Strengari -41 Bv Gabriela,Oana, Anca, Monna!!
Raspunsuri - Pagina 6
monna3 spune:
franqois ai PM 
Monica, fericita 
37+ cu 
Cezar-Andrei
AMR: who knows????
dara76 spune:
Monna, ba e ok, poti sa-ti pui orice intrebare si sa exprimi orice sentiment, totul e sa-ti si raspunzi realist la intrebare, ca la faza asta e fix cum ii ziceam si lui Mada "oare puteam sa fac mai multe ca sa nu ploua afara"?
Plus ca sorry, indiferent de parerile altora, cezariana nu e un mod gresit si defect de a naste. In trecut cine nu nastea prin cezariana, murea, rata deceselor mamicilor si bebeilor era foarte mare - asta legat de faza ca "mamele nasc natural de secole" - asa e, dar multe mureau dupa aia. Si mai ales la primul copil e foarte greu sa nasti bebele cu picioarele inainte, mai cresc sansele abia la al doilea etc.
Vorba aia, americanii nu sunt deloc pro-cezariana daca nu-i nevoie, insa tot ei zic ca cezariana e utila inclusiv la persoanele carora le e ingrozitor de frica (nu e cazul tau). Ca una e sa ii fie frica cuiva asa cam de 50-60, si altceva sa-i fie frica cuiva cam de 100 cum ar veni, fricile nu-s egale.
33+ 
Miruna Sanziana*MTHFR C677T homozigot; PAI polimorfism 675 4G heterozigot; mutatia factorului XIII (G102T) V34L heterozigot // Clexane injectie 0.4 seara, Aspenter 2/zi seara, Insulina, B12 metilat, acid folic metilat, Magne B6, Folowise, Cetebe, *
buburuza1979 spune:
dupa nastere... hmmm "e grele!"
si eu tot cu ceza am inceput prost (desi recunosc ca nu am zis la nimeni nimci pana acum din ce am experimentat sufleteste)!
cand l-au scos pe bebe au venit cu el la capul meu si m-au intrebat daca vreau sa il pup! desi eram topita dupa el si plangeam in hohote pe masa aia de cand i-am auzit glasciorul, am refuzat sa il pup! de ce? pentru ca in mintea mea hormonoasa si cretina, mi-a fost teama sa nu ii fac ceva! ce? habar n-am! dar asta a fost impulsul... ma gandeam ca am bacterii si i le dau si e prea fragil 
! si acum ma simt vinovata de asta!
apoi cand stateam la TI ma gandeam ca am fost lasa si ca am gresit in sarcina ca nu am avut suficienta grija de mine si burtica de am ajuns sa fac ceza si implicit din cauza asta in loc sa fiu langa el (cum erau cele care nasteau normal) eu stateam cu tuburi si perfuzii iar puiul meu suferea dupa mine! iar sentiment de vinovatie!
apoi m-am enervat pe familie ca nu au fost la prima ora la mine sa imi aduca mancare sa prind putere sa ma ridic din pat ca sa merg in salon unde ma astepta copilul. cum s-a intamplat evnimentul (nasterea) s-au linistit toti si si-au vazut de treaba, iar pe mine m-au uitat in patul ala si nu le-a pasat ca muream de foame si nu puteam sa ma ridic din pat. sotul dormea pe la prieteni cu telefoanele inchise ca bause de bucurie seara prea mult... mi-am urat familia cateva ore bune si aveam impresia ca nu le mai pasa de mine!
apoi dup-amiaza m-au luat pe sus cu japca din TI ca aveau nevoie de pat (eu nu reuseam sa ma ridic, nu aveam putere...si nu de dureri ca alea le duci, dar imi cadea tensiunea cand ma ridicam in capul oaselor si glicemia brusc de ma lua cu lesinuri) si mi la-u adus pe pui. prima reactie...stateam si ma uitam la el, ma topeam, dar imi era frica sa il "preiau"! ca dovada l-am pupat, l-am pus la san un pic sa vedem cum merge si treaba asta, apoi am chemat asistenta sa il duca la bebei ca imie ra teama ca va plange iar eu nu voi sti ce sa ii fac! 
abia de a doua zi in salon mi-au venit si mie cat de cat mintile in cap si mi-am "acceptat" copilul. am inceput sa il alaptez cum trebuie, i-am schimbat scutecul, l-am imbracat si am fost tare surprinsa sa constat ca nu l-am "rupt"! 
acasa pot sa zic ca sotul m-a ajutat mult. a stat acasa cu mine 3 saptamani si a pus embargo la lume sa ne lase sa ne odihnim. noaptea ma ajuta cu schimbatul, mi-l aducea la san pe pici. ziua facea tot ce il rugam desi nu il rugam prea multe pentru ca mi se parea ca ma vaiet prea mult si mi se parea ca sunt eu nebuna de ma plang atata.
conteaza mult nu ajutorul mamei/soacrei dupa... ci sotul! daca e alaturi de mamica si empatizeaza, se trece mult mai repede prin perioada asta "tulbure"! eu am avut noroc de asa ceva si de cand am ajuns acasa parca s-au linistit si mintile mele si temerile... dar primele zile in spital imediat dupa nastere ziceai ca sunt dusa cu pluta. nu ma puteam obisnui deloc cu noua postura si ma simteam vinovata de absolut orice rahat faceam sau gandeam...
daca imi mai aduc aminte ce temeri si nebunii am mai avut va mai povestesc. deocamdata sunt plina de alte hormoneli care ma sacaie!
mami de
Serban Alexandru 15.07.2009
36+ cu Mara Ioana
buburuza1979 spune:
ca dovada, m-a apucat un hei rup si am facut bagajul ca am zis ca cine stie...
dupa o ora de dereticat si indesat chestii in genti m-au luat durerile de sale iaca a aparut si o contractie
acum ma mustra constiinta ca ma mananca in dos si ca ma apuca pe mine harnicia in loc sa stau potolita sa nu ajung iar sa iasa picea prea devreme...
mami deSerban Alexandru 15.07.200936+ cu Mara Ioana
monna3 spune:
Bubule stai linistita in pat ca sigur o sa treaca contractiile si nu vine ea piticuta asa repede, stie ca mai are de stat la caldurica
Monica, fericita 37+ cu Cezar-Andrei
AMR: who knows????
monna3 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui dara76 Monna, ba e ok, poti sa-ti pui orice intrebare si sa exprimi orice sentiment, totul e sa-ti si raspunzi realist la intrebare, ca la faza asta e fix cum ii ziceam si lui Mada "oare puteam sa fac mai multe ca sa nu ploua afara"? Plus ca sorry, indiferent de parerile altora, cezariana nu e un mod gresit si defect de a naste. In trecut cine nu nastea prin cezariana, murea, rata deceselor mamicilor si bebeilor era foarte mare - asta legat de faza ca "mamele nasc natural de secole" - asa e, dar multe mureau dupa aia. Si mai ales la primul copil e foarte greu sa nasti bebele cu picioarele inainte, mai cresc sansele abia la al doilea etc. Vorba aia, americanii nu sunt deloc pro-cezariana daca nu-i nevoie, insa tot ei zic ca cezariana e utila inclusiv la persoanele carora le e ingrozitor de frica (nu e cazul tau). Ca una e sa ii fie frica cuiva asa cam de 50-60, si altceva sa-i fie frica cuiva cam de 100 cum ar veni, fricile nu-s egale. 33+ Miruna Sanziana*MTHFR C677T homozigot; PAI polimorfism 675 4G heterozigot; mutatia factorului XIII (G102T) V34L heterozigot // Clexane injectie 0.4 seara, Aspenter 2/zi seara, Insulina, B12 metilat, acid folic metilat, Magne B6, Folowise, Cetebe, * |
nici n-am spus ca cezariana e un mod defect de a naste, doar stii parerea mea si stii ca nu am fost niciodata contra cezarienei (doar am zis si eu ca imi doresc mult sa nasc natural dar daca nu se poate nu am de gand sa pun viata piticului sau pe a mea in pericol)... dar nah... hormonii tropaie rau si imi dau treaba
Monica, fericita
37+ cu Cezar-AndreiAMR: who knows????
emmaella spune:
Hai Aredwynn!Hai bebe Natalia!
Bine ai venit pe lume bebe Maria Elisa!!Gabriela felicitari!
Bine ai venit pe lume Ema!Oana felicitari!
Emma,mami de Andrei(7 ani) si38+ Anastasia
„Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos este mai mare decat iubirea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu. Dumnezeu nu ne cere minuni. Pe acelea le face El.”
Parintele Arsenie Boca
nelli spune:
Felicitari oana si gabriela!!!!Sa va traiasca bebelusii sa fiti sanatosi cu totii si fericiti!! 32+ Maria-Simina
Doamne ajuta-ne sa fim cu totii sanatosi!
titi143 spune:
Felicitari Gabriela!!! Sa ai parte numai de amintiri frumoase alaturi de familie.
Ramona mamica fericita a lui Eduard (09.10.09) si 31+ Robert Aaron
AMR 9 SAPTAMANI
dara76 spune:
Buburuza, sincer si eu m-as enerva sa n-aiba grija de mine dupa cezariana. Si asa am avut prietena care s-a simtit abandonata 5-6 ore dupa ceza cand a fost dusa in salon, statea ca un gandac (exprimarea ei) si nici apa nu avea, ca familia se moscaia sa vina la ea.
Dar asta cu facut rau copilului sa stii c-am citit in carti la situatii in care fetele nasteau si natural. Tine de hormonii de dupa nastere, ei cresc de la 0 la mii de unitati si apoi scad brusc. Si influenteaza si unii neurotransmitatori din creier, care influenteaza gandurile. Frecvent apare tremurat si plans la greu.
La fel vara-mea, care a nascut natural, se simtea vinovata pentru toate alea in spital.
Si de obicei se vorbeste de baby blues sau de depresie post-partum dupa 6 saptamani de lauzie, insa mai apar si anexietati mari, compulsii (sa simti ca tre' sa faci ceva neaparat), obsesii (idei repetitive, de ex. de a nu rani copilul), idei delirante, chiar halucinatii. Daca astea din urma nu iti transmit ca e un diavol copilul tau sau ca cineva vrea sa ti-l fure si tre' sa te incui intr-o camera...oricum chestii care ar duce la facut lucruri bizare, in general trec fara repercursiuni. Insa daca nu trec in 6 saptamani, poate e util de apelat la ajutor. Eu ce sa zic, mi-am pus sotul in garda sa stie sa sune o prietena care se pricepe daca observa ceva bizar la mine. L-am avertizat si pe perioada hormonala, cu plansete, dar i-am zis ca mai pot aparea si alte balarii. Asta zic in general, nu cu referire la tine, Bubu.
Monna, stiu ca n-ai zis tu ca e ceva defect cezariana, dar tocmai aia e, ca mi-ar parea rau cumva sa simti asa, c-ar fi vreo chestie mai prejos, de-aia am si zis. Stii ca eu zic preventiv. Si mai vorbeam de invinovatirile la adresa mamicilor, cum a fost si la J.D. Pentru ca pe fondul de care vorbeam mai sus cu Bubu, pica tare prost.
33+ Miruna Sanziana*MTHFR C677T homozigot; PAI polimorfism 675 4G heterozigot; mutatia factorului XIII (G102T) V34L heterozigot // Clexane injectie 0.4 seara, Aspenter 2/zi seara, Insulina, B12 metilat, acid folic metilat, Magne B6, Folowise, Cetebe, *