Cum ne controlam emotiile?
Raspunsuri - Pagina 6
Donia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mihaela_s "nu te mai gindii ca nu vorbesti 100% corect limba. e de admirat cat stii...si nimeni nu se asteapta ca tu sa o vorbesti 100%. perfectiunea asta e doar in mintea ta." Asta imi spune sotul mereu. Si trebuie sa imi bag bine in cap caci e unul din motivele pentru care ma simt aiurea cand incep sa vorbesc: ca poate cuvintele mele nu sunt tocmai cele mai potrivite, ca am accent, ca stiu ca multi nu imi inteleg accentul(mi se intampla sa ma intrebe ce am zis, desi mie mi se pare ca am spus perfect :)). |
Foarte adevarat ce spune sotul tau. Gandeste-te cate dintre noi, cu stegulete straine la profil, suntem in aceeasi situatie si trecem prin incercari legate de limba zi de zi.
Eu sunt des in situatia in care trebuie sa vorbesc cu familii care trec prin momente grele si ma simt ca si cum as fi in fata unui amfiteatru:) Trecator simt cum mi se strange gatul si ca sunt gata sa transpir rauri, si ca picioarele mi se transforma in guma de mestecat, dar stiu ca nu pot sa merg decat inainte si sa fac ceea ce am de facut. Imi dau un sut mental care are semnificatia lui "fii barbata", intru in mode de "cea mai tare din parcare" si incep sa vorbesc. Faptul ca sunt stapana pe mine e doar un rol pe care il joc. Dar faptul ca imi place meseria mea si ca imi pasa de oamenii cu care stau de vorba e foarte real si las ca asta sa se vada.
Si da, uneori fac greseli care tin de exprimare, dar stiu cu siguranta ca felul in care comunic non-verbal e poate mai important decat cuvintele pe care le spun. Si am feed-back foarte bun de la oamenii cu care interactionez zi de zi la munca, ma refer in special la pacienti si la familiile lor, deci asta imi demonstraza ca teoria mea e valabila, si anume ca atitudinea pe care o exprim non-verbal are mai mare impact decat accentul pe care-l am si greselile pe care le fac uneori, sau faptul ca uneori trebuie sa imi caut cu atentie cuvintele.
Am gasit pe wikipedia ceva tare interesant, nu traduc pentru ca mi-e teama ca pierd esenta:
“Sight makes up 83% of the impact on the brain of information from the senses during a visual presentation. Taste makes up 1%, Hearing makes up 11%, smell 3% and touch 2%.”
Deci pe langa cuvintele pe care le spui, arata-le o prezentare bine facuta si o prezentatoare placuta. Arata-le ca iti place ceea ce ai facut, zambeste-le, cu siguranta esti o persoana placuta, lasa-i sa vada asta. Cu siguranta esti o persoana inteligenta, lasa-i sa vada si asta. Ma gandesc ca scopul lor nu e sa te incurce, ci vor ca tu sa le arati cat de mult ai invatat.
Daca te gandesti peste cate obstacole ai trecut in viata, printre care si emigrarea, adaptarea la o cultura nou, invatarea unei limbi noi... toate astea iti arata ca poti sa faci fata provocarilor, poti sa treci peste obstacole, deci o sa reusesti si de data asta.
Si am mai invatat ceva de-a lungul timpului. Un om curajos nu e unul care nu se teme, ci unul care se teme, dar isi invinge teama. Nu-i asa ca ti s-a aplicat si tie de-a lungul timpului?
Inchei cu o gluma din Seinfeld care mi-a placut la nebunie. Spunea la un moment dat ca studiile arata ca in ceea ce priveste temerile americanilor, pe primul loc e teama de a vorbi in public, pe locul 2 teama de moarte. Iar Seinfeld a concluzionat ca la o inmormantare, omul obisnuit prefera sa fie cel din cosciug decat cel care spune necrologul
Aqai spune:
Mihaela, Lady, multumesc de apreciere
sper sa fie de folos, eu vorbesc despre perezentari business dar cred ca principiile se pot aplica (unele cel putin)si mediului academic.
Inca o data suces mult si cand ai prezentarea noi suntem aici daca mai ai nevoie de ajutor!
Sa alegi îndoiala ca filozofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport. (YM)
Paff spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui buflea
 Si eu sunt la fel ... daca am ceva in minte, nu pot sa ma detsez de problema aia, nici macar sa o aman. Psihic este un mare dezavantaj - pentru ca ma macina si ma macina si ma macina ...De aceea pentru mine cele mai infioratoare momente sunt INAINTE de a incepe actiunea care ma terorizeaza, fie ca este o prezentare, un examen oral, o operatie, o vizita la doctor ...etc. Contrar Mihaelei, odata actiunea inceputa, imi revin din stres si ganduri si ma mobilizez extrem de bine pe ce am de facut ...cred ca necunoscutul ma ucide, odata ce stiu subiectul nu mai am probleme. |
Cam asa sunt si eu.Inainte de vreun examen,interviu sunt absolut la pamant.Mi-am shcimbat locul de munca recent si cu o noapte inainte sa incep,nu am putut sa dorm deloc.Ma pun in minte in tot felul de situatii in care as putea fi penibila,ma simt inferioara celor care deja lucreaza acolo si as vrea sa pot sa sar peste niste etape,sa stiu deja ce e de stiut si sa stau si eu relaxata.Nu imi mai gasesc cuvintele si daca cineva imi face vreo observatie,m-am pierdut de tot.Si lucrez cu publicul..intr-un loc unde toata lumea vine nervoasa
michelle-usa spune:
primul meu job in America a fost in relatii cu publicul. iar engleza mea era de..."balta".
dar niciodata nu mi-am facut complexe, nu intelegeau, le mai repetam o data...am facut multe greseli din care am invatat, am ris...si am mers mai departe.
treb sa invatam cine suntem si sa fim confortabili cu persoana noastra.
Mihaela, treb sa intelegi ca nimeni nu are pretentii de la tine sa fii un bun orator...nu pt asta esti acolo.
tu trebuie sa vorbesti despre ceea ce faci, ceea ce ai invatat,arata-ti pasiunea...accentueaza punctele tale forte(cu siguranta ai destule).. si restul tot ce nu stii urmeaza sa inveti. doar pt asta esti acolo sa inveti.
orice om de stiinta cat traieste, invata, si tot nu poate sa spuna ca stie totul...deci care e problema?
chiar daca vor fi intrebari la care sa nu le stii rspunsul, chiar
daca nu le vorbesti limba, chiar daca esti emotiva...you are human!!! just be your best!
stai linistita, esti pregatita si deci nu are ce sa se intimple rau...iti trebuie doar confidentza in tine.
sa vezi tu, cum o sa revi pe forum spunandu-ne ca te-ai ingrijorat degeaba...si totul a mers struna.
michelle
michelle-usa spune:
primul meu job in America a fost in relatii cu publicul. iar engleza mea era de..."balta".
dar niciodata nu mi-am facut complexe, nu intelegeau, le mai repetam o data...am facut multe greseli din care am invatat, am ris...si am mers mai departe.
treb sa invatam cine suntem si sa fim confortabili cu persoana noastra.
Mihaela, treb sa intelegi ca nimeni nu are pretentii de la tine sa fii un bun orator...nu pt asta esti acolo.
tu trebuie sa vorbesti despre ceea ce faci, ceea ce ai invatat,arata-ti pasiunea...accentueaza punctele tale forte(cu siguranta ai destule).. si restul tot ce nu stii urmeaza sa inveti. doar pt asta esti acolo sa inveti.
orice om de stiinta cat traieste, invata si tot nu poate sa spuna ca stie totul...deci care e problema?
chiar daca vor fi intrebari la care sa nu le stii rspunsul, chiar
daca nu le vorbesti limba, chiar daca esti emotiva...you are human!!! just be your best!
stai linistita, esti pregatita si deci nu are ce sa se intimple rau...iti trebuie doar confidentza in tine.
sa vezi tu, cum o sa revi pe forum spunandu-ne ca te-ai ingrijorat degeaba...si totul a mers struna.
michelle
mihaela_s spune:
AB_AC, donia, michelle, multumesc ca impartasiti aici din experienta voastra. 
donia, am ras la sfarsitul postarii tale, mi-am amintit de replica lui Seinfeld, o stiam din episoadele lui. E foarte adevarat!
buflea io-s ca si tine inainte si mai rau dupa, sau in timp ce vorbesc...nasol de tot...
michelle recunosc ca din cauza limbii in care nu mi-e tocmai usor sa ma exprim liber (cand scriu mai merge, am luat examene multe deja, fara probleme de exprimare dar la vorbit am inca trac, de aceea nici nu socializez cu colegele mele, ma cred si prea in varsta pentru discutiile lor, mi se pare puerile, eu am alte chestii in cap-gen familie, copii, o adolescenta...ori ele sunt abia iesite din adolescenta) am emotii si mai mari. Dar cuvintele tale ma incurajeaza.
AB_AC si cuvintele tale, experienta ta la fel.
Am cautat pe net si cine face kbt (asa e prescurtata in suedeza terapia cognitiv comportamentala) cere intre 80 si 120 euro pe sedinta...sunt necesare minim 20 de sedinte. Nu imi pot permite atat acum...:((. Am sa vad daca nu e si un angajat la spital care face asta, poate e mai ieftin.
O sa recitesc toate postarile voastre, am sa le scot la imprimanta, sa le citesc inainte de prezentare (va fi in mai, am crezut ca la sfarsit de aprilie, parca asa am si scris...dar va fi in saptamana 7-12 mai, nu stiu exact data) ca sa ma incurajez psihic si sper sa trec cu bine.
Mi-ati fost de mare ajutor. 
BrimUnfold spune:
Emotiile sint necesare, nu trebuie diminuate.
Important este sa nu aiba impact negativ asupra calitatii prezentarii. Citeodata, pot avea impact pozitiv.
Pentru o calitate cit mai ridicata, trebuie planificare, exersare si mai ales o intelegere a procesului. Mergi la alte prezentari, intelege rutina, imagineaza-ti ce-i intereseaza pe profesori sa auda/testeze. Oricum ei pot afla rapid pina unde merg cunostintele tale.
adi2003 spune:
Foarte bun si util subiectul. Il voi urmari cu interes.
mihaela_s spune:
M-am hotarat sa fac pasi mici pana la prezentare. Sa imi inving mai intai niste prejudecati (ca sa nu le zic emotii ) pe care le am vis-a-vis de limba. Asa ca azi am mai deschis si eu gura la laborator, am pus intrebari (avem o profa de origine poloneza si care nu se exprima nici ea 100% corect, chiar eu am gasit cateva greseli ;)) dar care e atat de dezinvolta si turuie intr-una, o invidiez! In sens pozitiv, fireste), am povestit cu cateva colege care stiu ca ma agreaza, cu care am mai schimbat fraze din cand in cand. Chiar am indraznit sa ii spun colegei mele cu care lucrez in grupa ca am impresia ca ma exprim ciudat uneori, dar ca sper ca ea ma intelege ce vreau sa spun. Am primit un mare Nuuuu, ca nu ma exprim ciudat si ca intelege perfect. Asa ca am prins aripi.
Voi incerca sa fiu mai increzatoare in mine, sa comunic mai mult fara sa ma gandesc ca par nescolita sau ca suna ciudat ce spun. Oricum voi merge in practica in laboratoare unde nu cunosc personalul si va fi o piatra de incercare si asta, sa vorbesc fara sa ma copleseasca emotiile si fara sa rosesc. pentru toate postarile inca o data, simt ca sunt pe drumul bun.
buli spune:
gandeste-te ca oricum tu vb suedeza mai bine decat vorbesc ei romana
asta e o gluma pe care ne-o spun multi colaboratori cand ne scuzam ca nu vorbim f bine o limba