De acasa si de-aiurea....

mihaela_s spune:

In fapt, noi am fost asteptati la vapor. Nu cu limuzina, dar am fost asteptati. Si tratati regeste de catre personalul spitalului la inceput, am venit la toate gata: apartament mobilat, scoala si gradi pentru copii aranjate, un salar bonus care a fost surpriza, nu stiam de el...am fost invitati la masa in prima seara de catre seful spitalului, apoi de catre indrumatorul sotului si de alti doi medici...ma opresc totusi ca veti spune ca exagerez...dar chiar a fost ceva deosebit.

columbiana spune:

tu ce-ai vrea, sa inventez necazuri, marginalizare si exploatarea imigrantilor din Canada (tara traditionala de emigratie) ca sa se simta lumea bine ?

Selon ce que je pense de moi, je suis limitée ou illimitée, libre ou esclave


http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

saskia spune:

Asta e experienta ta, in schimb de ce nu i-am crede pe ceilalti romani de care zici tu ca zic ca suedezii sunt rasisti.

Uite numai pentru ca voi aveti avut o situatie mai speciala, deci nu faceti parte din norma, eu tind sa-i cred pe ceilalti.

mihaela_s spune:

saskia, eu nu am zis ca nu ii cred. Am si spus la sfarsit ca sunt experiente si experiente. Experienta mea a coincis cu experienta lui tanti. Ale altora nu...e mai clar acum?

columbiana spune:

saskia, noi am primit de la aeroport+cazat+ajutat cu primii pasi aici 2 familii+ 2 fete singure pe care nu-i cunosteam inainte; am trimis adresa noastra (se dau 5 puncte in plus la dosarul de emigrare daca dovedesti ca ai prieteni care te vor sustine aici) la nenumarati romani; lucrez cu romance si am relatii foarte faine cu ele, sunt fetele de pe sezatoarea noastra extraordinare, s.a....
nu mi-e teama ca vin romanii, cei care au venit pina acum s-au comportat exemplar, avem renume bun in Québec; problema e cu capra aia a vecinului ce-o tii tu mereu in brate si multi altii...

Selon ce que je pense de moi, je suis limitée ou illimitée, libre ou esclave


http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

Carolyne spune:

Referitor la cum te primeste tara de adoptie, cred ca mai degraba as traduce prin "cum s-a adaptat fiecare in prima luna/an/cincinal...".
Nu vad ce raspuns poti da la asa intrebare, deoarece tara in sine nu este o persoana si fiecare sa aprecieze modul de primire (sincer nu intentionez nici o ironie aici)

Spun aceasta deoarece americanii sunt foarte relaxati si fiecare este cu nasul in treaba lui. Putin le pasa ca a mai venit un emigrant in plus sau in minus, atat timp cat ai un comportament civilizat. Daca iti iei un job, casa, muncesti cinstit e clar ca te integrezi, daca nu iti este bine atunci te intorci in R sau emigrezi in alta parte.
Stiu ca sunt multe nuante de gri intre alb si negru, dar am dat un raspuns general.

Prima mea sefa (americanca get beget) m-a intrebat imediat care-i treaba cu tiganii si cat de multi sunt.
Am o vecina careia ii dau din cand in cand sa guste din ce mai gatesc si i-au placut enorm sarmalute cu mamaliguta, dovleceii umpluti si mamaliga cu unt si branza.

Repet, cred ca depinde foarte mult de fiecare persoana cum se integreaza.

Nati spune:

Selene, tara de adoptie m-a primit ca pe orice emigrant.
Japonezii in general cand aud de Romania imediat zic : aaaa, Nadia Comaneci, si apoi imediat te intreaba daca a fost atat de nasol pe timpul lui Ceausescu?
Dar sunt japonezi care apreciaza americani, canadieni, rusi, chinezi, brazilieni etc, dar sunt si altii care nu ii pot avea la inima.
Depinde de individ, fiecare dintre noi avem preferinte si afinitati, dar....japonezul nu iti va spune in fata ca nu te apreciaza, in cel mai rau caz te va ocoli, evita. Ei nu sunt genul sa se bage peste tine, sa te critice atat timp cat nu le-ai facut nimic personal,doar pastreaza distanta.
Daca m-am simtit ocolita sau neapreciata nu stiu, ca nu ma intereseaza parerea lor despre mine, vb noastra a romanilor : fiecare cu a masii! Iar japonezi chiar o pun in aplicare, nu se intereseaza ce face vecinul, cand vine, cand pleaca, ce are, ce-i lipseste.
Dar daca le ceri ajutorul te ajuta daca vor si pot.
Dar atat timp cat le respecti regulile tarii lor, esti lasat in pace, chiar daca poate nu au ochii unii sa te vada :)))
Si asa e cred peste tot in lume, depinde de fiecare individ si de afinitatile lui personale, ca unii chiar sar calul si te jignesc, ori te ataca fizic, ei bine, comportamentul ala e catalogat ca problema mentala.
Dar japonezi aplica un tratamnet diferit ca si comportament cand vine vb de straini, sunt mai amabili, primitori, decat ar fi cu japonezii, cboara o nota mai jos cu japonezii, si ridica una cand e vb de straini, indiferent ca e femeie ori barbat strainul.
Asa ca fiecare poate fi lasat in pace si la locul lui daca nu deranjeaza pe nimeni.

Xenia2006 spune:

eu am emigrat de mult timp si-am schimbat mediul de cateva ori

am trait in tarile scandinave... apoi in UK... apoi in Franta... si m-am stabilit in US

experienta personala imi da o perspectiva asupra diasporei care acopera nu doar mai multe culturi de integrare, ci si o evolutie in timp

acum 16-17 ani erau putini romani in nord-vestul Europei. acum sunt multi... mult mai multi, pt ca restrictiile si selectia au devenit mult mai putin stricte

personal, am convingerea ca romanii (din ro. si dinafara) nu formeaza nici macar un grup etnic, cu atat mai putin o natiune

(comentariu didactic: conceptul de natiune europeana s-a format relativ tarziu, in urma razboaielor napoleoniene, in stransa legatura cu reorganizarea statala a regiunilor afectate de razboaie, si de propagarea ideilor umanismului francez, in Europa centrala si de sud. tot atunci, in mod dual, au inceput sa se cristalizeze miscarile de revendicare a drepturilor constitutionale pt minoritatile etnice oprimate de regimurile precedente, precum evreii din statele germane)

(portocalia, Tanti Z n-are de ce sa-si piarda vremea explicandu-ti tie ceva ce-ar fi trebuit sa inveti inca din clasa a VIII-a. eu in schimb, pot sa-ti fac o instructie exemplara, pt ca ma deranjeaza 'mistocarii de profesie' care vin sa mozoleasca o discutie interesanta, la comanda sau din placere)

in medie, romanul apartine de multe grupuri etnice, ceea ce este o reflexie a mixarii complexe, repetate, si indelungate a diferitelor grupuri etnice care s-au perindat prin spatiul ro.

statistic vorbind (la un nivel de relevanta de 5%), un roman oarecare apartine de urmatoarele grupuri etnice: valaho-bulgari (primul imperiu bulgar, nu slavii), slav (si partial avar), peceneg-cuman, maghiar, tatar, turc, evreu, roma. in unele regiuni, probabilitatea este mai mare pt componentele germana (saxon) si secuiasca

cultural vorbind, romanii formeaza un grup mai omogen decat din punct de vedere etnic. la randul sau, gradul de identitate culturala este totusi insuficient de ridicat ca sa putem vorbi despre o natiune

sentiment national am vazut in Norvegia, in Franta, in Anglia. si da, mult mai clar decat isi inchipuie romanii care nu stiu, sentiment national real exista in US

o caracteristica comuna acestor natiuni este tendinta de-a sprijini si pune in valoare pe acei indivizi de exceptie care apar (evident, prin fluctuatii statistice, ca in orice populatie) din timp in timp. aceasta caracteristica este practic inexistenta in cazul populatiei ro.

nelia spune:

Tu vorbesti de constiinta nationala sau de sentiment national? Cum poti sa stabilesti realitatea unui sentiment national (sau a oricarui sentiment in general?)?

buli spune:

in care tara omul de calitate nu tine mortis sa arate ca e mai presus de ceilalti?