Licurici de ianuarie-februarie 2009 (164)
Raspunsuri - Pagina 14
Selene_Bunny spune:
Sunt probleme de comunicare, fetelor, si aici il inteleg. Are dreptate, eu m-am retras f. f. mult in mine, am impresia ca nu este necesar ca el sau altcineva sa stie tot ce e in sufletul meu (s-a necajit ca vorbesc mai mult pe forum despre mine decat cu el, ca vad forumul ca pe un refugiu - mi s-a mai spus ca eu caut de fapt atentie, scriind atat si cu atat de multe detalii).
I-am creat si lui o droaie de frustrari, asta e adevarul.
N-am nicio idee de a manageria situatia. Ma doare ca e asa cum e, dar nu stiu cum sa ies din ea, orice incerc, mi se pare gresit.
Blogul meu - de la noi, pentru ei!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
Lucrusoare de vanzare...
Porumbita spune:
imi pare rau dc o sa fiu dura, dar :
- ai depasit demult stadiul in care te puteai ajuta singura; ai intrat intr un cerc vicios din care nu ai cum sa iesi fara ajutor; ajutor de specialitate
- da, are dreptate, tu traiesti mult in lumea virtuala, eu ti-am mai scris si cu alte ocazii, nu e ok sa te expui asa mult, fie si pe forum, pe tine si pe ai tai; insa (stric din ce ai povestit tu) el are parte din vina pt situatia dintre voi
- cat timp refuzi idea de ati gasi si alt job, un job in afara casei , egal ca daria va incepe sau nu gradinita, tu te vei duce din ce in ce mai in jos cu moralul
Selene_Bunny spune:
Eu am ignorat mult timp ideea ca un copil reflecta comportamentul parintilor sai. Nu mi-a pasat de aceasta idee, am mai vazut-o pe ici, pe colo, nu i-am dat importanta.
Acum, la noi, Daria stand mai mult cu mine si eu fiind mai toleranta, permitandu-i mai multe si nefiind constanta in comportamentul vizavi de ea, ea s-a obisnuit cu libertatea pe care i-o ofer eu si evident ca, atunci cand intervine ferm tati si nu-i lasa loc de intors, se rascoala, protesteaza, contrazice. Si tati simte ca lui singur ii revine responsabilitatea de a sublinia regulile de care eu nu ma tin suficient de ferm.
Nu odata l-am sunat, plansa toata, ca sa vina acasa de la serviciu, sa stea cu ea, ca eu nu mai pot, sta mereu in fundul meu si nu ma lasa sa fac nimic. El imi spunea ca e de datoria mea sa iau atitudine, sa nu-l las numai pe el sa intervina mai dur, nelasandu-se induplecat de lacrimile ei de crocodil, de incercarile ei de a se sustrage time-out-ului sau unui lucru clar de facut (stransul jucariilor, de exemplu).
De aici decalajul.
Porumbita, stiu ca tu esti pro-meditatii pe primul loc. Repet, nu mai pot. Meditatii, nu mai pot, nu mai am starea psihica pentru asa ceva. In rest, am urmarit anunturile de angajare din zona, am urmarit locurile de munca vacante publicate de AJOFM, am urmarit vitrinele magazinelor din zonele unde ne plimbam, sa vad daca este vreun anunt. Absolut nimic.
Nu stiu daca ma crezi, ca deh, mai sunt care nu ma cred. :)
Blogul meu - de la noi, pentru ei!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
Lucrusoare de vanzare...
Leditia spune:
Si mai adaug si eu ceva la ce a spus Porumbita ca nu ma pot abtine cu riscul de a te supara,desi intentia mea nu este asta ci vreau cumva sa-ti deschid ochii...da-i sarcini tatalui,nu-i mai gasii atatea scuze!ca nu ai facut copilul ala singura!
Daca vezi ca singura nu poti iesi dintr-o stare cere ajutor..ajutorul sotului,sa-ti fie acolo sprijin,ajutor specializat.Pe mine ma apuca pandaliile cand te aud,ca vai el vine la 18..ok toti tatii vin la 18 si acorda timp copiilor si mai ajuta si sotia,ca nu poate sotia sa le faca pe toate si el eventual sa stea in fotoliu si sa fie liniste deplina in casa,k altfel e omu deranjat!Da-i sarcini,pune-l sa iasa afara cu Daria,sa creeze o legatura cu ea,ca eu vad k legatura dintre ei este un continuu conflict.Nu-i mai impuneti copilului sa faca ce vreti voi si fa-l sa inteleaga k un copil nu te sfideaza,lucrati la legatura voastra cu Daria,ca parca e inamicul public zau,nu copilul tau :(.Faceti echipa,vorbiti,comunicati,luati decizii,dar nu de pe terenuri diferite,voi doi o echipa si Daria o echipa,ca nu e care pe care,desi citindu-te acolo cam asa este..scandaluri,certuri,reprosuri,urlete.Daca nu inceteaza toate astea nu doar k Daria va avea de suferit ci si voi ca si cuplu,ca familie,tu ca om!
edit:am vazut ca ai scris acum de stransul jucariilor..de ce e asa important sa stranga musai?de ce e musai sa-i impui asta,in loc sa o rogi sa te ajute,sa faceti asta impreuna?
La mine sunt putine chestii ..mancat,terapii si nu impingem!sau chestii care tin de siguranta lui.Pai tu iti poti imagina cum ar fi sa stea cineva cu gura pe tine mereu?fa aia,fa aia,nu ai voie aia,sa-ti impuna mereu sa faci ceva,sa urle la tine s-o faci..mie una nu mi-ar placea,iti spun sincer.In general nu-mi place sa-mi impuna cineva ceva,una e sa ma roage,si alta sa-mi impuna,dk mai si urla la mine,apai clar nu e a buna.Si Selene..are 3 ani...3 ANI..nu ti se pare k ai prea multe pretentii de la ea?prea multe reguli,prea vrei sa fie intr-un fel,cand ea e altfel, dar tu nu o accepti asa cum este ea?
Porumbita spune:
selene nu ai dreptate:
1. copilul se comporta diferit in functie de adultul care e cu el; mama, ca ea mai sta cu robert, ii permite mai multe chestii, insa el nu le face cu mine sau sotul pt ca noi avem alt set de reguli si el stie fff clar lucrul asta;
2. nu e vorba dc eu te cred sau nu, sincer, pt ca nu eu traiesc viata ta/nu eu sunt in familia aia. de ce in ultimii doi ani nu ai putut/reusit sa gasesti un loc de munca tu stii mai bine; eu stiu ce as face eu/ce am facut eu in situatii de criza; dar asta nu e relevant; insa atata timp cat nu o sa rezolvi aceasta problema ma repet,te vei duce din ce in ce mai jos
3. mie imi pare incredibil cum gasesti scuze la toata lumea (doru ca e cu munca, saracu de el de parca e singurul barbat care munceste si ar tr sa se ocupe si de familie, vesnicul neinteles de sotie; soacra ca are viata grea cu socru, cumnata ca e ocupata cu ..., tu ca nu mai poti, ca nu gasesti ca....) numai daria nu are nici un fel de scuze;
4. doru o percepe pe daria ca fata lui sau ca pe un catel care trebuie dresat? ca legatura cu ea nu pare sa aiba prea mult, de oferit nu il vad oferind (si nu ma refer la chestiile materiale) insa are pretentii cu carul...
nu stau sa dezvolt pct 4; iti zic doar atat, cand avea robert spre 2 ani si eu eram la al treilea diagnostic de oboseala cronica printre altele am cerut consiliere pe mail /pm si unei tipe de aici de pe forum; si ea m-a intrebat cum imi arat eu afectiunea fata de copil; si m-am apucat sa insir ce fac pt el/cu el/ce ii spun... si ea repeta, da, dar cum iti arati afectiunea (si eu ma gandeam ca mi am ales prost consilierul, ca tipa nu pricepe si pace 
dupa vreo sapt doua abia am reusit sa pricep ce anume cerea ea de la mine... dc si doru ar pricepe chestia asta, si tu de asemenea, ati sti ce anume trebuie schimbat in comportamenul cu daria
cris30 spune:
Buna fetele!
Selene, imi pare rau de toate problemele pe care le ai si prin starile depresive prin care treci.
Eu am intrat sa-ti dau exemplul meu si poate ca mine sunt multe fete care locuiesc departe de casa.Timp de 2 ani, din 2010 si pana in primvara asta, sotul meu a lucrat noaptea de luni pana vineri si ziua se ducea la scoala, pana la 3-4pm, erau zile cand statea si pana la 5.Venea acasa si apuca sa doarma poate 4 ore maxim, era zombie mai tot timpul si sedat cu cafele. A vrut neaparat sa faca scoala full-time sa termine cat mai repede. Anul asta in luna mai gradueaza si ii multumesc lui Dumnezeu ca am ajuns pana aici, el inca in picioare, eu inca intreaga la minte .
Vroiam sa punctez, ca asa obosit cum era,nedormit de atatea ore, cand intra pe usa si alerga Daria la el, gasea puterea sa zambeasca si o lua in brate si o pupa.In unele zile chiar stateau jumatate de ora si se jucau, petreceau un pic de timp impreuna.In week-end ii lasam numai pe ei 2 afara in parc, tocmai ca sa creeze o legatura si sa suplineasca oarecum lipsa lui din timpul saptamanii.Niciodata nu a tipat la ea si cateodata e mult mai rabdator ca mine. Nici mie nu mi-a fost usor ,fiind cu ea 24 din 24 de ore, m-am dus cu ea peste tot, pentru ca aici nu avem nici o buni si nimeni care sa ne ajute, asa ca trebuie sa ne descurcam cum putem. Am avut si eu momente de depresie si de neputinta, dar ma tinea ideea ca toata perioada asta o sa treaca si o sa revenim si noi la un program normal de familie.Noi am avut probleme de comunicare din cauza faptului ca ne vedeam rar, dar in legatura cu Daria mereu am fost pe aceeasi lungime de unda.Acum Daria deja stie ca tati o duce in parc la joaca, au cateva jocuri pe care le joaca impreuna.Facem activitati si toti 3, muzee, zoo sau ferme. Azi de ex. o sa vopsim impreuna oule, la sfarsitul saptamanii o sa aranjam si un mic egg hunt.Ieri i-am cumparat un zmeu, sa ca zilele astea iesim in parc sa-l lansam.
Acum fiecare cuplu e diferit, fiecare are personalitatea lui, de aceea trebuie sa comunicati si sa lucrati impreuna cu Daria.E bine sa schimbati situatia, pentru ca deja e la varsta la care intelege multe si este pacat sa aibe o perceptie gresita despre tati sau mami.
cris30 spune:
Selene,in legatura cu dezordinea din casa,pai cam asa este cand ai copii si daca vine cineva in vizita si ridica spranceana la ce dezordine este,din partea mea poate sa faca stanga imprejur si sa iasa pe unde a venit 
. Si eu sunt genul ala de persoana unde toate trebuie sa fie perfecte si la linie, al meu sot mereu imi spune sa o las mai moale, el fiind dezordinea intruchipata 
.Cateodata stresul asta al curatenie te epuizeaza, e bine sa le faci pe rand si nu toate intr-o zi.La mine cel mai mare cosmar este sa ma duc sa spal rufele la colt, ca nu ne dau voie cu masini de spalat in casa, asa e a la NY.Ies cu doi saci de rufe pe spate si o mana cu Daria si cu cealalta deschid usile.
In general starea de depresie te epuizeaza psihic si mai ales fizic, intri intr-o stare de hibernare unde nu ai face altceva decat sa dormi, si cu cat stai mai mult in ea cu atat este mai greu sa iesi.La tine cred ca s-a cronicizat si ai nevoie de un pic de terapie sa te ajute sa vezi altfel lucrurile si bineneteles ai nevoie si de sprijinul celor din jur, mai ales al sotului tau.Sentimentul asta de autoinvinovatire iti face si mai rau, nu esti tu de vina pentru toate lucrurile rele care se intampla, este o perceptie gresita!
Cum spuneau si fetele, incearca sa faci niste reguli si sa te tii de ele, fii perseverenta.La noi e invers, in sensul ca al meu e mai bland si eu mai exigenta. De ex.Daria nu sta cand o spala taica-su pe dinti, nu vrea pur si simplu, crede ca e joaca, daca vin eu nu zice nici pas, pentru ca stie ca nu scapa fara spalat pe dinti.Asa se intampla si cu baia ei,culcat,mancat, etc.
flowerbee spune:
Am stat ceva pe ganduri pana sa intervin...
Selene, parerea mea este ca ai asteptari prea mari de la un copil de 3 ani. Las-o sa fie copil, iubeste-o, dragaleste-o, lasa-i libertate si urmareste-o sa vezi ce face, fara sa intervii, decat daca sunt situatii periculoase, ceart-o pe un ton scazut, dar ferm, de la nivelul ei, asigura un echilibru intre cicaleala si alint.
Lasa treaba in casa, obsesia pentru curatenie nu pare decat o incercare a ta de a pastra controlul macar in aceasta zona, in conditiile in care ai impresia ca pe alte planuri ai pierdut acest control. Parerea mea este ca incerci sa iti demonstrezi, prin aceasta curatenie continua, ca esti utila, in contextul in care nu reusesti sa iti gasesti un loc munca in afara casei. Cred ca este necesar sa iti constientizezi valoarea, sa iti faci un bilant al calitatilor si defectelor, si ai sa vezi ca nu stai chiar asa de rau. Curatenia e continua, nu se termina si stii ceva, cei din jur nu o apreciaza, o iau ca pe un dat si efortul tau este in van. Canalizeaza-ti efortul in alta directie, de preferat la un loc de munca, indiferent care ar fi acesta. Ai sa te iubesti mai mult, vei fi mai iubita pentru ca nu vei mai fi iritata si mereu nemultumita, copilul va fi mai linistit, mai independent, iar relatia cu sotul mai stransa. Simplul fapt ca veti povesti seara altceva decat ce obraznicii a facut fetita sau cate cratite ai spalat, va fi o imbunatatire.
Incearca o zi-doua sa nu mai faci nimic, sa lasi lucrurile exact cum sunt prin casa (bine, cu exceptia chestiilor zilnice gen spalat de vase si facut patul), sa vedem ce se intampla...
Din cate povestesti, rezulta ca relatia mama-copil este pentru tine o greutate, nu o percepi decat in privinta dificultatilor si a elementelor negative, nu vezi partea frumoasa a lucrurilor, partea incantatoare a copilariei. In parte, acest lucru se datoreaza depresiei care te-a cuprins, a nervozitatii, a sentimentului ca esti inchisa si nu ai incotro sa o apuci.
Da un pic in mintea copiilor, joaca-te cu Daria, intra in universul ei, intelege-o! Foloseste timpul pe care il ai cu copilul (ai sa razi, dar din acest punct de vedere stai mai bine ca alte femei care vin tarziu acasa si petrec f putin timp cu copiii), dedica-i acest timp Dariei si ai sa vezi cate invata prin joc si cum o poti educa prin joc, fara macar sa isi dea seama.
Nervozitatea aceasta este perceputa de copil si de cei din jur. Daca tu tipi la copil si apoi o alinti, nu faci decat sa o zapacesti, copilul nu va sti cum sa reactioneze.
Acopera prizele, incuie usile, ridica totul de la nivelul copilei, tine geamurile inchise, gateste doar la ochiurile din spate ale aragazului, nu ii da copilului toate jucariile sa se joace, spune-i ca daca vrea alte jucarii, trebuie sa le stranga pe cele cu care s-a jucat. Cu fata, fii mai ferma, intr-un mod calm si hotarat. Du-o la gradi din toamna sau gaseste-i niste activitati pe perioada verii pentru a o invata sa nu mai fie dependenta de tine.
Fii fericita ca esti sanatoasa, ca fetita e sanatoasa si ca ai o familie care, cum - necum, te sprijina. Acest lucru este f important pentru ca ai arme cu care sa lupti si poti invinge usor aceasta batalie cu depresia si grijile.
Nu imi place sa dau sfaturi si nu folosesc exemplul personal sau pe al altora pentru ca situatia fiecarei persoane este diferita. Am intervenit doar pentru ca vad ca ai nevoie sa discuti, sa fii ascultata si inteleasa.
Bee
Mamica de fetita dulce ALEXIA - MARIA (20.01.2009)
Doamne, ai grija de noi si de copiii nostri!
Selene_Bunny spune:
bee, nu am mai facut curatenie si ordine de o luna si jumatate. In momentul asta, pot sa scriu numele oricui in praful de pe mobila, imprimanta, televizor, receiver UPC...
Poate il sterg azi. Poate. Daca am stare pentru asa ceva.
Totul de la nivelul ei nu am cum ridica, nu am unde sa le pun, nu mai e loc, pe dulapuri e plin de lucruri ridicate, si, cum am mai spus, "bancul meu de lucru", format din laptop, scaner, imprimanta, modem, cabluri, unde sa-l ridic?
Referitor la sprijin, la ce te referi? Ca nu vorbesc cu lumea inconjuratoare despre mine si problemele mele.
Lumea inconjuratoare stie ca suntem bine si ca nu avem nicio problema, ca ne descurcam cu toate. Si nu vad de ce ar sti altceva.
Blogul meu - de la noi, pentru ei!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
Lucrusoare de vanzare...
lisssa_ana spune:
deci nu pot sa nu intervin...nu pot!!! dati cu rosii
Mai Selene, pai tu ai vreme sa stai pe forumuri sa cauti solutii, ai vreme sa deschizi zeci de subiecte...cred ca esti cel activ user cu cele mai multe subiecte deschise...in loc sa iei o carte de educatia a copilului sa o citesti!
si degeaba te sfatuiesc fetele ca oricum faci cum vrei tu. nu schimbi nimic, ia si citeste-ti ultimele subiecte deschise, cand tot asa te planegeai numai de fiica'ta si zi-mi si mie ce ai schimbat tu de cand zeci de fete ti-au raspuns, ti-au dat exemple, te-au indrumat.
e usor sa ne plangeam ca n-avem, nu putem cumpara, nu se poate mai mult, cand tu nu faci nimic.
depresie...pai tu te lasi draga sa pici in depresia asta, ai prea mult timp! da cat stai tu in fata calculatorului Daria ce face??? inchide calculatorul si joaca-te cu ea, de aia e copil si de aia esti mama.
Nu e luna in care sa nu deschizi vreun subiect, ba de socrii, ba de Daria, ba de tine. si...iaca dupa 3 ani de zile esti in aceiasi oala ca sa nu zic in acelasii kkt.
Si mai lasa ca nu gasesti job, eu personal ti-am oferit sansa sa lucrezi de pe calculator, 4H/zi cu $150/luna si....n-ai vrut. A vrut micola in schimb care chiar a vrut o schimbare.
daria nu face, Daria nu asculta, Daria nu e copil cuminte... . Nu draguta!!! tu nu iti dai interesul si astepti sa ti-o educe altcineva. cum ar fi Doru! nu te supara, dar are dreptate Doru in multe din ce a zis:
- nu e sanatos ca intr-o familie unul sa fie cel bland si unul cel dur
- ai vreme sa stai sa iti povesteti problemele in internet la sute de femei chiar mii, dar tu nu poti sa iti discuti problemele cu o persoana reala.
la voi in casa nu exista nici p regula si nici o disciplina.
UITA_TE la LEDITIA!!!
pe care o respectam si iubim toate, in 3 ani de zile nu cred ca s-a plans de David cat te plangi tu de Daria intr-o luna!!!
Toate suntem mame, toti copiii au perosnliatatea lor, noi ne modelam dupa ei, dar noi trebuie sa ii invatam disciplina intr-un fel sau altul.
Sunt mii de carti pe internet, cu sigurnata o sa iti gasesti o metado care sa functioneze la voi.
Noi...ne batem gura degeaba ca tu nu vrei sa asculti.
pai tu ai vrea ca noi sa iti dam drepatate si sa te compatimim.
scuze, eu nu is asa, n-am fost niciodata. DAr sa stii...negativismul dintr-o persoana aduce numai lucruri negative. LE atragi sper tine.
hai ca m=am enervat si e prea dimineata la mine
Mama de Ana (29 Ian 2009) si Filip ( 11 iulie 2011)