Pufi de 2010 (53) - LMA Kiti!

ana_g spune:

evyme, m-ar interesa gradinita asta. imi poti trimite PM cu datele de contact? mersi.

_
mama lui Stefan, pui scump

alexutzzza spune:

Suuuper misto! Bravo! Sa fie intr-un ceas bun! O sa se obisnuiasca Sebi, ai sa vezi, cum dispari din peisaj ii ia o saptamana, maxim 2 !

de Yannis

alexutzzza spune:

la noi azi a fost ultima zi de gradinita ....L-au pupat fetele si directoarea si toata lumea de l-au zapacit...am luat toate catrafusele ...a plans si Yannis ca niciodata
tot arata spre gradi ca vrea inapoi desi noi incercam sa il ducem si sa il bagam in masina ....si nu numa marait de-al unui copil ci plans cu lacrimi mari asa mi s-a rupt inima...poate i-am transmis noi adultii emotiile noastre ca teoretic pentru el trebuia sa fie o seara in care il iau de la gradi ca oricare alta seara...
Maine dimineata mergem la serbarea de Craciun a gradinitei, dar atat, nu se mai intoarce la gradi dupa serbare

Ma duc sa-mi innec amarul si nodul din gat intr-un pahar cu vin

de Yannis

miremia spune:

Of Alex, sper din toata inima sa se adapteze la fel de bine si la o viitoare gradinita.


_
Mirela si Mara Ioana (ianuarie 2010)

alexutzzza spune:

Multumim de urari Mirela, esti draguta!
Chiar reflectam acum la aspectul asta si asa cu un pic de autocritica (de la vin se trage ) ma gandeam ca Yannis cel mai probabil se va adapta si in alt loc. Slava Domnului e un copil sociabil si plimbat si mutat de cand s-a nascut si el mereu s-a simtit bine si ca acasa si se obisnuieste repede, se adapteaza repede. mutatul, calatoritul, dusul de colo-colo, schimbarea peisajelor si a oamenilor se pare ca au devenit un stil de viata pentru el (sper sa nu fie repercursiuni mai incolo...). Cred ca mama lui Yannis va avea serioase probleme de adaptare la o alta gradinita .
Stii sentimentul ala cand de exemplu iti cauti cizme, intri in unul din primele magazine si-ti pica pata pe o pereche, dar zici sa mai cauti ca deh abia ai inceput, nu ai vazut altele, sau poate cele vazute sunt prea scumpe etc etc si apoi colinzi tzaspe malluri si nimic parca nu e ca alea pe care le-ai vazut ca deh acu' ai pata pusa si nu mai esti obiectiva si sfarsesti prin a le cumpara tot pe cele pe care ti-a picat pata? Cel putin mie mi se intampla asta des...
Asa si acum cu gradinita Am impresia ca nu o sa-mi mai placa niciuna ca asta a fost cea mai cea....
Am si un feeling ca a fost sa fie (acum feelingu' poate fi accentuat si de vin ). In retrospectiva ...ma gandeam cum m-am apucat eu de buimaca sa caut gradinite asta vara ca de pe o zi pe alta trebuia sa ma apuc de job si de unde nici nu ma gandeam, acum trebuia sa gasesc o solutie pentru Yannis. M-am uitat intai pe net la cteva, mi-am ales vro 3-4 sa le vizitez si am plecat sa bat gradinitele la picior. Asta la care merge Yannis acum e chiar prima gradinita la usa careia am sunat BY ACCIDENT! Complet din greseala, cautam o alta gradinita care era tot acolo in zona, o cresa mai exact care era un pic mai ascunsa si si-a deschis una din educatoare si mi-a zis ca nu, ei nu sunt cutare gradi de pe cutare strada, ca nu au idee ce caut eu dar ca daca ma intereseaza...si mi-a dat un pliant despre ei...apoi cand a inteles ca cel pe care vreau sa il inscriu are 1 an si 4 luni mi-a zis aaaa! la noi nu! poate de la toamna sau la anu' noi nu primim asa copii mici...
Si asta a fost....
Mi-am sters-o de pe lista fara a fi fost vreodata pe lista ca nimerisem acolo din greseala.
Apoi am colindat vreo 15 gradinite sau mai multe timp de vreo 10 zile, ma hotarasem cat de cat la una dar nu cu toata inima, l-am carat si pe al meu acolo sa o vada, lui insa nu i-a placut a zis ca e ok numa daca Yannis nu doarme acolo etc...dar in viitor daca as fi avut nevoie sa doarma??? trebuia sa ma duc la munca si nu aveam solutie...ce fac cu Yannis? Si mi-au picat ochii pe pliantul luat de la aceasta gradi, era pe acolo aruncat prin casa...Am luat , am sunat, la telefon m-au luat la niste intrebari gen daca mananca blenduit? "-Da bineinteles ca da! Numai blenduit!" ..."aaa, pai nu, mai incercati acasa, cand mananca neblenduit mai discutam....Noi oricum nu primim asa mici, cel mult de la un an jumate etc..."
Si pan la urma am luat copilu dupa mine si m-am infiintat cu el la gradi in fata directoarei si i-am zis: asta e copilu' e cuminte, nu urla, nu plange daca i se iau jucariile de catre alti copii, merge, are echilibru bun, nu se da de-a dura la prima imbranceala etc...
S-au uitat din cap pana in picioare si mi-au zis ca da, putem sa facem o proba ...sa il aduc cateva zile si vedem.
Dimineata fusesem eu sa vad gradinita, seara l-am luat si pe al meu sa faca o vizita (asta era intr-o vineri) si de luni copilu' era acolo.....
Prima si ultima gradinita...
Din prima clipa in care l-am lasat acolo m-am simtit in siguranta. Nici nu am dat multe telefoane, mai multe dadeam cand il lasam cu ai mei. Nu stiu de ce, eram complet relaxata si-mi vedeam de ale mele, eram convinsa ca stiu ei ce sa faca cu Yannis...
Si nu numai ca au stiut ce sa faca cu el, dar a fost o experienta minunata, copilul meu a fost ingrijit, spalat, hranit, educat, i s-au citit povesti, i s-au cantat cantecele si...cel mai important A fost iubit! Am simtit asta din toata inima ca Yannis era indragit si iubit de personalul de acolo si ca era in siguranta.

dupa asa placinta, se vede ca paharu de vin n-a fost numa unu?
Cred ca tocmai am facut "Povestea Gradinitei" ca "Povestea Nasterii"



de Yannis

miremia spune:

Alex esti unica!

Daca la primavara vom mai fi in zona, promit sa o incerc!

_
Mirela si Mara Ioana (ianuarie 2010)

Ruxita spune:

pe mine m-a bushit rasul la faza cu "copilul e cuminte, nu plange, are echilibrul bun, nu se da de-a dura..."

esti foarte savuroasa Alex!

--------------------------------------------------------------------------------------------
Kay, un pui iubit! (21.01.2010)

alexutzzza spune:

Mire, Rux multumesc pentru rabdarea de a citi si ma bucur ca v-am distrat.

A propos de savuros si Sorina fu tare! Citind mesajul Sorinei de ieri ma infioram si ma intrebam, oare asa ar fi si Yannis daca nu mergea la gradi? Parca l-au mai asezat acolo, parca are alte curiozitati. Ce spune Sorina nu mi-e strain , vad si eu pornirile, dar daca Iris e 10 pe o scala de la 1 la 10, Yannis e...4 - 5. Poate la gradi se mai concentreaza si pe alti copii maica! SI nu are atatea la dispozitie sa-si faca de cap gen creme tuburi etc, are jucarii si chestii baby friendly, nu urla nimeni nu acolo, nu aia ca majoritatea lucrurilor sunt pentru ei si atunci parca se mai potolesc, nu mai au curiozitatea asa mare....cel putin mie asta mi se pare ca s-a intamplat cu Yannis. Sa vedem acuma acasa cum evolueaza, sper sa fiu capabila sa-l "intretin". Ma duc si io la nani ca abia ce am reusit sa il culc pe Yannis iarasi greu maica, greu! Si maine treb sa ma scol de la 7-7 si ceva ca sa ajung la timp la serbare...OMG!!! Asa fac numa la gandul acelei ore indecente...De cand nu m-am mai trezit io la 7....

de Yannis

micki_mica spune:

Salutari dragele mele!



Puiul nostru, Florin-Cristian

(Florin dupa nasu, Cristian alegerea noastra comuna, vot cu biletele)

alias KITI, alias Ghiauru' (Ghiaurica)...

IMPLINESTE AZI 2 ANI!

A fost intai aici , apoi , apoi si-acum


Asa ca sunteti invitate la o feliuta de pizza, berica si alune...
si desert, tort cu suculet si cafeluta aromata!






El este inca treaz, asa ca va fi o zi incarcata tare, de nu-mi doarme nici la ora asta...
Ce-o fi, o fi!
Azi Kiti's rules!



Mami lu' Kiti


www.lucrumanual.tk/new-products.php" target="_blank">Produse noi


Magazinul meu

ayanna_xem spune:

Salut.

ALEX...m-a trecut un fior si pe mine cand povesteai de Yannis, dragul de el. Cu siguranta a simtit emotiile voastre si poate si pe ale educatoarelor. E pacat intradevar ca n-o sa-l mai duceti acolo, mai ales ca se integrase asa de bine, dar nu trebuie sa va pierdeti optimismul totusi. Acum vin sarbatorile, important e sa le petreceti frumos impreuna si poate dupa aceea se vor aseza si lucrurile usor usor, din toate punctele de vedere. Si relatarea despre gradi mi s-a parut emotionanta, dar cu siguranta situatia te afecteaza mai mult pe tine decat pe el. O sa fie bine!

RUXI...cauti fericirea zici? Eh...am putea vorbi despre fericire zile intregi si tot nu am epuiza subiectul. E o traire atat de comuna si totusi atat de unica, de individuala.
Tin sa relatez totusi o chestie care mie mi-a marcat oarecum modul de a intelege si de a-mi trai fericirea.
La master, aveam o colega care lucra intr-un centru de ingrijiri paleative si la un moment dat la un seminar s-a dezbatut subiectul fericire. Ne-a povestit ca petrecea foarte mult timp cu pacientii aflati in situatii foarte aproape de moarte vorbind despre absolut tot felul de chestii, de la banalitati pana la lucruri profunde legate de viata, de viziune asupra vietii, mortii etc...printre altele vorbind si despre fericire. Spunea ca mereu ii intreba daca se simt impliniti cu viata traita, daca au intalnit vreodata fericirea in viata lor si cum au perceput-o? (oamenii care se confrunta la nivel constient si iminent cu moartea si acceptarea ei, experimenteaza niste trairi unice, iar 'bilantul' pe care il fac cred ca e la cel mai profund nivel.)Ideea era ca absolut toti au concluzionat in urma acestui 'bilant', ca fericirea a existat constant in viata lor, in intensitati diferite, DAR de cele mai multe ori ei n-au fost capabili s-o vada. Si-au trait viata alergand dupa fericire, cautand-o, dorind-o, visand-o, cand de fapt ea era acolo, cu ei, langa ei, in ei.
Eu una m-am gandit de atunci de multe ori la asta si am incercat sa-mi descopar fericirea inainte sa ajung in clipa de bilant...si sincer iti spun, mi se intampla sa traiesc momente de-o banalitate infioratoare, dar pe care le constientizez ca fiind absolut perfecte si atunci imi zic 'daca nici asta nu inseamna fericire, atunci chiar ca nu stiu ce ar putea fi'. Fericirea e o traire absolut individuala, dupa cum spuneam, si eu una chiar ma gandesc des la faptul ca imi lipsesc atat de multe lucruri in viata asta si am atatea lucruri de realizat si de indeplinit si am o multime de nevoi, dar cu siguranta nu fericirea e cea care-mi lipseste. Singura mea temere e doar sa n-o pierd.

Doamne, iar m-am placintit cu filosofeala. Si maine ma trezesc devreme pentru ca merg la munca...si tot week-end-ul voi avea full job, desi eu n-am inceput inca in mod oficial munca. Saptamana viitoare vin colaboratorii nostri din nemtia si mai sunt de pregatit o groaza de chestii, asa ca intotdeauna ultima 100 de metri e cea mai aglomerata.

Ma pregateam sa trimit, dar am vazut ca azi e sarbatoaaaaare. KITI face 2 anisori, yupiiiii!


LA MULTI ANI CU SANATATE. SA CRESTI MARE SI VOINIC SI SA-TI TRAIESTI VIATA CU BUCURIE!


...
Si fugi la somn de acum, ca o sa ai timp berechet in adolescenta sa pierzi noptile pe la petreceri, da?




Noapte buna!