De acasa si de-aiurea....

robotzica cucului spune:

O "problema" a foarte multor romani, inclusiv a mea, este ca luam toate lucrurile "personally", ne simtim imediat vizati de comentariile din jur. N-am putea oare sa ne facem uneori ca ploua si sa ramanem pe traiectoria noastra? Nu inseamna ca ignoram parerile celorlalti, ci doar ca lasam un pic afacerea la macerat, atat cat sa tragem aer in piept...

Mie acest obicei de a ma simti mereu mai mult sau mai putin vizata de comentariile din jur mi-a adus numai nemultumire. Demult ma lupt cu pornirile astea, si, cand ziceam ca am facut ceva progrese, iata ca imi scapa porumbelu'...

AB_AC spune:

Cand am emigrat eu, prin 97, sabloanele mediatice de acum nu prea existau. Estul era inca ceva misterios si .ro si hotii de buzunare nu erau legate intre ele.
Prejudecati insa erau. In Olanda m-am luptat mai mult cu prejudecati privind femeile in cercetare si femeile estice care dupa ei sau de tipul "rusoaice" prostituate sau aservite barbatilor.

Insa cand am ajuns in Franta, mai ales in sud, "roumain" se spune la hotul de buzunare si da m-am lovit de prejudecati. In plus studentii mei la 18 ani sunt capabili sa zica multe, dar cu umor oamenii sunt castigati usor. Franta a avut totusi multiple valuri de emigratie si sunt invatati sa aiba un minim de respect fata de alta cultura. Intr-un final am studenti care-mi trimit proiectele scriind inclusiv cate un mini mesaj in romana (tradus cu Google) .

Iar in US inca nu m-am lovit de vreo prejudecata. Romanii aveau in mediul academic o reputatie buna. Dar timpul nu-i pierdut, nu?

Selene_Bunny spune:

Citit, AB_AC...

Blogul meu - de la noi, pentru ei!

Bazar general - fiecare implicare conteaza!

Lucrusoare de vanzare...

DarkBendis spune:

Selene, la intrebarea cum am fost primita de catre tara de adoptie, in cazul meu pot sa zic ca foarte bine. Dar eu pana sa ma mut aici venisem de multe ori in vizita, deja familia si prietenii sotului ma cunosteau, stiam orasul, stiam deja cum e modul de viata pe aici, deci nu a fost deloc un "salt in necunoscut". Daca cineva din cercul familiei sau dintre prieteni a avut idei preconcepute in legatura cu romanii, nu le-au impartasit cu mine, drept e ca prin 2000-2003 nu prea erau multi romani in Scotia, mai degraba faptul ca veneam din Transilvania ma facea chiar o persoana foarte interesanta in sens pozitiv . Si majoritatea lumii de aici stia despre romani destule, si de bune si de rele, de la Nadia Comaneci la Ceausescu, despre munti si delta, comunism, copii orfani, saracie, tigani, germanii din Transilvania, manastiri, lupii si ursii din Carpati, preturile mici la bere si tigari , Dracula, Vlad Tepes, Eliade, Enescu, Hagi, Dan Petrescu si Mutu si ... The Cheeky Girls Preferam sa ma intrebe de Dracula si nu de Cheeky Girls Asta pe unde am umblat eu, cu persoanele cu care am avut si am eu contact.

Ca sa imi gasesc de lucru nu am avut niciodata probleme, adica niciodata nu am simtit ca daca nu am primit un job (s-au intamplat si de-astea) a fost din cauza faptului ca nu sunt localnica si ca vorbesc limba cu accent. Am lucrat in colective unde am fost singura straina, sau una dintre putinii ne-scotieni, si iar nu au fost probleme. Nu mi s-au facut greutati cand am avut de rezolvat probleme "de acte", administrative, cand a fost sa ma inscriu la medic, sau sa imi inscriu copilul la gradinita, de obicei lumea remarca faptul ca vorbesc foarte bine limba engleza si ma intrebau daca am invatat aici sau in Romania, sau incepeau sa-mi povesteasca ca si ei fie au o ruda/prieten casatorit cu cineva din Romania, sau ca au fost in Romania si le-a placut foarte mult. Dar scotienii sunt in general oameni prietenosi, deschisi, generosi desi stiti si voi bancurile cu zgarcitii

Asta e experienta mea. Cunosc romani stabiliti aici care vor spune ca au fost primiti bine, ca se simt bine, sau dimpotriva, ca nu au fost primiti bine sau ca nu le place viata de aici. Depinde de circumstantele personale, de asteptari, de ce isi doresc de la viata. Depinde si de ce vrea omul sa auda de la tine. Vezi tu, am cunostinte in Romania care nici acum, dupa aproape 9 ani de cand Scotia e "acasa", nu pot sa creada ca imi place, ca imi merge bine, si ca de fapt eu nu "pozez" sa nu stie cei din Romania ce rau imi e. Ca nu se poate sa fiu fericita "intre straini", ca nicaieri nu e mai bine ca in Romania (eu nu zic ca e neaparat "mai bine", ci ca mi-e bine unde sunt) - ei bine, pe acesti oameni nu-i voi putea niciodata scoate din ale lor si in fond nu asta e scopul meu in viata, sa demonstrez ceva cuiva, ca doar nu am nimic de dovedit la nimeni. Sau sunt altii care, indiferent ce probleme as avea, "aaah dar in comparatie cu ce greutati avem noi probleme tale sunt asa si pe dincolo". Si tot asa...



Dark Bendis
& The Goblin Prince (31.12.2008)

"I dream of wolves. With them I run."
"Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law"

ladyJ spune:

mda, incearca sa-ti rezolvi cumva complexul de inferioritate.

portocalia spune:

gata, m-ai si psihanalizat? phii, plin de specialisti pe-aici.

cristoiu spune:

Mie imi pare rau ca s-a degradat subiectul. Oare il mai putem pune pe Roate?

Hai sa povestesc si eu de cum am fost primita. Am douA Experiente diferite.

Prima, emigrarea in Canada. Am fost primita foarte bine, in sinul micii coMunitati de prieteni romAni care au emigrat in gasca. Ei sunt in continuare ca o familie, nu sunt multi, dar se comporta lA fel sau mai bine de multe ori decit fratii de singe. Cit despre integrarea printre canadieni a fost foarte lejera pentru mine. Au fost foarte deschisi la minte si foarte interesati de experienta mea culturala, ca si de cea profesionala. Mi-am facut prieteni durabili in timpul masterului, unii americani, irlandezi, indieni (adica din India). Eu in continuare consider Canada "acasa".

A doua, emigrarea in Germania. Experienta diametral opusa. Parintii sotului au fost primii care M-au privit cu suspiciune, oare ma maritam pentru viza? O aberatie, din moment ce sunt cetatean canadian. La servici sunt canadianca, nu romanca. Nu de rusine, ci pentru ca e o conditie a angajarii. Ei bine din cauza asta marea majoritate a oamenilor nu stiu de unde provin de fapt. In 5 ani de Germania mi-au auzit foarte multe urechile despre romani si cum gindesc ei despre romani. Daca ar fi stiut ca sunt romanca, probabil ca nu s-ar fi exprimat atit de liber.

saskia spune:

De ce daca cineva nu e de acord cu tine il trimiti repede la tratat diverse complexe? Eu cred ca dupa felul in care se tot raspunde foarte multe persoane au complexe de superioritate. Adica ele se vad cumva asa, venite precum guru sa ghideze lumea si eventual sa ii puna la colt pe coji de nuca pe cei care au tupeul sa nu gandeasca ca ele.

columbiana spune:

ai, Marina! cu ce ti-am gresit de-am ajuns cap de afis ?

Selon ce que je pense de moi, je suis limitée ou illimitée, libre ou esclave


http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

Marina spune:

cand fac split nu vad tot mesajul, am luat si eu de unde mi s-a parut...mii de scuze, cum am zis nu e exclus sa fi gresit cate un mesaj la splituire