Craciunul crestin sau comercial

doruletz spune:

imi permit sa raspund eu in locul mihaelei pentru ca am mai vazut expresia "ateu veritabil" si chiar am vrut sa te intreb ce e aia?:)
cred ca ai o parere gresita despre atei, nu inseamna ca sunt neaparat militanti anti-religie sau "alergici" sau ca detesta tot ce tine de divinitati si nici nu au "reguli" pe care sa le respecte cu totii in acelasi mod, majoritatea sunt doar indiferenti la aspectul religie iar existenta sau inexistenta unei fiinte superioare nu face parte din preocuparile lor. La fel cum cei pe care nu-i intereseaza fotbalul sa zicem, nu face parte din viata lor, habar n-au ce reguli, ce echipe, ce jucatori mai exista in lume si nici nu-i intereseaza sa afle. Dar cu toate astea pot foarte bine sa se uite la un meci (chiar daca se plictisesc) sau chiar sa mearga pe stadion cu prietenii si sa incurajeze o echipa ca sa le faca placere si apoi sa ramana in continuare ne-interesati de fotbal si tot ceea ce tine de el:)

n/a spune:

S-a vehiculat la acest subiect faptul ca Craciunul (nu e cacofonie) ar fi o sarbatoare religiasa si pagana in acelasi timp.

Am o carticica scrisa de editura coresi, autor victor poenaru parca... care prezinta sabatoarea Craciunului ca fiind una strict crestina. In sensul ca... ea reprezinta celebrarea nasterii domnului ca fiu al omului. La nasterea lui Isus, au sosit trei magi calauziti de stea. LEGENDA spune ca acea stea a fost transformata in Mos Craciun. Ca i s-a dat acelei stele o forma umana si ca mos craciun ar fi de fapt un om care vesteste nasterea domnului si aduce bucurie si fericire in casele oamenilor. Daca stai sa te gandesti si sa analizezi putin... bucuria copiilor sau concentrarea pe bucuria facuta copiilor aduce intradevar liniste si fericire in camine. De sfintele sarbatori toata lumea devine mai buna si familile se reunesc. Nu stiu cat este paganism cat este crestinism, dar eu asa percep aceasta sarbatoare. S-a pastrat din punctul meu de vedere aceasta datina, adica s-a transmis din generatie in generatie un obicei, adica celebrarea si ea a avut un mai mare ecou cu o mica impopotonare, bradul si cadourile pentru copiii din familie. Modernismul a extins-o la cadouri pentru toata lumea sau dupa buget, pentru parinti , prieteni, etc. Intrebarea se pune altfel. Este craciunul cu adevarat si exact celebrarea nasterii domnului sau in functie de ce s-a transmis si-a pierdut insemnatatea si daca si-a pierdut insemnatatea.... de ce?

eu nici nu stiu mare lucru despre craciun.
Este ea, sarbatoarea, oare, data exacta a nasterii Domnului, ca din cate stiu eu exista multe discutii cu privire la anul nasterii domnului, da mite cu privire la ziua exacta. Nu se stie cu exactitate nici ziua mortii Domnului si ea variaza in functie de tot felul de calcule bisericesti.
Acum am aflat prima oara in viata mea si-mi asum ingrata pozitie si incultura, ca este suprapusa unei fosti celebrari a nasterii soarelui etern - natalis sol invictus, care numai etern nu este, dar asta e o alta discutie... care dateaza de prin anii 378 sau ceva de genu,IC, celebrare care era o datina a romanilor.
Acum , fiind chestiune de politica crestina, am inteles ca aceasta data de 25 decembrie a fost aleasa in mod special ca sa inlocuiasca festivalul inchinat soarelui etern si sa aiba rezonanta suficient de puternica in inimile tuturor fiind asociata cu fosta sarbatoare, ca si cum s-a rescris in inimile tuturor idolul. In loc de soare, s-a pus in centrul credintei, nasterea lui Isus.

Nu stiu exact ce se intampla prin alte religii si cate popoare au craciunul, iar despre realitatea deformata in timp am parerile mele inca neclar formate, ideea este ca autoarea topicului graieste adevarul, este absolut impropiu sa transformi o sarbatoare care celebreaza ceva atat de sfant cum este nasterea Domnului ca fiu al omului, in ceva atat de comercial si de trupesc.

Este o chestie generalizata intre cei pe care ii cunosc sa faca shoping pana la epuizare financiara, sa aiba belsug in bucatele de la vestita masa de craciun, eventual facem atata mancare sa hranim un intreg batalion, cadouri sub brad, iar bradul chiar nu am idee care este simbolistica lui si ce cauta in centrul craciunului, cu globulete si beteala. Da noi facem toate astea. Ma intreb cati dintre noi se si duc la biserica in ziua aceea.

Inteleg colindul, maxim, ca reprezinta vestirea nasterii Domnului, mai ales "Steaua", nu pricep insa de ce se primeste colindatorul cu: nuci, mere, covrigi, colaci si BANI. Probabil ca tre sa-l rasplatesc pe cel care duce vestea. Nu am inteles faza cu capra si cu ursul.e obiceiuri pe a caror simbolistica nimeni nu stie sa mi-o explice.

Eu am totusi o explicatie. SPIRITUL DE TURMA, GRANDOMANIA si TRADITIA. Avem in noi sa transmitem mai departe ce am invatat de la stramosii nostri. Ideea ca am invatat si am adaugat si am personalizat fiecare dinntre noi ce am invatat din generatie in generatie este practic explicabil. Eu asociez craciunul cu starea de bine, cu mirosul ala bestial de cozonac, de sarmale, mirosul de brad, beculete sclipitoare si cadouri si un pic acolo e o modalitate de a nu uita ca Dumnezeu a dorit sa se apropie de noi si a venit trup si suflet pe pamant ca sa ne arate cat ne iubeste, sa ne arate ca e mai bine sa-l ascultam si noi ca idiotii l-am rastignit, ca ne e frica de tot ce nu intelegem.

http://noideea-noideea.blogspot.com/2011/04/divort.html

Adela99 spune:

legenda spune ca Lucia si-a scos ochii nu pentru ca sa nu fie "ispitita" de logodninc ci ca sa-i trimita lui, logodnicului care se indragostise de ochii ei ... si ea care nu voia sa se marite, i-a trimis ochii "poftim, si lasa-ma-n pace"

AB_AC spune:

Daca aceasta comparatie tine atunci un ateu as sarbatori Craciunul din plictiseala unei zile libere si cel mai adesea la un pieten acasa...
Nu-s prea religioasa dar daca sarbatoresc ceva accept ca ma identific cu putin din spiritul Sarbatorii. Mi-a trebuit ceva timp sa inteleg ca nu-s atee, traind intr-o tara in care nu exista o religie "oficiala" am prieteni si atei veritabili si persoane de alta religie chiar trec pe langa fara vreo atractie nici la sarmale nici la altele.

Xenia2006 spune:

ei, asta schimba totul atunci!



care dintre ele? eu am auzit ca sunt cel putin 3 versiuni

cea cu logodnicul 'handsome' mi-a spus-o un museum curator (barbat), se accepta?

Katya spune:

Doruletz ,da, eu chiar asta inteleg printr-un ateu veritabil:unul care respinge orice are legatura cu vreo divinitate.Cind Mihaela a scris ca-n Suedia sint vreo 90% de atei care toti sarbatoresc Craciunul, pe cuvint ca m-am mirat si m-am gindit ca de fapt aceia nu sint atei 'veritabili', sint o alta categorie, sa le zic 'rataciti', 'pierduti', 'suspendati', 'pendulanti'(acuma sper ca nu se supara cineva pe cuvinte,da?) adica pe care chiar nu-i intereseaza nimic de vreo spiritualitate si nu urmaresc decit distractiile, sarbatorile ,indiferent de unde-or veni, din religie sau viata publica, ce mi-e 8 martie, ce mi-e Craciun, dau ex la intimplare, cam asa.Caci si eu zic ca AB_AC, ca sa ai o oarecare legatura cu vreo sarbatoare, tb sa te identifici totusi cit de putin cu ea. Bine, sa zicem ca sint descendenti de crestini practicanti si de-aia.De acord, dar atunci de ce sa se supere cind cei care au ramas practicanti depling 'decaderea' sau reducerea la forma doar?

Imi dau seama ca la acest subiect poate s-au suparat nu numai ateii, ci si credinciosii nepracticanti, dar in aceeasi masura si practicantii, ca nu-i usor sa auzi de Dumnezeu si 'fi-su' si altele, nu? Imi pare rau, nu cred ca cineva a jignit sau aruncat cu noroi, e normal ca la discutii in contradictoriu sa 'doara' ce spune tabara adversa etc, dar nu strica nici sa reflectam, si eu am reflectat la ce-au zis adversarii.Plus ca de ex n-am vrut sa trimit pe nimeni la facut curat, de-aia am zis ce as face eu, ca eu as matura si-as dormi...

JuliaSM spune:

Katya, u're a lady! Multumesc pentru mesajul de mai sus!

doruletz spune:

Nu, paralela corecta intre exemplul meu cu meciul de fotbal si sarbatoarea de Craciun ar fi: ateul ar putea sa-si insoteasca prietenul la biserica, la ceremonia religioasa prilejuita de nasterea lui Isus ca sa-i faca placere (sau din plictiseala) si fara ca asta sa-l deranjeze sau sa-i schimbe optiunile.

katya, ateii pot fi de atatea feluri cati atei exista:) Tocmai asta e diferenta, ca nu sunt inregimentati nicaieri, (agnosticii la fel, ei nefiind decat niste atei care n-au destul curaj:), nu au nici o autoritate superioara care le spune ce sa faca si nici nu formeaza o comunitate cu reguli precise ca sa poti spune ca sunt unii mai "veritabili" ca altii. Parerea mea e ca majoritatea sunt atei indiferenti, asa cum am descris mai sus, au stabilit odata ca nu exista suficiente dovezi ca sa le permita sa creada in vreo entitate superioara si chestiunea nu-i mai intereseaza.
Am mai spus asta, ceea ce numesti tu "spiritul sarbatorii" poate fi ceea ce i s-a transmis fiecaruia in familie in copilarie. Poate fi un "spirit" care inclina spre partea religioasa sau unul care tinde spre cea de comuniune familiala si placerea de a fi impreuna cu persoanele apropiate. Nu e unul "mai bun" ca altul e doar diferit dar fiecare il resimte ca pe cel mai important pt el insusi.
D'aia n-o sa ajungem niciodata la un numitor comun oricat am discuta, ca si cum mie imi place culoarea rosie si tu incerci sa ma convingi sa-mi placa verdele, e imposibil. Invers la fel. Dar ar fi bine daca macar fiecare ar accepta ca "semnificatia" exista si altfel decat asa cum stie el si s-ar abtine de la judecati de valoare.

adela, ce romantic

Katya spune:

Julia, mersi(nu-s obisnuita cu complimente pe forum).Si eu ma bucur oricind sa citesc mesajele tale.

Doruletz, mersi de explicatii, chiar credeam altfel despre atei.

n/a spune:

Dumnezeu ne avertizeaza foarte clar asupra ce avem de facut in privinta lui.
1. Sa-l iubim mai mult decat orice pe lume
2. Sa nu avem alti dumnezei ca este un dumnezeu gelos
3. Sa-l ascultam ca altfel vom suferi
4. Sa ne straduim sa-l cunoastem

_


Sunt atei care nu cred in dumnedezu by default, ca nu cred in el ca exista. Ei cred doar in existenta explicabila si simtibila fizic. Nu cred in fiinta spirituala, doar in cea materiala.

Si sunt atei care au incercats a-l cunoasca pe Dumnezeu. Nu au avut nici rabdare nici intelegere si l-au abandonat, ca e mai usor sa renunti la ce nu e pe placul si pe intelesul tau decat sa iubesti fara margini neconditionat sis a te umpli de lumina.

Ateii sunt oameni autosuficienti care cred ca totul se rezuma la ei si la puterea lor de a face si desface. Ei cred ca totul este si sta in puterea lor, in determinism si in determinarea cu care isi doresc sa traiasca.

http://noideea-noideea.blogspot.com/2011/04/divort.html