House chores - treburile in casa

Aqai spune:

deceneus, iarta-ma dar daca esecul in casatorie e declansat de lipsa implicarii domestice, pai sa ma ierte domnul da' acolo e nesimtire si lene crasa si mergem iara la teoria cu caracterul care nu se formeaza la spalatul cratitei. In plus, nu-i un capt de lume. Ti se face pielea de gaina la gandul spalarii toaletei? mmmm yummy yummy. Iti iei alt job (si aici ma refer la mandoi din familie, nu la capul ei clasic )si platesti o menajera. zau ca se poate. Pentru inca niste banuti, iti calca si rufele, le pune la loc si mai si gateste. Si zau ca in romania e ieftin.

ca altfel omu' cu un pic de bunavointa, cat traieste invata.

si dupa cum a spus buflea, nu trebe facultate sa dai cu matura sai sa pornesti masina de spalat. Trebe' citite instructiunile in cel mai rau caz. Si la gatit la fel. Iai cartea de bucate sau il intrebi pe dr google si iaca instructiunea de prajit ceapa.

ce crezi tu ca mamele noastre nu aveau sertaru' plin de retete? Acu gem casele de ipoduri ipaduri laptopuri macuri iphoneuri si alte dispozitive care zumzaie de conectarea la internet. Cum ar fi in loc de world of warcraft sa dai un search dupa sarmale?

Disclaimer: Sa se inteleaga tonul pls eu ma distrez aici, nu sunt agresiva. rad de una singura in sptele ecranului :)))))))




Sa alegi îndoiala ca filozofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport. (YM)

Alizee spune:

Eu nu am fost lasata sa fac nimic, pana m-am maritat. Mi-a fost foarte greu cu gatitul si celelalte.

Nu este in regula sa crestem copiii ca pe niste neindemanatici, de parca ei nu ar fi capabili sa dea cu aspiratorul sau sa isi aduca aportul cat de cat in gospodarie.

Cu cat este varsta mai mare, cu atat cresc si responsabilizarea si atributiile. Eu, pe fii-mea nu o fortez; aspira si sterge praful cu placere, iar dupa aceea asteapta felicitari si pupici.

De multe ori ma intreaba daca ma poate ajuta la gatit, dar inca este prea mica, asa ca raspunsul este nu, deocamdata.



allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

buflea spune:

Hai ma, chiar asa sa fie ? Sa riste un divort din cauza ca nu au invatat de mici sa spele vase ?
Eu cred ca refuzul de a face poate fi motiv de conflict si nu nestiinta initiala ... Inca o data, vorbim de house chores, nu iti trebuie o vesnicie si sapte certificari ca sa inveti a le faci.
Cat despre refuzul de a le face ... Asta nu cred ca se poate educa. De cele mai multe ori refuzul vine din neplacere si tine de toleranta individului fata de treburi pe care nu pune valoare si desigur de toleranta patenerului la dizco forul celuilalt.

Deceneus spune:

Asata cu menajera este ca expresia care circula depre o vorba ca "daca nu are paine sa manance cozonac". Daca-si permite menajera nu se pune problema sa faca activitati casnice.
Lipsa implicarii in treburile canice poate fi un factor de conflict si mai multe conflicte pot duce la divort.


Nu este nestinta este o lipsa a deprinderilor si deprinderile formeaza/de educa.
Daca au fost obisnuit sa traiesti in dezordine ti se pare normala dezordinea. Un partener obisnuit sa aiba ordine nu poate suporta dezordinea celuilalt. Divorturile au la baza incompatibiliatati de comportament si de mentalitati.

Voi nu ati vazut pana unde poate merge delasarea.
Un student la care vine mama sa-i faca patul si sa-i aranjeze hainele in dulap este un copil "cocolosit".
O colega spunea ca fiul ei in liceu a spus ca nu a mancat si l-a intrebat de ce nu si-a fiert niste cremvusti. Raspunsul a fost ca nu stia cata apa sa puna la fiert.
Un coleg care se mutase de la alta facultate ne povestea ca stateau mucurile de tigari pe jos, ca "le puteai lua cu lopata". Stateau iarna cu geamul deschis, pentru ca daca-l inchideau mirosea prea tare a tigara si alte mirosuri.

buflea spune:

Pai mie mi se pare ca te contrazici ... Studentul a carei mama venea sa ii faca patul inseamna ca a trait intr-o casa cu patul facut ... Similar cel cu fietul hot dogului, mancase hot dog acasa, deci deprinderea de a trai in curatenie si de a manca hot dog exista ... Faptul ca ei preferau sa stea cu patul nefacut sau nemancati, tine de zona lor de confort si nu de lipsa deprinderilor / educatiei.

Eu in exemplele date de tine nu am nimic a reprosa parintilor si nici nu ii banuiesc de nimic de genul sunt imputziti, nu gatesc sau casa parinteasca era in dezordine... Probabil ca zona de confort a acestor studenti era undeva la limita mizeriei si numai individul in sine, eventual maturizarea lui poate ridica stacheta ceva mai sus ... Cu alte cuvinte "dorinta si responsabilizarea" vin cu varsta si depind strict de individ si mai putin de educatie.
E drept ca in procesul acesta de maturizare va interveni la un moment dat modelul de acasa ( la mama era curat si mirosea a trandafiri) dar nu stiu daca obligativitatea treburilor din casa parinteasca pot avea vreo influenta in procesul asta de maturizare, in sensul ca el se va intampla oricum, si cu dar si fara a fi spalat vase la mama.

Deceneus spune:

Parintii erau si sunt persoane respectabile, care si-au menajat copii mai mult decat era cazul.
Daca il punea pe copil sa-si faca ou prajit/fiert, sau sa fiarba un cremvusti nu statea flamand.
Daca pe celalat in punea sa dea cu matura prin casa nu statea cu gunoiul pana la genunchi.
Deprinderile nu "vin odata cu maturitatea", ele vin cu "nevoia care te invata/obliga", dar uneori vin tarziu, dupa ce produc drame.
Daca inveti copilul sa fie responsabil il scutesti de eventuale esecuri in viata.
Ideea este ca excesul de protectie dauneaza grav integrarii sociale ulterioare.

michelle-usa spune:

eu cred ca, curatenia si ordinea nu omoara pe nimeni.
poate, poate vor avea sansa cand vor fii mari sa aiba menajera dar in cazul in care nu isi vor putea permite, sa nu li se para sfirsitul pamantului cand vor trebui sa faca ei singuri asta.

eu tot raman la parerea ca trebuiesc de mici...7-8 ani in sus.. sa inceapa sa fie obisnuiti cu munca casnica, curatenia personala...apoi cu bucataria, ca nu se stie niciodata de ce skills vor avea nevoie si sa nu depinda de altii.



michelle

michelle-usa spune:

aici din clasa 1 sunt punctati pe fiecare trimestru pt cat sunt de organizati, ordonati in clasa, in banca...ca la oricare alta materie

si zilnic cand termina orele sunt obligati sa isi puna manualele frumos la loc, scaunele la loc si sa adune dupa jos, din clasa hirtiile...si ce mai arunca pe acolo.

nu conteaza ca vine cineva si mai face curat dupa ei...dar sa fie obisnuiti sa faca ei singuri.



michelle

nelia spune:

Eu vad altfel lucrurile, Deceneus. Problema nu este numai la faptul ca parintii nu l-au pus sa-si fiarba un ou, si daca il puneau se poate ca rezultatul sa fie acelasi. Divorturi exista si in familiile in are partenerii au fost responsabilizati in acest sens si in cele in care nu au fost. Eu cred ca atunci cind un tinar sau o tinara de 20 si ceva de ani sta asa cum descrii tu situatia studentilor de mai sus, problema e mult mai profunda si e legata de felul cum s-au format tinerii respectivi si, bineinteles, atinge si modul in care parintii au ales sa-l creasca, dar mai ales relatia tinarului cu el insusi si cu parintii lui.

Delasarea, mai ales care e dusa la absurd, este foarte strins legata cu respectul/stima fata de propria persoana, increderea in tine insuti. Chiar daca a fost pus de mic sa faca, daca acestea nu sint in regula, tot efortul parintilor de a-si responsabiliza copiii tot nu va da rezultatul scontat.

Impunerea de sarcini in casa, fara o relatie autentica intre copil si parinte poate avea rezultate chiar mai proaste decit neimpunerea lor dar in prezenta unui model (casa curata, sarcini impartite intre mama si tata, igiena personala acceptata, gatit in casa, impreuna si consumat alimente sanatoase etc.) si a unei relatii autentica si buna intre parinti si intre parinti si copii.

Eu cred ca degeaba o femeie sau un barbat stie sa faca de toate in casa, daca in el e varza, nu are incredere si nu se iubeste si respecta... cu ce ii incalzeste ca stiu sa se descurce singuri, ca nu asteapta pe nimeni sa vina sa le faca treaba in casa?

Totusi eu cred ca la fel ca in alte lucruri pe care le aratam copiilor nostri, faptul ca le oferim un model in ce priveste igiena personala, a locului in care traim, a mincarii pe care alegem sa o mincam, cum se traieste in aceasta mica comunitate care se numeste familie, ii va ajuta sa se responsabilizeze singuri pentru mai tirziu... dar, si aici sint cele mai multe greseli, fiecare in ritmul lui.

Caci adultii, parintii, au aceasta graba de a face lucrurile din prima bine si coresct si, de cele mai multe ori, asa cum le facem noi. Uitam ca de fapt noua ne-a luat o viata sa invatam si inca nu am terminat, inca mai sint lucruri care nu ne ies cum ar trebui... insa cerem de la copii sa invete repede si bine si din prima... si chiar sa faca sistematic ceea ce noi am si uitat daca am facut sau nu... Daca te vede un copil cum stringi vasele dupa ce maninci, va vrea sa faca si el la fel, dar sigur ca exista riscul sa mai scape unul pe jos, sa-l arunce in chiuveta de sus (sau la gunoi cu tot cu mincare, se mai intimpla), fara sa-l pici pe spate ca face sau sa-i dai bani, ii spui ca e frumos din partea lui atit si cum a facut si continui mai departe. Si asa, putin cite putin, se va deprinde sa faca si el ceva, nu e obligat, dar e dragut din partea lui sa ajute... apoi sarcinile cresc, dar eu cred ca e musai cum a spus si Aqai, sa le faca cu placere si sa vina de la el dorinta sa le faca.

Eu nu am cunoscut copil pina acum care sa nu vrea sa se implice chiar deloc, insa am vazut adolescenti care nu mai fac nimic. Insa morala si critica nu pot decit sa inrautateasca situatia, sa ii indeparteze... si, in final, sa refuze sa mai faca. Au dreptul totusi de a-si vedea de viata lor pentru o perioada, si noi am facut-o, dar am uitat, si daca nu am facut-o, am fost obligati sa nu o facem... modelul si mesajul, daca sint aratate si transmise in mod corect, sigur sint acolo, ii va ajuta... faptul ca pentru o anumita perioada de timp au chef sa se sustraga responsabilitatilor ar trebui luat ca atare... poate ca tocmai ce inteleg ca au timp toata viata, vor si ei o pauza... intre copilaria in care li s-a tot spus ce sa faca si viata in care, vor-nu vor, va trebui sa tot faca. Nu e atit de grav si nici ireversibila daca, repet, au fost de mici expusi unui model sanatos si daca relatia cu ei insisi si cu parintii este in regula.

Sigur ca e parerea mea...

Cornelia

michelle-usa spune:

referitor la ce spunea parca maru cu "concubinajul cu soareci ...si viermi"
mi-a fost dat sa cunosc o tinara pana la 27 de ani, eleganta, frumoasa, reportera la un ziar...care nu facuse curat cam de 3 ani(de cand se mutase inauntru).
cand a eliberat apartamentul a trebuit sa vina echipa speciala de curatenie .

avea gramezi de viermi si paienjeni prin mocheta,gresie si faiantza complet neagra cu o mazga pe ea groasa...mancare lasaa prin frigider de luni de zile...poate ani...haine pe jos de se facuse urma de praf in jurul lor.

mirosea asa de rau, ca nu puteai sa stai in apartament decat cu masca.
traia in acest apartament zi de zi...ca am vazut-o personal venind si plecand. cum putea sa stea? habar nu am!

deci...se poate ajunge si aici.



michelle