupa un an a trebuit sa mi se mai faca inca o conizatie pt. ca rana de pe col recidivase....dupa cea de-a doua conizatie rezultatul a fost carcinom in situ...Pentru ca ne doream copil d-nul dr. mi-a recomandat sa raman insarcinata pentru ca e posibil ca aceste rani sa recidiveze si, tot intrevenind asupra colului, acesta nu ar mai fi putut sustine o sarcina. Am ramas insarcinata stiind ca exista riscul sa nu pot duce sarcina la termen...La 14 saptamani mi s-a facut cerclaj pentru ca aveam colul prea scurt din cauza celor doua conizatii ...Cu multa credinta, cu dorinta imensa de a avea bebelus si cu multa speranta in suflet ca mi se va intampla si mie sa fiu mamica...s-a nascut Victor, ingerasul meu!!....
Cam asta este pe scurt povestea noastra....la sfarsitul ei pot spune doar atat: Minunile exista!! Trebuie doar sa credem in ele!..Victor, minunea noastra, chiar este o minune de baietel!!
....Va pup pe toate si va doresc bebei sanatosi..ca frumosi si iubiti sunt, cu siguranta, toti!!!

37+

ronina spune:

Buna fetele!

Multumim de urari! Da, am implinit ieri 3 luni si azi 13 saptamani :)
Dimineata m-a delectat Biancuta cu niste gangureli superbe, incearca sa imite o papusica care spune cand o apesi pe nas 'I love you' si ea face imediat dupa ea 'aaaa uuuu' cu aceeasi intonatie, crescator si apoi descrescator Am filmat-o si apoi mi-am trezit sotul sa vada si el, mama nebuna

Meg: in doc-ul nostru de pe picasa vad la pusee asa:
Puseul din saptamana 5-6
Puseul saptamanile 8-10
Puseu saptamanile 11-12
Puseul din saptamana 19 (18-20)
Puseul din saptamana 26 (25-27)
Puseul din saptamana 37 (36-40) - corespunde varstei 8-9 luni
Puseul din saptamana 46 (puseul lunii a 10- 11-a)

Si noi se pare ca suntem iar in puseu de vreo 2 zile desi putin mai tarziu decat scrie acolo.

PS: Bafta Altesa, te-am votat

ronina spune:

Ruxandra: wow ce poveste emotionanta! La multe lunite invingatorului Victor cu multa sanatate!

irinaelena spune:

Ruxandra, cred ca esti cea mai fericita mamica si mai cred ca ai avut o viata emotionala tare grea atata timp. Nu-ti ramane decat sa te bucuri acum de minunea ta de baietel! Si Andrei al meu a avut hernie inghinala... n-am operat, a trecut de la sine, asa ca se poate.