Bebelusul din burtica-primele batai de inima - 3
Raspunsuri - Pagina 14
aever spune:
Hristos a inviat! Sa aveti toate un Paste fericit si linistit, alaturi de bebeii din burtica sau din brate!
Ieri am implinit 31 saptamani, deci as cam intra in luna a 8-a. N-am mare lucru de raportat, ultimele analize de secretie au fost bune, n-am nici un monstrulet pe acolo, deci e super bine. Tot n-am ajuns sa fac analizele alea de diabet, s-ar putea nici sa nu le fac, desi probabil o sa comenteze doctorita despre asta.
Eu sunt bine, doar ca din ce in ce mai mare. Am inceput sa ma legan si sa merg mult mai incet, ma incalt mai greu, dar stiti si voi de-astea. Am picioarele cam umflate, dar inca ma descurc. La control cred ca mai merg peste o saptamana jumate, adica atunci cand voi avea 32 sapt si vreo 4 zile. Pana acum am luat 15 kg, numai weekendul trecut am luat 3kg ca m-am intrecut cu mancatul. Sper sa nu mai iau asa multe si cu Pastele asta.
Eh, noi sa fim sanatosi si sa nastem usor!
Distractie placuta si spor la ciocnit oua rosii!
Andreea, 
31+ cu BebeLUnu
Bia_Mi spune:
Paste fericit! Va pupam pe toate!
aever spune:
Fetelor care aveti bebici acasa, nu v-am intrebat niciodata pana acum daca v-ati confruntat cu vreun pui de depresie. Ori inainte de nastere ori dupa nastere. Eu nu ma simt prea in forma zilele astea, e drept ca eu am si multe pe cap si simt ca nu ma pot relaxa si sa-mi iau timp pentru mine si sarcina sau pentru mine si copilul meu ulterior, asa cum mi-as dori. Sper sa rezolv problemele astea si sa ma linistesc apoi si eu. Dar m-am gandit sa va intreb daca v-ati confruntat cu asa ceva si cum v-ati descurcat.
Andreea, 31+ cu BebeLUnu
ramonapep spune:
Hristos a inviat!
Bun subiect Andreea. Depresia postnatala este o mare problema in zilele noastre.
Eu acum la ultima nastere m-am simtit foarte bine. Si la prima sa zic ca nu am avut probleme. Dar la cea de a doua nastere am avut niste probleme de genul asta, si nu sunt deloc de neglijat. Ai o stare generala foarte proasta, esti mereu foarte trista, ai tendinta sa plangi mereu, te simti nefericita cu toate ca de abia ai nascut un ingeras. Eu incepusem sa nu mai dorm noaptea , eram obosita peste masura, eram nervoasa mereu, si cand reuseam sa dorm aveam niste cosmaruri groaznice. Nu puteam sa stau in pat decat cu fata spre usa, pentru ca daca as fi stat cu spatele la usa aveam mereu senzatia ca ceva se misca in intuneric. Si visam numai orori, crime, sange etc.
Sper ca nu v-am speriat:)))
Concluzia mea a fost ca totul a inceput datorita stresului din acea perioada de care aveam parte din plin, oboselii pt ca abia facuse cea mare 2 ani si eu nascusem iar...iar plansete, iar nopti albe...etc, plus "trauma" operatiei...toate se aduna.
In acea perioada si sotul meu avusese parte de fff mult stres si trecea si el printr-o mica depresie si pt ca sa treaca peste mergea la niste sedinte de terapie.
Cand a vazut ca si eu o apuc in directii "gresite", m-a dus si pe mine la medicul lui, care mi-a prescris niste pastilute si niste somnifere, tratament pe care nu l-am luat niciodata deoarece alaptam, si nu puteam sa dorm bustean noaptea deoarece trebuia sa ma trezesc cu fetele.
Dar multumesc lui Dzeu ca am trecut peste, cu toate ca este foarte periculoasa o depresie asa ca aveti grija, daca simtiti ceva nu stati asa ci mergeti la un medic care sa va consilieze.
Am avut si o prietena care a trecut printr-o depresie mai nasoala ca mine, nu putea iesi din casa, plangea in continuu, intra in panica ca nu stia ce sa faca cu bebelusul, etc. A depasit si ea momentul cu ajutorul sotului si mult sprijin de la cei din jur.
Conculzia este ca trebuie ff multa rabdare si aveti grija, nu neglijati simtomele, spuneti cuiva apropiat, nu va inchideti in voi pt ca se poate agrava.
Poate am vb mult dar eu cred ca este un subiect important.
Sper ca ati petrecut Pastele frumos!
Bia_Mi spune:
Hristos a Inviat fetelor!
Adevarat a Inviat Ramo!
Sa stiti ca asta e chiar un subiect f important,dar nu tre sa le speriem pe celelalte mamici. Sincer prin asta trec si eu...inca nu mi-am revenit,dar o sa ma duc la dr sa-mi dea un tratament! E super nasol k nu-mi pot controla nervii,gandurile negre,plansul...etc. Dar sper sa-mi revin!
Va pup pe toate!
aever spune:
Barbatul meu nu stiu cum s-ar comporta in situatia in care as avea o depresie post-natala. Pentru el problemele de genul asta sunt complet de neinteles si chiar nu realizeaza ca ar putea fi ceva cat se poate de serios care sa nu aiba nici o legatura cu lucrurile bune sau rele ce ti se intampla. Adica ar fi complet de neinteles de ce as avea eu o stare de nefericire cand tocmai am devenit mama, cum ar putea ca cineva sa planga deznadajduit cand tocmai i s-a intamplat ceva atat de frumos. Eu sper sa nu trec printr-o depresie foarte urata, desi eu sunt cam sensibila si ma cam astept sa am stari nasoale.
Andreea, 31+ cu BebeLUnu
ramonapep spune:
Nimeni nu isi doreste sa treaca prin asa ceva, dar se intampla...
Ideea e ca trebuie sa fim informati , sa ne documentam si in primul rand sa acceptam ca avem o mica problema si ca trebuie rezolvata.
Daca sotul tau nu poate intelege Andreea, incearca sa ii arati pe net despre depresia postnatala, este ceva ce nu poti tu controla, creierul nostru este mai complex decat am putea noi sa intelegem...sau vorbeste cu cineva apropiat, sau chiar cu un medic.
Bia cu multa rabdare treci peste toate, dar daca vezi ca nu reusesti, mergi la un psihoterapeut. Gandurile negre, cum le-ai numit tu sunt destul de periculoase.
Nu vrem sa speriem pe nimeni, dar e mai bine sa stim la ce ne putem astepta decat sa spunem ca totul e ok, si de fapt sa nu fie ok. Madalina Manole ar fi un exemplu foarte bun, unde a ajuns de la o depresie postnatala pe care nu a vrut sa o recunoasca, si pt ca nu a avut oameni in jur care sa o ajute.
aever spune:
E, Ramona venisem eu cu drobul de sare. Nu stiu cum va fi, cum ma voi simti sau cum va reactiona el. E drept ca in aceasta sarcina s-a purtat exemplar si m-a surprins cu atitudinea lui intelegatoare. Dar na...daca nu m-as stresa inutil si aiurea parca n-ar mai fi asa interesant. Dar subiectul depresiei mi se pare important, cum ziceai si tu nu e de neglijat.
In rest voi ce faceti? La mine in Odisee lumea se pregateste sa nasca, avem cateva cezariene programate si naturalele vin cand le vine sorocul. Prima cezariana e programata luni deci cred ca aceea va fi prima nastere, desi nu se stie ce surprize poate oferi weekendul. Avem impresia ca Mirina a nascut pt ca n-a mai dat nici un semn de mult. Din pacate n-avem nici un contact de la ea sa o intrebam. Daca aflu ceva va zic si voua, in cazul in care nu intra ea aici sa raporteze. mamicile si bebelusii frumosi!
Andreea, 32+ cu BebeLUnu
ramonapep spune:
Speram ca Irina este bine.
Luni este sf.Gheorghe , o zi foarte frumoasa pt o nastere, asa ca dorim la toata lumea nasteri frumoase:)
aever spune:
Da, Ramona! Avem o graviduta in Odisee care are maine cezariana. Suntem tare emotionate toate pentru ea si ne bucuram ca bebe al ei vine pe lume la o sarbatoare asa de mare. Sa fie intr-un ceas bun!
Andreea, 32+ cu BebeLUnu