Cum ne controlam emotiile?
Raspunsuri - Pagina 8
montelimar spune:
Imi pare bine ca se discuta subiectul asta, e atat de util si pentru mine... Eu am oroare nu numai de prezentari, pe care nu mai trebuie sa le fac pentru ca am terminat facultatea de mult si jobul e monoton, de birou, dar am oroare de orice vorbit in public. Gen, e chin sa particip la sedinta si sa mi se cerea parerea. Si tot asa, ma inrosesc, cred ca m-am inrosit mereu dar doar de cativa ani constientizez si mi se pare groaznic. Nu am solutii, cand a fost musai musai sa vorbesc in public am facut-o, invariabil rosie la inceput cand luam cuvantul, apoi ma potoleam. Am ajuns sa pot privi in ochi persoanele si sa vad pe ele efectul inrosirii mele, pe moment gestionez situatia dar cand raman singura, dupa, mi se pare ca se prabuseste cerul pe mine, ca sunt cea mai ciudata, inadaptata persoana. Si ironia e ca nu tin minte sa fi suferit de chestia asta in liceu, nici in facultate - e drept ca nu se punea accentul pe prezentari orale si evitam sistematic sa raspund la seminarii. Nu stiu care poate fi solutia, terapia cognitiv comportamentala din cate stiu eu merge pe ideea sa te expui din ce in ce mai mult si sa accepti ca te inrosesti, dar asta merge doar in anumite situatii. In orice caz, ma gandesc cu groaza ca nu mai vreau sa-mi schimb locul de munca ever never pentru ca nu mai sunt in stare sa suport sa trebuiasca sa ma prezint in prima sedinta si sa ma inrosesc toata cand trebuie sa vorbesc despre mine.
danat spune:
Mihaela draga de tine mi te si imaginam, cu figura ta de om bun si blind cum te inrosesti toata de emotii (verisoara mea e asa, face numai pete pete rosii cand are emotii sau stari nervoase).
Eu nu ma pricep sa iti zic sa faci aia, sau ailalta, dar iti zic ce a functionat binisor la mine: un calmant usor (din cele de plante sau homeopate) si gandul ca, oricare dintre cei din auditoriu la fel isi da pantalonii si chilotii jos cand e vorba sa se aseze pe wc Gandul asta m-a distras intotdeauna si mi-a mai estompat emotiile.
Revin dupa ce reusesc sa citesc tot ceea ce au scris ceilalti, ca am citit doar 3 pagini
danat spune:
Mai ma gandesc la o chestie: oare chestia asta nu vine din copilarie, dintr-o nevoie de perfectiune, de a nu gresi si a fi penibil, de a nu simti tu vreo nereusita in fata altora? Trebuie sapat adinc, de ce oare nu ne acordam sansa de a gresi?
Apropos de limba, si tu esti la fel de blocata ca si mine, contrar faptului ca cei din jur, bastinasii de aici, sunt incantati de cum vorbesc germana dupa 3 ani si ceva. Insa nemultumita sunt EU! O profa m-a intrebat: CE vrei mai mult de la tine? Trebuie sa accepti ca pt momentul acesta te descurci foarte bine, nu ai cum sa vorbesti perfect, e uman, poti face greseli, AI VOIE! Da-ti voie!
mihaela_s spune:
Bee, montelimar, danat .
Bee, nu am cand sa fac prezentarea in PP singura si nici nu vreau sa muncesc eu pentru altii. Daca asa s-a hotarat, e Ok. In afara de text pe care sa il citim de acolo nu avem ce scrie. Avem posibilitatea de a alege, sa facem o prezentare cu sau fara PP, nu e obligatoriu. Majoritatea a hotarat, eu ma supun. DAR personal mi-ar fi placut cu PP.
danat, e posibil sa fie din copilarie. Da, asa e cum spune profesoara ta, nu mai ai unde avansa, toata chestia acum e perfectionarea si acceptarea ca asta e. Nu suntem nativi, e normal sa facem greseli. La teorie sunt buna, cu practica stau mai rau dar ma tratez . Deocamdata singura.
Ieri am indraznit sa fac si o gluma cu un vanzator (e prima data) si incerc sa nu ma mai stresez cand trebuie sa abordez pe cineva, sa o fac natural si sa-mi dau sansa sa fiu si spontana, chiar daca dupa aceea ma gandesc ca poate am fost penibila. Ieri am conversat si cu soferul de taxi. Va spuneam, vreau sa fac pasi mici si sa nu ma mai stresez pentru fiecare vorba pe care trebuie sa o spun, ca poate spun aiurea...sa ma accept asa cum sunt.
michelle-usa spune:
Citat: |
citat din mesajul lui mihaela_s Bee, montelimar, danat . Bee, nu am cand sa fac prezentarea in PP singura si nici nu vreau sa muncesc eu pentru altii. Daca asa s-a hotarat, e Ok. In afara de text pe care sa il citim de acolo nu avem ce scrie. Avem posibilitatea de a alege, sa facem o prezentare cu sau fara PP, nu e obligatoriu. Majoritatea a hotarat, eu ma supun. DAR personal mi-ar fi placut cu PP. danat, e posibil sa fie din copilarie. Da, asa e cum spune profesoara ta, nu mai ai unde avansa, toata chestia acum e perfectionarea si acceptarea ca asta e. Nu suntem nativi, e normal sa facem greseli. La teorie sunt buna, cu practica stau mai rau dar ma tratez . Deocamdata singura. Ieri am indraznit sa fac si o gluma cu un vanzator (e prima data) si incerc sa nu ma mai stresez cand trebuie sa abordez pe cineva, sa o fac natural si sa-mi dau sansa sa fiu si spontana, chiar daca dupa aceea ma gandesc ca poate am fost penibila. Ieri am conversat si cu soferul de taxi. Va spuneam, vreau sa fac pasi mici si sa nu ma mai stresez pentru fiecare vorba pe care trebuie sa o spun, ca poate spun aiurea...sa ma accept asa cum sunt. pur si simplu... Hobby calator de profesie |
esti pe drumul bun...continua tot asa si sa vezi schimbare.
nu stiu cum e in Suedia, dar pe aici toata lumea are "limbaritza'.
mai ales cand merg la magazin ma intreaba, ce fac, cum mi-e dimineatza, am gasit ce am vrut, mai doream ceva...ori de unde sutn, cum e in Romania... ori incep cu anumite produse care li se par lor mai neobisnuite si ma intreaba cum le folosesc.
apropo de asta, m-a intrebat ce fac cu hreanul...ehe...sa vezi cum a treb sa le spun ca il pun cu varza la murat ...
cand au venit ai mei aici,si ma vazut ca vb cu caseritza la magazin m-au intrebat daca e prietena mea, si au fost surprinsi cand au auzit ca habar nu am cine e.
pe aici nu ai cum sa taci...toti sunt tare prietenosi si vorbaretzi.
michelle
mihaela_s spune:
Michelle, suntem de 4 ani jumate aici.
Lumea e foarte amabila si multi sunt vorbareti si aici. Poate nu chiar cum spui tu in SUA, dar intra in vorba. Nu chiar cu atat de multe amanunte, dar in magazine te intreaba daca te pot ajuta, din astea. La casa nu se face conversatie, e drept. Sunt zambitori si amabili, dar atat.
danat spune:
Mihaela gandeste-te ca esti super TARE ca in 4 ani ai reusit sa intelegi si sa inveti asa limba incalcita ca suedeza.
Mie cred ca mi-ar fi trebuit 10!!
michelle-usa spune:
Citat: |
citat din mesajul lui mihaela_s Michelle, suntem de 4 ani jumate aici. Lumea e foarte amabila si multi sunt vorbareti si aici. Poate nu chiar cum spui tu in SUA, dar intra in vorba. Nu chiar cu atat de multe amanunte, dar in magazine te intreaba daca te pot ajuta, din astea. La casa nu se face conversatie, e drept. Sunt zambitori si amabili, dar atat. pur si simplu... Hobby calator de profesie |
cu suedeza in 4 ani...chiar ca esti TARE
si mie probabil tot vreo 10 mi-ar fi luat...
michelle
michelle-usa spune:
Citat: |
citat din mesajul lui mihaela_s Michelle, suntem de 4 ani jumate aici. Lumea e foarte amabila si multi sunt vorbareti si aici. Poate nu chiar cum spui tu in SUA, dar intra in vorba. Nu chiar cu atat de multe amanunte, dar in magazine te intreaba daca te pot ajuta, din astea. La casa nu se face conversatie, e drept. Sunt zambitori si amabili, dar atat. pur si simplu... Hobby calator de profesie |
off topic
ieri am vazut cum la caserie era o mamica cu o fetitza de vreo 4-5 ani care plangea si caseritza sa o impace a luat-o sa scaneze impreuna produsele. desigur ca a tacut si i-a revenit fericirea pe fatza.
o alta data m-am dus pt prima data sa-mi pun aer la roata de la masina si era o doamna cam la 60 de ani la vanzatoare benzinarie, i-am spus ca nu stiu cum se pune aer la care ea m-a imbratizat si mi-a spus sa nu-mi fac griji ca-mi pune ea si eu sa ma uit...parca eram fiica-sa.
la un magazin din apropiere la departamentul de carne, e un domn cam de 50-60 ani de nationalitate francez, cand a auzit ca sunt din Europa, mi-a spus toata povestea vietii lui cum a venit de acolo, copii, nevasta...cred ca am stat mai mult de 30 min de vorba.
aici sunt asa de amabili...vorbesc cu tine parca te cunosc de cand lumea.
cand ma grabesc evit eye contact...ca sa nu ma mai intrebe nimeni de vorba.
michelle