LMA!Ghiocei de Martie-Aprilie 2009***418***

Raspunsuri - Pagina 18

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Pisik06 spune:

Neatza!

Hai ca vad ca am fost trasa de urechi. Mai, in principiu voi aveti dreptate, si OLGA mi-a zis de aseara ca Ana s-a enervat pt ca am luat-o de la joaca. Ideea era asa: Adela si-a pus geaca si eu pac, profit de moment si zic "uite, Adela si-a pus geaca, punem si noi gecuta ca s-a lasat racoare?" si punem geaca si in timp ce ta'su ii punea geaca eu i-am dat jos fusta (ca sa ii pun pantalonii), am descaltat-o si am apucat aproape sa ii dau si dresul jos. A stat cuminte pana s-a vazut semi dezbracata si a inceput sa alerge prin pamant (cu tente de noroi) asa cum era. Ceva trebuia facut, ca nu o puteam lasa asa desantata. Recunosc ca m-am si ambalat destul de tare, Pisi s-a ambalat de la mine si am rostogolit bulgarele, dar na, nu mereu ai mintea limpede. Doar ca ma ingrijoreaza totusi ca nu stie de "nu", nu stie de autoritate, de nimic, si la gradi mi-au zis ca atunci cand e certata ranjeste fasolea, se uita pe pereti sau face dinadins. Mai nou, la orice zici iti spune "vreau sa ne suparam, vreau sa ne certam", etc. E clar ca ea percepe supararea ca pe ceva fun, ca pe o provocare. Si totusi, in afara de a-i da posibilitatea de a alege, atunci cand treaba asta nu e posibila, cum sa fac? Cand ma grabesc si ea se incapataneaza la infinit, etc.? Uneori functioneaza f bine explicatiile, in alte dati nu functioneaza nimic. E, intrebarea e: atunci ce facem?

Mami de minune mica


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ilinca_M. spune:

Pisik, daca ti-am zis cum am fi facut noi, nu inseamna ca "te tragem de urechi". Io zic cum fac, cum as face- unii precis ma considera iresponsabila la faze de-astea, adica de genul daca Sophia si-a dat geaca jos sa se dea pe tobogan si nu vrea sa si-o ia inapoi, desi noua nu ni se pare ca e chiar asa placuta vremea incat sa te lipsesti de ea, o lasam. Care ar fi alternativa? S-o fortzam s-o ia si atunci urla, plange, se zbate, transpira- deci mult mai probabil sa raceasca sau s-o ducem cu fortz acasa drept "consecinta" a actiunii sale- alti nervi, alta frustrare.
La cum povestesti reiese ca nu i-ai spus dinainte ca urmeaza s-o schimbi ci ai profitat de moment ca statea cuminte la luat geaca si atunci pac, si fusta si ciorapii jos. Cand a realizat ce se intampla, s-a revoltat.
Cu certatul habar n-am, eu nici nu stiu daca Phiiphi e certata la gradinitza, inclin sa cred ca nu, dar chiar o sa intreb
Sunt momente, intr-adevar, cand simti ca-ti vine sa urci pe pereti, recunosc si eu asta, sa nu credeti ca-s zen si cu solutia in palarie la orice:)). Cert e ca atunci cand ma enervez groaznic si urlu si o bruschez, cum am facut in dimineata cand era huzband la Cluj si ea nu vroia sa iasa doar cu mine din casa, obisnuita fiind si cu el- ei, dupa aia am niste remuscaaari...ca macar 2 luni sigur nu mai fac asa ceva:)) (urlat si fortzat)

I'm wearing my heart like a crown/ Pretending that you're still around.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Bianca2503 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Pisik06

Neatza!

Hai ca vad ca am fost trasa de urechi. Mai, in principiu voi aveti dreptate, si OLGA mi-a zis de aseara ca Ana s-a enervat pt ca am luat-o de la joaca. Ideea era asa: Adela si-a pus geaca si eu pac, profit de moment si zic "uite, Adela si-a pus geaca, punem si noi gecuta ca s-a lasat racoare?" si punem geaca si in timp ce ta'su ii punea geaca eu i-am dat jos fusta (ca sa ii pun pantalonii), am descaltat-o si am apucat aproape sa ii dau si dresul jos. A stat cuminte pana s-a vazut semi dezbracata si a inceput sa alerge prin pamant (cu tente de noroi) asa cum era. Ceva trebuia facut, ca nu o puteam lasa asa desantata. Recunosc ca m-am si ambalat destul de tare, Pisi s-a ambalat de la mine si am rostogolit bulgarele, dar na, nu mereu ai mintea limpede. Doar ca ma ingrijoreaza totusi ca nu stie de "nu", nu stie de autoritate, de nimic, si la gradi mi-au zis ca atunci cand e certata ranjeste fasolea, se uita pe pereti sau face dinadins. Mai nou, la orice zici iti spune "vreau sa ne suparam, vreau sa ne certam", etc. E clar ca ea percepe supararea ca pe ceva fun, ca pe o provocare. Si totusi, in afara de a-i da posibilitatea de a alege, atunci cand treaba asta nu e posibila, cum sa fac? Cand ma grabesc si ea se incapataneaza la infinit, etc.? Uneori functioneaza f bine explicatiile, in alte dati nu functioneaza nimic. E, intrebarea e: atunci ce facem?

Mami de minune mica





Io, cand vad ca se incapataneaza aiurea mai fac ca plec:" faci cum vrei tu, eu in seara asta nu mai vorbesc cu tine. Poti sa ramai aici, dar noi 2 nu mai suntem prieteni. Credeam ca esti mare si ca intelegi dar se pare ca nu e asa. Esti mic si ma superi. M-ai suparat si plec. Azi nu mai vorbesc cu tine. Faci ce vrei. Pa"

Si cedeaza si vine la mine sa ne impacam

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns novus spune:

Si la Ada functioneaza negociatul dar are si ea momente cand nimic nu e ok sau cand se razgandeste brusc, de ex nu mai vrea afara dupa ce noi ne-am imbracat , o intreb atunci inca o data cat pot de calm daca chiar nu mai vrea sa iasa, daca nu am nici eu treaba musai afara, e ok, nu mai iesim, daca trebuie in schimb sa ajungem undeva, o iau mai pe sus si o tin in brate ca sa o imbrac, de obicei se opune in prima faza pana cand ii spun pe un ton jos dar hotarat (neaparat) ca trebuie sa ne imbracam pt ca avem o treaba importanta ce nu poate fi amanata si de obicei se calmeaza instant, e chiar cooperanta
Daca o tot intreb si o rog, o percepe ca pe o joaca si se distreaza la maxim

Eu in situatia data de aseara fie nu o schimbam, fie o luam in brate si nu o lasam pana nu era schimbata, poate ii dadeam direct pantalonii peste ciorapi, totul sa decurga cat mai rapid si sa nu fie intrerupta de la joaca pt ca sunt convinsa ca de fapt asta a deranjat-o

www.flickr.com/photos/31088780@N05/" target="_blank">Alexandra (03.03.09)


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Anaan spune:

Salutare!

Pisik, eu am observat ca, in cazul nostru, nervii lui Andrei sunt proportionali cu nervii nostri. Daca ne ambalam, se ambaleaza si el si se lasa cu nervi si frustrari de ambele parti. De aceea incerc - pentru ca nu-mi reuseste intotdeauna- sa-mi calmez mie nervii, inainte de a avea de-a face cu ai lui. Si la noi functioneaza sa ii dam senzatia ca el face alegerile. In plus, reusesc sa-l conving in multe situatii daca inventez o mica poveste pentru orice. Acum, nu-ti imagina ca el urla si eu spun, duioasa si imperturbabila, basme, nici gand, doar ca ii distrag atentia facand cate un mic scenariu in legatura cu lucrul/activitatea/situatia de la care porneste problema. De exemplu: ieri nu voia sa se imbrace cu geaca. N-am insistat, am pus-o la cuier cu o mutra trista si i-am zis ca eu sunt de acord sa nu o ia, dar e pacat, ca Peppei si lui George (astia-s preferatii actuali) le place mult cum ii sta cu geaca aia si asa s-a indurat sa o ia pe el.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns inapreda spune:

Pisik, nici eu nu l-as fi schimbat aseara. E drept, insa, ca pe mine nu ma deranjeaza cind e murdar/rupt si Ian nu a racit iarna asta niciodata (nici nu merge la gradi'). In general, eu adopt "zen"-ul Ilincai in ceea ce priveste "fara geaca/caciula" cu calmarea nervilor proprii de care vorbea Anaan. "Obligatoriu", nu avem de mers decit la doctor; in rest, imi adaptez dorintele, nevoile, dispozitia si cheful la ce vrea Ian sa faca (dar eu nu lucrez).
Cind Ian face, totusi, cite o criza, ii stau alaturi si ii vorbesc frumos dar, repet, noi n-avem de mers nicaieri, nu ne grabim niciodata; am de facut doar mincare si, daca nu reusesc, aia e!

Cind strig la el, o fac intotdeauna pentru ca sint eu obosita, nu pentru ca Ian a facut ceva "special". El, in prezent, e setat pe "nu veu" si pe "nu" si folosesc cu succes "psihologia inversa", chiar daca o consider manipulatoare

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anamariame spune:

Salutare!Am ajuns si eu la birou (cam tarziu, stiu ) si m-au izbit toate ca-ntr-o zi de luni, desi e marti Dar cum n-am chef de nimic, ma apuc de chestionar!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simonapro spune:

Hristos a Inviat!

La multi ani DAVID, sa ai o viata fericita si implinita alaturi de familia ta frumoasa

Olga: multe

Cat am stat acasa nu mi-a mers netul deloc, iar mi-am facut o gramada de nervi

Acum la munca am inceput in forta, imi doresc tare mult o schimbare cat mai urgent posibil, vreau sa incep de azi sa fac planuri, sa vad ce-mi iese.

Luc a facut febra sambata cand s-a trezit 38.5, a scazut repede cu antitermice, a mai avut o runda si mai pe seara, de am crezut ca nu mai ajungem la inviere, dar pana sa plecam s-a inviorat si am fost cu toti, ii era cam somn, l-am tinut in brate mai mult.

De duminica nu a mai avut nimic, am fost la padure, a fost asa de bine, cald, cu pomi infloriti, exact ce-mi doream, dupa ce am ajuns acasa si era aproape gata gratarul, a inceput si ploaia.

Ieri am fost in vizite, la nasa lui Sebi si la soacra-mea, in a doua jumatate a zilei din cauza oboselii,Luc a cam facut spectacol, si eu am ajuns acasa super obosita.




Mami de Lucian(16.03.2009) si de Sebastian(05.08.2003)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anamariame spune:


1.Vi s-a schimbat viata sexuala de cind sunteti mame? Nu ma refer la lipsa de timp, la ora de culcare a copilului etc, ci la senzatiile si trairile personaleDa, s-a schimbat semnificativ! Eu am suferit destul de mult in timpul sarcinii din punctul asta de vedere, pentru ca m-am simtit grasa si urata si cu un singur rol de indeplinit: acela de a naste un bebelus.Dupa nastere am redevenit usor-usor femeie, si acum sunt mult mai sigura pe mine si mai implinita decat inainte. Satisfactia e pe masura! 2. "Prima data" a fost cum v-ati imaginat? A fost mai bine sau mai rau decit va asteptati? V-a parut rau? Regretati alegerea facuta atunci?Prima data a fost parca in graba, trebuia facut numai ca sa scap si de problema asta, a fost exact asa cum m-am asteptat, nici mai bine, nici mai rau. Ce sa mai regret acum? Nu regret nimic, atunci imediat dupa da, mi-a parut rau.3. Care este scenariul unei seri perfecte cu partenerul?Sa iesim undeva, nu neaparat doar noi doi, sa dansam toata noaptea si sa schimbam priviri cu subinteles.4. Aveti vreo fantezie pe care nu ati impartasit-o partenerului? De ce ati ales sa nu? Renuntarea la fantezia respectiva stirneste regrete sau e liber si optimist asumata?Nu am nimic clar in cap, daca imi apare ceva, pun destul de repede in practica, dar recunosc ca mai sunt dorinte pe care nu le exprim, nu de teama ca as fi refuzata, ci de teama impactului pe care punerea lor in practica l-ar putea avea asupra noastra. Ca sa nu mai zic ca nu-s 100% convinsa ca-s chiar dispusa sa le transform in realitate.5. Credeti ca exista fantezii ale partenerului carora sa "nu le faceti fata", pe care n-ati putea sa le acceptati nici in ruptul capului?Nu. Cred ca as putea sa ii satisfac orice fantezie. Mintea mea nu-si poate imagina ceva ce n-as fi dispusa sa fac, si am o imaginatie destul de bogata 6.Regretati vreodata/ati regretat vreodata ca sunteti angajate intr-o relatie monogama pe viata, atunci cind ati rezistat unei "ispite"? Intrebarea asta e foarte complexa. Eu cred ca in 10-15 ani, monogamia va fi un mit, si ca omenirea isi va da seama ca putem fi mult mai fericiti daca renuntam la aceste constrangeri. Avem tendinta sa fim superficiali si nu cred ca va fi o asa mare tragedie sa petreci o noapte cu cineva si apoi sa nu il mai vezi niciodata. Mai nasol e ca noi femeile ne indragostim de cele mai multe ori si asta complica infinit lucrurile. De regretat nu am regretat pana acum, dar asta si pentru ca nu am avut ispite carora sa le rezist, totul s-a rezumat la nivel de flirt pana acum.7. Partenerul tine legatura cu vreo fosta? Va deranjeaza asta?Nu. Clar ma bucura!8. Ce nu i-ati putea ierta partenerului?Din ce il stiu in stare sa faca, nu i-as ierta jignirile verbale, de altfel si cele din trecut care au fost, au lasat rani adanci nevindecate inca.Violenta iese din calcul, infidelitatea...hmm...habar nu am, pana nu-s pusa in fata faptului implinit nu pot sti cum o sa reactionez. Imi pot imagina o reactie, dar nu va fi neaparat conforma cu realitatea, deci, care-i rostul?9. Ce credeti ca nu v-ar putea ierta partenerul?Imi place sa cred ca mi-ar ierta orice, pentru ca acest "orice" este destul de limitat.10 Puteti face o scurta prezentare a "femeii care as fi vrut sa fiu" ? In linii mari, sunt multumita de femeia care am devenit. As fi vrut sa am mai mult curaj, sa nu am feresc si sa iau deciziile usoare de-a lungul vietii, sa am curajul sa imi traiesc viata si sa nu ma strecor prin ea. Sa fi lucrat mai mult la aspectul profesional, sa fiu mai organizata si pasionata de sport.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ilinca_M. spune:

Ce parere aveti despre acest topic:
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=171850
? Mi-a venit sa plang!!!

I'm wearing my heart like a crown/ Pretending that you're still around.

Mergi la inceput