Alaptand la 4 ani - pe coperta

Raspunsuri - Pagina 13

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Roxie spune:

Alaptatul nu presupune dependenta emotionala? Atunci ce presupune alaptatul pana tarziu si care ii mai este rostul, daca nici dependenta emotionala nu mai e?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nelia spune:

Alaptatul este un act biologic in primul rind, care atinge si relatia mama-copil. Virsta pina la care e bine sa fie facut este fixata de normele sociale, ma indoiesc sincer ca exista un minim sau un maxim medical. De ce ar presupune o dependenta emotionala? Cu cit de desprind singuri si treptat (intarca) cu atit sint mai independenti. Sincer, nu stiu cum e cu alaptarea de dupa, dar stiu ca inuitii si multe triburi indiene alaptau mult, pina spre 7 ani cind constructia sistemului imunitar este terminata... Dar la alaptarea pina la 4-4.5 ani eu nu vad nici o problema, daca il lasi pe copil sa se intarce in ritmul lui, vad foarte bine ca ii poate lua si atit. Si, foarte important, daca ii sint satisfacute toate celelalte nevoi, inclusiv cele alimentare. Daca nu i s-ar mai da deloc lapte, nici praf, nici animal, probabil ca as zice ca nu mai are nevoie... Dar cind se opreste alaptarea inainte de a dori copilul si se trece, ca substitut, pe lapte praf sau lapte de vaca sau de capra... mie orice justificare adusa contra continuarii alaptarii mi se pare fara rost. Laptele copilului este cel care s-a format cind a venit pe lume, ce motiv ar avea sa fie inlocuit? Vad motive ca sa fie oprit, sa treaca pe mincaruri de alte feluri, dar sa se inlocuiasca cu un lapte care nu-i apartine nu-i gasesc sensul...

Deci, pe acest rationament, daca totusi se continua alaptarea lui cu altfel de lapte, de ce n-ar fi cel de mama, daca mai exista si este inca acceptat, cel mai bun?

Ceea ce cred este ca, daca este alaptat de mic, exclusiv pina la 6 sau chiar 7, la cerere, cu alimentele introduse treptat, fara graba, in urmatorul an, in conditiile in care copilul cere si nu refuza sinul, alaptarea poate merge fara probleme pina spre 3 sau chiar 3.5 ani fara nici o problema. Si cum ritmul copiilor difera, iar diferenta, tinind cont de mers si vorbit de exemplu, poate fi intre citeva luni si un an, ne gindim ca o alaptare si in intarcare la dorinta copiilor poate fi situata undeva intre un an sau un an si si se poate extinde spre 4-4.5 ani, 2-3 ani fiind media.

Mai mult de atit nu vad - eu - dar nici nu exclud... atit timp cit nu e altceva, caci se poate sa fie, si tinind cont ca exista natii in lumea asta care si-au hranit sau inca isi mai hranesc pruncii pina la virste care trec peste limita data de mine, eu prefer sa tac, caci nu stiu. Si, de fapt, nu stie nimeni... desi se insinueaza ca sint studii, de fapt, nu sint, inca nu sint... si nu stie nimeni care e adevarul si cum e mai bine.

Insa intre societatile astea de consum in care traim, in care totul trebuie terminat repede-repede, ca avem treaba si sintem de neinlocuit de oriunde, mai putin de linga copil... si cele vechi, care au supravietuit milenii alaptindu-si puii cit au dorit si cind au dorit... parca tind sa cred ca ultimele au mai multa dreptate.

Cornelia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ilinca_M. spune:

Citat:
citat din mesajul lui Lo_li_Ta

[quote]citat din mesajul lui XIO

Si da, ca tot se mira careva mai sus, se pare ca alaptatul pana la varste inaintate afecteaza relatia de cuplu, iar barbati care "oficial" declarau ca li se pare perfect ok, in chestionare anonime raspundeau exact pe dos si spuneau ca acea imagine (era vorba de copii peste 5 ani, copiii lor, ca sa nu avem confuzii) nu-i face sa se simta confortabil, ca este nefiresc, ca simt ca respectivul copil are o intimitate prelungita si aparte cu mama, iar el nu exista pt niciunul.



Care chestionare? Poti sa spui mai precis despre ce "chestionare" este vorba, ce studiu, facut de cine, cand, pe cati subiecti? Ca vad ca unele asa se bucura de ce ai spus, nici macar nu-si pun problema daca aceste chestionare sunt reale, uite ce fericita e Selene:)) De spuneam eu ca s-au aplicat niste chestionare copiilor deveniti adulti si care in copilarie au fost pusi la regim vegetarian si au raspuns ca au fost foarte nefericiti, desi nu aratau...mi-ar fi pus intrebari suplimentare, asa...ia de bun "studiul":)))
O data ca nu cred in existenta acestor chestionare aplicate, vezi Doamne, barbatilor cu neveste au alaptat peste 5 ani. Si hotarati-va, ori femeile care alapteaza 5+ sunt niste raritati, mari exceptii de la regula, nebune, una-ntr-o mie, ori exista un numar suficient de mare incat sa fie studiate, sa li se aplice chestionare care sa dea rezultate relevante:)))
Asta cu "barbatii chestionati au raspuns..." e un basm si inca unul care-i scoate pampalai/fatalai/ipocriti (adica un barbat care spune nevestei:"da, caprioara mea, ce bine ca mai alaptezi odorul" si apoi fuge si plange de pateaza chestionaru', ca de fapt nu e multumit:))
Acum ca problema chestionarelor e lamurita, putem trece mai departe

I'm wearing my heart like a crown/ Pretending that you're still around.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ancadragoman spune:

Cred ca la inceputul subiectului trebuia scris ca nu au dreptul de a comenta decat cele care au alaptat pana la minim 3 ani.

anca de fetita cu fundita Maria Alexandra (4 noiembrie 2007)
poze si filmulete
povestea nasterii
www.totsites.com/tot/mariadragoman" target="_blank">eu sunt Maria
www.onetruemedia.com/otm_site/start" target="_blank">Montaje Mariuca


AM PRODUSE LA BAZAR!!!!!!

Avem poze in concurs dca1 si dca2 www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Iarna 2012&page=12" target="_blank">aici

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ilinca_M. spune:

Let's face it: exista femei care alapteaza copii intre 2 si 5 ani. Cele care au alaptat/alapteaza minimum 2 ani si pana-n 3 ani sunt chiar destul de multe pe forum, ceea ce e imbucurator.
Singurele care ar trebui sa-si dea cu pumnii in cap si sa se ingrijoreze ca exista asa ceva sunt companiile producatoare de lapte praf. Pentru ele, numarul mamelor care alapteaza in general si care alapteaza in mod prelungit reprezinta "concurentza" si daca numarul acestor femei ar creste ar fi cam nasol pentru ele. De aceea nu pot si n-o sa pot intelege niciodata indignarea si falsa ingrijorare a ALTOR FEMEI SI MAME fata de un fenomen atat de firesc. Doar pe acest topic au curs: exclamatii oripilate, acuzatii de abuz si de incest, ingrijorare pentru sanatatea mintala a femeilor care alapteaza peste 2-3 ani, ingrijorare pentru dezvoltarea psihica a copiilor alaptati peste 2 ani, mila fata de sarmanii tati ai copiilor alaptati (:)))), previziuni sumbre asupra viitorului copiilor alaptati "peste norma" etc. etc.
Si toate astea de ce? Fiindca omul nu poate sa accepte o chestie pe care nu o intelege, nu vrea nici macar sa faca efortul de a aborda critic argumentele celuilalt, pur si simplu desfiinteaza totul prin:"nu-mi place, parca-i incest!", "e urat, doar bebelusii trebuie alaptati, nu "fetitele" si "baieteii"!, "specialistii spun!"(asa, fara o trimitere directa, doar pe post de "argumentum ad verecundiam") etc.
Vorba lu' Metallica:"sad but true"!


I'm wearing my heart like a crown/ Pretending that you're still around.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Cristina_C spune:

Adevarul este ca fiecare mama are dreptul sa isi fixeze propriile limite in ceea ce priveste alaptarea, poate spune "stop" oricand si nimeni nu ar trebui sa-si permita s-o condamne (fie ca o face la 1 an, la 2, la 3, la 5). Personal, daca bb nu se auto-intarca la 10 luni, il intarcam eu la 1 an, cel tarziu la 1 an jumatate cand deja nu il mai consideram bebelus ( cu sensul de "sugar")

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dana vio spune:

Eu cred ca alaptatul este o dependenta emotionala doar dupa 1an (vasrta copilului, desigur). Pana atunci, este doar o forma de hrana. Este hranit la san pentru ca organismul lui nu poate procesa altceva. Din momentul in care poate manca si altceva se poate "desprinde" de san si orice explicatie ca e sanatos, indicat, datoria mamei etc, mie mi se pare o poveste.

In zona noastra se spune ca un copil trebuie alaptat pana reuseste sa-si bage degetele de la picioare in gurita. Atunci e momentul sa se indrepte spre altceva. Si cand incepe sa-si ia singur de-mancare, gata, de-acum nu mai moare de foame. Tot ce trece de faza asta, mie mi se pare o exagerare. Adica vine de la gradi si cand are chef suge?! Si asta nu e dependenta emotionala?! Sa fim seriosi!

Iar in ceea ce priveste poza din Time, eu cred ca inca alapteaza pentru ca ii mentine forma fizica. Si sa alaptezi un copil de 5ani adoptat este un ABUZ. Oare copilului chiar ii place?! Sa suga san de la o femeie straina?!

Alexandra Maria
14.12.2007

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Qamar spune:

Citat:
citat din mesajul lui dana vio

Eu cred ca alaptatul este o dependenta emotionala doar dupa 1an (vasrta copilului, desigur). Pana atunci, este doar o forma de hrana. Este hranit la san pentru ca organismul lui nu poate procesa altceva. Din momentul in care poate manca si altceva se poate "desprinde" de san si orice explicatie ca e sanatos, indicat, datoria mamei etc, mie mi se pare o poveste.

In zona noastra se spune ca un copil trebuie alaptat pana reuseste sa-si bage degetele de la picioare in gurita. Atunci e momentul sa se indrepte spre altceva. Si cand incepe sa-si ia singur de-mancare, gata, de-acum nu mai moare de foame. Tot ce trece de faza asta, mie mi se pare o exagerare. Adica vine de la gradi si cand are chef suge?! Si asta nu e dependenta emotionala?! Sa fim seriosi!

Iar in ceea ce priveste poza din Time, eu cred ca inca alapteaza pentru ca ii mentine forma fizica. Si sa alaptezi un copil de 5ani adoptat este un ABUZ. Oare copilului chiar ii place?! Sa suga san de la o femeie straina?!

Alexandra Maria
14.12.2007



fara legatura cu subiectul, dar nu pot sa nu zic nimic
"Si sa alaptezi un copil de 5ani adoptat este un ABUZ. Oare copilului chiar ii place?! Sa suga san de la o femeie straina?!"

--femeia aia straina ii este mama -ca e adoptiva sau nu-, m-a cam infiorat -negativ- pasajul de mai sus :(

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:

Danavio, sper sa nu te citeasca vreodata vreo mama adoptiva sau vreun copil adoptat

Ref.alaptat: laptele matern s a dovedit ca e cel mai cel mai cel pt un bb/copil.
De aici, e problema mamei si a copilului sa prelungeasca sau nu momentul

_

Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati, empatici,
inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi ca restul copiilor de pe Terra
obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati, nascuti natural sau prin operatie de cezariana,
botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Fomalhauti spune:

De curand sotul meu mi-a povestit despre un seminar/o conferinta, ceva de genul asta. Nu stiu care era exact tema, oricum mi-a spus ca un mod de a convinge oamenii de ceva este sa incepi cu "Toata lumea stie ca...". Este un fel de "Hainele noi ale imparatului", adica multi se gandesc ca e mai bine sa taca daca ei nu stiu ceea ce toata lumea stie. Si o iau ca atare. Mi-am amintit atunci despre o afirmatie de aici, de pe forum: "este de notorietate...". Nu am intrat in continuare in disputa din anumite motive dar nu a intrat nici altcineva fiindca "ma fac de ras daca e de notorietate si eu nu stiu."

Nici afirmatia "studiile au aratat ca..." nu este, pentru mine cel putin, asa convingatoare cum pare. In primul rand a face un studiu "statistic semnificativ" este extrem de dificil. Studii si sondaje aiurea insa se pot face, adica poti intreba 10 oameni la nimereala pe strada si poti trage o concluzie. Ieri am citit pe wikipedia despre vitamine si suplimente de fier si scria "un studiu a aratat ca..." si apoi "studii ulterioare nu au confirmat..." si cred ca wikipedia nu accepta chiar orice studiu.

In general, cu dragul nostru internet, cred ca poti gasi studii care sa demonstreze aproape orice.

In alta ordine de idei (si mai on-topic): fetita mea, de doi ani si o luna are "un pui de viroza". De azi dimineata a inceput sa ii curga nasucul. Dar eu am banuit de azi-noapte ca ceva este in neregula fiindca a supt de nenumarate ori, de fapt a dormit mult cu sanul in gura si a refuzat "completarea" adica lapticul din canita. Pentru mine, cand cea mica vrea neobisnuit de mult la san, e un semn ca nu se simte bine.

Si pot sa va spun cum mi-am intarcat unul din baieti, la 3 ani si jumatate. Era deja de aproape un an la gradi si i-am spus: "Tu esti mare, nu ar mai trebui sa sugi. Intreaba-i si tu pe colegii tai de gradinita daca mai sug." A doua zi: "Ai intrebat?" "Da, nu mai sug." "Pai atunci poate ar trebui sa nu mai sugi nici tu." "Bine, mai da-mi o data si gata." (A fost cea mai simpla si cea mai amuzanta intarcare de pana acum. A mea.)

Mergi la inceput