Povesti potrivite pentru copilul de 2 ani
Raspunsuri - Pagina 5
dana vio spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui iulia_tudor eu nu stiu ce sa zic cu "deformarea" povestilor, ele asa sunt clasice, de ce sa le inventam noi?, ma gandesc ca vor merge la gradi si acolo educatoarea le va povesti Scufita rosie,de exemplu, si se trezeste fiul meu sa zica : "dar nu e asa?", si ceilalti copii se apuca de ras si el saracu' pica de fraier, . Daca e prea mic , cum e cazul meu, (1 an si 7 luni), nu are rabdare deloc sa i citesc, ii povestesc in mare, intr-o fraza trebuie sa termin povestea :)), si ii spun pe sarrite povestea, evitand partile "crude", si cand va mai creste tot adaug la poveste pana va avea rabdare sa io citesc pe toata(si noi tot cu ele am crescut nu?) Uite eu i-am luat de la editura Crisan 2 carti cartonate, mari :PUFULET(iepurasul caruia ii plac dulciurile) SI CARLIONT(mieluselul cel fricos), fara violenta, foarte potrivite pt varsta lor. |
Nu neaparat, noi avem cel putin 3variante la "Lupul si cei 3iezi" : cea sangeroasa, avem una cu 7iezi care ies din burta lupului ( ii scot capra si iedul cel mic) si mai avem una cu lupul-in-blugi care explodeaza si scufita a telefonat dupa padurar
. Ultimele doua sunt DVD.Alexandra Maria
14.12.2007
Tilia spune:
Eu stiam ca de-abia la 7 ani copiii capata constiinta. Tin minte ca nu ma dearanjau deloc povestile sangeroase si n-am auzit de niciun copil care sa fi suferit prea tare ca a murit lupul, din simplul motiv ca nu are capacitatea de a intelege moartea.
Ramonika spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Tilia Eu stiam ca de-abia la 7 ani copiii capata constiinta. Tin minte ca nu ma dearanjau deloc povestile sangeroase si n-am auzit de niciun copil care sa fi suferit prea tare ca a murit lupul, din simplul motiv ca nu are capacitatea de a intelege moartea. |
eram de vreo 3-4 ani cand mama m-a dus la teatrul de papusi unde era "Alba-ca-Zapada". cand a murit, am inceput sa plang de am deranjat toata sala, atat de tare m-a impresionat acest lucru.
am fost un copil sensibil si usor impresionabil, vad ca fiica-mea are cam aceleasi "inclinatii", desi as fi vrut-o mai tupeista...
Ramonika
Ruxandra (30.11.2009) 
tati 
si Vladutz 
zebra roz
dana vio spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Tilia Eu stiam ca de-abia la 7 ani copiii capata constiinta. Tin minte ca nu ma dearanjau deloc povestile sangeroase si n-am auzit de niciun copil care sa fi suferit prea tare ca a murit lupul, din simplul motiv ca nu are capacitatea de a intelege moartea. |
Pai nu plang dupa lup, ca el e rau, plang dupa personajele pozitive.
Alexandra Maria
14.12.2007
maria_alexia spune:
e mare diferenta intre povestile citite, care lasa imaginatia copilului sa lucreze, si cele puse in scena (teatru/desene animate/filme), care nu mai lasa mult loc de imaginat personajele si ce reprezentare o au ele, ci doar fricii fata de ceea ce vad/se intampla.
(ca sa nu mai vorbim de faptul ca de multe ori vezi rezultatul imaginatiei regizorale debordante si nu poti decat sa te ingrozesti. www.dailycotcodac.ro/2012/03/daca-nu-esti-cuminte-te-duc-la-teatrul-de-papusi/#more-20512" target="_blank">aici un link despre o situatie cat se poate de reala).
dana vio spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui maria_alexia e mare diferenta intre povestile citite, care lasa imaginatia copilului sa lucreze, si cele puse in scena (teatru/desene animate/filme), care nu mai lasa mult loc de imaginat personajele si ce reprezentare o au ele, ci doar fricii fata de ceea ce vad/se intampla. (ca sa nu mai vorbim de faptul ca de multe ori vezi rezultatul imaginatiei regizorale debordante si nu poti decat sa te ingrozesti. www.dailycotcodac.ro/2012/03/daca-nu-esti-cuminte-te-duc-la-teatrul-de-papusi/#more-20512" target="_blank">aici un link despre o situatie cat se poate de reala). |
la varsta asta toate povestile "citite" de noi au desene. Acum ca este mai mare la somn, o pun in pat cu cartea care si-o alege si se uita la poze si isi spune singura povestea pana ma adun si eu sau tati.
Alexandra Maria
14.12.2007
ary_v spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui maria_alexia e mare diferenta intre povestile citite, care lasa imaginatia copilului sa lucreze, si cele puse in scena (teatru/desene animate/filme), care nu mai lasa mult loc de imaginat personajele si ce reprezentare o au ele, ci doar fricii fata de ceea ce vad/se intampla. (ca sa nu mai vorbim de faptul ca de multe ori vezi rezultatul imaginatiei regizorale debordante si nu poti decat sa te ingrozesti. www.dailycotcodac.ro/2012/03/daca-nu-esti-cuminte-te-duc-la-teatrul-de-papusi/#more-20512" target="_blank">aici un link despre o situatie cat se poate de reala). |
Exact! De asta cartile de povesti nu ar trebui sa aiba desene. Desenele pot speria, nu povestea si oricum de foarte multe ori imaginea pe care si-o face copilul, ascultand povestea, nu are nici o legatura cu ce e desenat acolo.
Cel mic (3 ani jumate) a ramas cu o frica teribila de "gelu fara ochi" dintr-o carte cu imagini pentru copii mici. Nu era nimic inspaimantator dupa mine, era doar un carabus care era vazut din profil si nu i se vedea un ochi.
In schimb le-am citit toate povestile sangeroase de fratii Grimm si niciunul nu a fost traumatizat.
momo_do spune:
si copilul meu de 2 ani si 3 luni este speriat de lupul din povestea Capra cu 3 iezi. Desi doar a auzit povestea de cateva ori si fara detalii violente. A retinut ca lupul e rau si acum ma ia de mana sa il cautam, si dupa ce se asigura ca nu e nicaieri... abia atunci e linistit. Nu am folosit metoda cu bau-bau sau cu nici o alta vietate pentru a-l inspaimanta. Dar strict din povesti. E delicat subiectul.
Eu folosesc carti mari colorate, cu sunete, si mai mult comentam pe seama imaginilor. Ii place foarte mult sa ii explic toate detaliile din imagini, apoi ma intreaba el pe mine 
iulia_b spune:
Ma gandesc ca unii se impiedica de niste lucruri care exista in viata reala. Lupii mananca alte animale, printre care si iezi. Si mamica face miel de paste si poate papa si copilul. Mamica ar avea de ales, lupul saracul manaca din instinct.Ok, detaliile cu capul pe pereti sunt cam prea mult, dar copiii vostri nu stiu ca animalele carnivore ;e papa pe cele care nu-s cuminti
? Adica care nu sunt suficient de vigilente?
Simonna spune:
Caillou. Un personaj simpatic - care mie mi se parea cam urit si l-am evitat la Atomix - si care are marele avantaj ca traieste in epoca noastra. Are aniversare cu tort, merge in parc, are un catel, o sora, parinti care vin si pleaca, bunici, bicicleta, jucarii asemanatoare cu ce au copiii acum. Copiilor le e foarte usor sa se identifice cu el, cred ca asta e explicatia succesului.
Fetita mea, 2 ani si 4 luni, sta cu jumatatile de ora la povesti despre el, poze destul de putine si muuuult text. Chiar m-a surprins ca are rabdar, dar pe urma am inteles ca tot ce face Caillou poate face si ea si atunci ii e mai usor sa sta atita vreme nemiscata linga mine
Restul sint carticele cu animalute, 101 Dalmatieni - ii e frica de Cruella teribil dar o citit ca sa ne bucuram ca o sa cada Cruella in ripa cu masina si catelusii ajung acasa...
N-am inceput povesti tipicromanesti...
Simonna