Mama, numai mama
Raspunsuri - Pagina 5
buflea spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui realme Eu nu ii judec si nu sunt suparata pe ei deloc. Pur si simplu as dori sa se bucure de viata. Sa nu se mai autocompatimeasca tot timpul, ca-s batrani, ca nu mai pot face una, alta. Intr-un fel, sa profite de noi. Pot sa mearga in excursii, pot sa vina sa stea ori la mine ori la sora mea cat vor. Aici, nu ar fi problema singuratatii, caci sunt multi romani cu parinti cu care ne vizitam, exista club romanesc, numai sa isi doreasca.... Noi suntem dispuse sa le cumparam aici o casa/ap in care sa stea cat vor ei, poate peste iarna si apoi vara sa se intoarca in Ro. Ma simt atat de neputincioasa....si acum ei sunt inca in putere. Ce va fi insa peste ani cand vor fi si mai dependenti de noi, si mai sensibili, si mai greu de adaptat.... |
Cred ca o incercare ar putea sa fie, chiar sa cumparati apartamentul ala si sa le spuneti - Gata, am investit banii astia, TREBUIE sa veniti. Generatiile parintilor nostri sunt economi, macar din cauza de banii investiti poate se hotarasc sa se mute.
buflea spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui alinuk sa cautam o lista cu ong uri existente si sa le recomandam!?  riscam sa ne trezim ca ne vor zice ca vrem sa-i dam la azilidee: sa infiintam un ong care sa se ocupe cu astfel de activitati |
Nu stiu ce inseamna ONG dar banuiesc ca inseamna un fel de azil ?
Ideea nu este rea deloc, nici ca investitie de business si nici ca ajutor social pentru pensionari. De ex aici exista comunitati de pensionari care nu sunt ca niste mici sate. S-au construit case noi, mai micute, cu 1-2 bedrooms pe care pensionarii le-au cumparat si practiv fiecare are locul lui, dar traiesc unii langa altii. Au community center, un fel de "caminul popular" unde se ruleaza filme, au tot felul de activitati planificate (joaca carti, au biblioteca, au bazin de inot, concerte live), au o policlinica in comunitate, au niste microbuze care ii transporta la supermarket pe aia care nu mai pot conduce ... stiu toate astea pentru ca cei de la care am cumparat noi casa, au vandut si cu banii luati si-au cumparat altceva intr-o comunitate din asta de pensionari.
Dar sa stiti ca si pe ei daca ii intrebi si ei sunt nemultumiti ... a zis bine cine a zis ca e mai bun un pahar de apa dat de copilul tau decat de un necunoscut.
Voi vorbiti acum asa cu definitii din dictionar - dar incercati sa va imaginati viata voastra fara copii, fara serviciu, eventual fara partener si fara energia fizica pe care o aveti acum.
ladyJ spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ioachim eu inteleg ce spuneti si resimt si eu aceasta problema. in cazul meu, ai mei nu se plang niciodata. ei m-au indemnat sa plec de mica la scoala in afara. practic sunt plecata din liceu. dar totusi cred ca pe de o parte, in ciuda faptului ca amandoi mi-au incurajat si ca ei cred ca imi este mult mai bine in afara si se bucura pt. realizarile mele de aici, tot e o urma de tristete. asta simt cand, foarte rar, tata imi spune ca "noi n-am mai apucat sa vorbim cum trebuie din liceu, tu fiind mereu pe fuga, in Romania, doar in vacante/concedii". Si asta ma intristeaza, mai ales ca el a dezvoltat si o oarecare depresie cu tendinte spre un alcoolism incipient. asa ca ma intreb, daca as fi ramas poate, acum tata ar fi fost mai fericit si mai sanatos? |
Ai parinti minunati
Tristea este normala, cand cineva drag nu e langa noi ii simtim lipsa si suntem tristi. Asa e OK. Nu e OK cand, pe langa tristetea care ne apasa uneori venim cu reprosuri si ne facem copiii sa se simta vinovati ca au o viata in alta parte si nu ne tin de manutza toata ziua. Nu e OK pentru nimeni aceasta atitudine.
Nu ai de unde sa stii cum ar fi fost sanatatea si starea tatalui tau daca tu ai fi ramas. Nimeni nu poate sti. Tatal tau te-a incurajat sa pleci, daca ramaneai poate era extrem de trist din cauza nereusitelor tale din Ro, sau poate s-ar fi gandit ca ai fi fost mult mai fericita daca plecai...si uite asa se putea apuca de baut, invinovatandu-se poate ca nu a insistat suficient sa pleci.
Orice scenariu e posibil. Intrebarea pe care ti-o pui nu are un raspuns da sau nu.
Vorbeste mai des cu tatal tau, asa cum o faceati inainte sa pleci. Vorbeste si despre nevoia lui de a bea, poate isi va deschide sufletul si va spune ce-l apasa.
Aqai spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui bird70 [quote]citat din mesajul lui ellej quote] Dar de ce batranii din alte tari nu procedeaza la fel? De ce aici batranii de 80+ ani sunt mandri ca traiesc singuri si independenti, se bucura de copiii si nepotii lor, sunt o placere sa stai de vorba cu ei? Ei de ce nu se vaicaresc constant? De ce nu li se darama lumea cand le pleaca copilul din oras/tara? Ce de sunt asa senini si multumiti? |
Stii de ce? pentru ca in tarile astea frumoase in care traim noi parintii aia de care vorbesti tu s-au despartit deja de copii din secunda in care copii fiind i-au trimis la munca sa isi castige banii de buzunar, de tabara sau de rechizite.
Din secunda in care le-au cerut chirie sa ii mai tina acasa
DIn secunda in care le-au spus sa se descurce cand, trimisi in lumea adultilor experimenteaza ca adultii si se pomenesc copii cu copii.
De aceea e si normal sa mearga sa stea in facilitatile pentru batrani - cu exceptia cazurilor de abuz, nu deschid aici discutia.
Da' asta nu inseamna ca e normal ca familiile sa se rupa sub pretextul independentei. Asa cum nu e normal ca nici unii sa se agate excesiv de ceilalti. Ca in orice situatie, raspunsul corect e la mijloc. Si intr-o familie armonioasa chiar daca batranii ajung in final intr-o facilitate speciala, nu sunt abandonati acolo.
Sa alegi îndoiala ca filozofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport. (YM)
Alizee spune:
Wow, Aqai, am ramas fara cuvinte. 
Am citit de cateva ori mesajul tau pt a-i intelege exact sensul. Daca asta inseamna in occident sa-ti cresti si ingrijesti copilul, prefer sistemul nostru familial. Aici, nu esti abandonat la adolescenta, nici macar in facultate. Ma refer la familiile obisnuite.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
Aqai spune:
In dimineata asta a sunat telefonul. Am stiut ca e de rau pur si simplu uitandu-ma la ceas.
E tatal meu. Nu-i mort, nu-i chiar asa tragic . Nu imi reproseaza nimic, fiindca de fapt nu mai vorbim de mai bine de jumatate de an. Uneori luam decizii extreme, asta e.
Sora mea e acasa. Fratele meu pleaca in seara asta. Eu... voi face ceea ce trebuie facut din umbra fiindca inca mai am destule resurse. Si asta e. Cand am plecat, am stiut ca e posibil sa se intample intotdeauna ceva neprevazut si de fapt sa nu ajung sa-i mai vad in viata. Si mi-am asumat riscul asta. Insa una e exercitiul teoretic, alta e sa ajungi sa traiesti exercitiul.
Asa incat mi se rupe de toate societatile dezvoltate si disfunctionale si de raspunsuri destepte aruncate din varful degetelor. Parintii au dreptul sa le fie dor de copii si copiii au dreptul sa le fie dor de parinti. Si fiecare suntem obligati sa traim cu rezultatul deciiilor noastre. Fie ca sunt regrete pt plecare, fie ca sunt resentimente ca altii au plecat si noi am ramas. Atata doar sa ne intelegem bucata noastra de sentimente si sa le recunoastem si celorlalti dreptul la bucata lor, fie ca ne convin fie ca nu si pe cat se poate fara sa ne asumam vini pe care nu le avem.
Sa alegi îndoiala ca filozofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport. (YM)
ellej spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui allinta
Corect. Santajul emotional face parte, deasemeni, din bagajul parintilor ajunsi la varsta a III a. Intr-adevar, se inverseaza rolurile si nu este deloc corect fata de copiii ajunsi la maturitate, ei insisi, avand propriii copii. Cu alte cuvinte, noi adultii avem doua randuri de copii : ai nostri si parintii varstnici. Este un cerc vicios, mare consumator de timp si nervi. Nu este obligatia noastra sa ii facem fericiti pe parintii nostri si nici nu avem cum. Capacitatea de a fi fericit sau multumit de/cu tine insuti se afla in fiecare, nu in afara fiecaruia. allinta A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect. Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni. |
Lor li se pare normal sa fie asa; majoritatea au fost la randul lor in situatia noastra, parinti pentru noi si pentru proprii lor parinti.
Aqai spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui allinta Wow, Aqai, am ramas fara cuvinte. Am citit de cateva ori mesajul tau pt a-i intelege exact sensul. Daca asta inseamna in occident sa-ti cresti si ingrijesti copilul, prefer sistemul nostru familial. Aici, nu esti abandonat la adolescenta, nici macar in facultate. Ma refer la familiile obisnuite. |
Allinta, e un curent puternic. La mine in cartier peste vara e plin de fete de 12-15 ani care fac babysitting pentru bani de buzunar. Nu de nevoie, ca e un cartier ... mai rasarit.
Din punctul meu de vedere problema e ca independenta financiara (sau sentimentul ei) deschide apetitul pentru tot soiul de experiente care nu sunt potrivite varstei. Iara copiii isi pierd copilaria inainte de vreme. Da' putem face alt topic cu asta.
Sa alegi îndoiala ca filozofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport. (YM)
Alizee spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Aqai
Allinta, e un curent puternic. La mine in cartier peste vara e plin de fete de 12-15 ani care fac babysitting pentru bani de buzunar. Nu de nevoie, ca e un cartier ... mai rasarit. Din punctul meu de vedere problema e ca independenta financiara (sau sentimentul ei) deschide apetitul pentru tot soiul de experiente care nu sunt potrivite varstei. Iara copiii isi pierd copilaria inainte de vreme. Da' putem face alt topic cu asta. |
Intr-adevar, au responsabilitatile unor adulti, dar gandirea unor copii.
Daca vrei, deschide tu un astfel de topic. As fi tare interesata de un subiect pe tema asta.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
Alizee spune:
Ellej, incep sa ii apreciez mai mult pe batranii nostri parinti santajisti, in comparatie cu parintii din occident, care isi trimit copiii adolescenti la munca, iar dupa terminarea liceului, le cer chirie. Evident ca multi prefera sa plece de acasa. Macar in felul asta au intimitate, chiar daca duc o viata cu multe neajunsuri, inclusiv anturaje gresite.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.