Recomandare
Raspunsuri - Pagina 9
Deceneus spune:
www.bursa.ro/studiu-de-caz-alegerile-din-1996-oligarhia-si-alternanta-la-putere-11328&s=politica&articol=11328&editie_precedenta=2007-06-06.html" target="_blank">STUDIU DE CAZ: ALEGERILE DIN 1996 Oligarhia si alternanta la putere BURSA 06.06.2007
Fragmente:
| Citat: |
| Obligatiile de plata erau de 1,9 miliarde dolari īn 1997; 2,8 īn 1998; 3,2 īn 1999 si 2,1 īn 2000. Lor li se adauga nevoia de finantare a deficitului anual, de cca 2 mld. dolari. Fata de aceste nevoi, rezerva valutara a Bancii Nationale a Romāniei ajunsese īn noiembrie 1996 la numai 565 milioane de dolari !!! Romānia era īn fata crahului. Daca nu obtinea finantari externe, pentru rostogolirea obligatiilor de plata, tara intra īn incapacitate de plata, adica īn crah, iar economia se prabusea, exact asa cum s-a īntāmplat īn acelasi an 1997 īn Bulgaria. Prapastia devenise evidenta pentru oligarhie, care s-a alarmat. Crahul, asa cum s-a dovedit in Bulgaria, ar fi īnsemnat nu numai prabusirea nivelului general de trai al romānilor, dar ar mai fi avut cel putin doua consecinte dramatice pentru oligarhie: 1. toata agoniseala din cei sapte ani de capusare a economiei si a bugetului national s-ar fi aneantizat īn gigainflatia consecutiva crahului si 2. opozitia ar fi venit la putere adusa de un val de sustinere populara care ar fi maturat structurile. Adica EI ar fi pierdut totul: si banii si puterea Asa cum s-a īntāmplat īn Bulgaria. Ai nostri au fost īnsa mai destepti: īntelegānd iminenta dezastrului īnca de la jumatatea anului 1995, au pus la punct scenariul de avarie si au actionat, manipulānd prin intermediul serviciilor secrete scena politica. Trebuiau retrasi temporar fostii si adusi altii, mai credibili. Romānia, prin alternanta la putere, trebuia sa demonstreze ca este o democratie functionala, īn asa fel īncāt sa obtina refinantarile salvatoare. Virgil Magureanu, seful de atunci al SRI, spunea īntr-un interviu acordat ziarului Evenimentul Zilei, īn luna mai 2004: Īn 1996, situatia era de asemenea natura īncāt nu numai ca era necesara, dar devenise foarte probabila o alternativa la putere si, dupa socotelile mele, ar fi cazut bine sa se vada ca e posibila schimbarea. Si ca un grup care ramasese prea mult la putere, din 1990 pāna atunci, ar fi avut numai de cāstigat daca s-ar fi dat un pic la o parte. Ceea ce s-a si īntāmplat. Iosif Boda, īn cartea sa Cinci ani la Cotroceni, Ed. Evenimentul romānesc 1999, referindu-se la alegerile din 1996, scrie la pag. 276-280, īn capitolul A vrut oare PDSR sa cāstige alegerile?: Nu pot continua fara a marturisi o impresie stranie care mi s-a format īn timpul campaniei electorale. Am avut senzatia, īmpartasita de multi dintre oamenii politici cu care eram īn contact, ca liderii de seama ai PDSR nici nu doreau sa cāstige alegerile. Pe ce ma bazez cānd īmpartasesc acest sentiment, care poate parea incredibil pentru multa lume, pentru ca e situat, de fapt, īn paranormalul politicii? Sau, īn orice caz, dincolo de logica politica. Ori īn afara ei. Din discutiile cu ministrii seriosi ai guvernului de atunci reiesea ca problemele reformei vor fi deosebit de grave īn perioada ce urmeaza. Īn orice caz, mult mai grave decāt lasau sa se īnteleaga rapoartele triumfaliste ale Executivului de atunci, care gasea de cuviinta sa ascunda praful sub pres. ( ) Ma marginesc sa spun ca asta era perceptia mea de atunci: ca multi demnitari din guvernul Vacaroiu stiau ce probleme lasa īn urma lor si ca ar fi fost bucurosi sa scape de povara lor. .. Desi au obtinut doar 20% din voturi (30% a avut toata CDR), taranistii au fost adusi la putere si au salvat tara. Au restabilit legaturile cu Banca Mondiala si cu Fondul Monetar International, au obtinut refinantari ieftine, īn tara au īnceput sa intre capitaluri, iar bursa s-a īnviorat pentru prima data de la īnfiintare. Procesul de privatizare a fost relansat (inclusiv prin primele mari privatizari), au īnceput sa fie īnchise īntreprinderile cu pierderi, care necesitau subventii masive de la buget, īn primul rānd minele de carbune. Asanarea sistemului bancar a costat peste 3 miliarde dolari, care se adauga celor 10 miliarde achitate īn serviciul datoriei externe si celor 2 miliarde cu care a fost completata rezerva BNR. Cu toate aceste plati uriase, de peste 15 miliarde de dolari, datoria publica externa a Romāniei a ramas practic constanta: 6,1 mld.$ īn 1996, respectiv 6,9 mld.$ la 31 decembrie 2000. Īn aceste noi circumstante, Romānia a trecut prapastia. .. Maurul si-a facut datoria, asa ca trebuia omorāt, pentru ca proiectul oligarhiei presupunea si restauratia partenerilor politici preferati. Taranistii au fost omorāti de oligarhie, care a tras īn ei prin toate gurile de foc. Cele mai devastatoare lovituri au venit īnsa, din spate: de la presedintele Constantinescu, de la Partidul Democrat, partener la guvernare si de la Traian Basescu, īn mod special. Tocmai din aceasta cauza, afirm ca lupta de azi a presedintelui Basescu cu oligarhia are mai degraba un caracter intern, de razboi civil. Īnca de la alegerile din anul 2000, se bat smecherii cu smecherii. Radu Sarbu |
Deceneus spune:
www.ziare.com/politica/politica-interna/a-trai-fara-nici-un-fel-de-morala-serpii-din-politica-1175524" target="_blank">A trai fara nici un fel de morala - Serpii din politica
fragmente
| Citat: |
| Psihiatrul Andrzej Lobaczewski este unul dintre cei care au incercat sa explice geneza acestui rau in lume. In cartea sa, intitulata "Ponerologie politique" (Studiul raului in politica), autorul atrage atentia: "Cand veti intelege ca fraiele puterii politice si economice sunt in mana unor persoane fara constiinta si fara scrupule, care nu poseda capacitatea de a-i intelege pe ceilalti, veti privi intr-o lumina noua acesta plaga a raului care se intinde in intreaga lume. Raul nu reprezinta numai o problema morala. El poate fi analizat si inteles in mod stiintific". Cum ajung psihopatii sa conduca lumea Psihopatia este o tulburare de personalitate, greu detectata din cauza faptului ca inteligenta nu este afectata, ci doar partea emotionala. Nu toate persoanele psihopate se angajeaza in acte criminale si violente, insa pot face mult rau din cauza iresponsabilitatii. Sub masca normalitatii, psihopatii reusesc sa ascunda faptul ca nu sunt capabili de sentimente. "A incerca sa trezesti emotii la un psihopat este ca si cum i-ai explica unui daltonist culorile", explica Robert Hare, un medic psihiatru care si-a dedicat intreaga cariera studiului personalitatii psihopate. De ce ajung in functii de conducere? Pentru ca tulburarile de personalitate care ii caracterizeaza au ajuns sa fie considerate calitati in lumea moderna: aroganta si narcisismul sunt privite ca incredere in sine, prezenta charismatica si alunecoasa drept sociabilitate, manipularea drept inteligenta practica, dorinta de putere drept spirit de lider. Pentru a ajunge sa conduca, un psihopat nu are nevoie de adeziunea majoritatii, ci este de ajuns sa fie sprijinit de un grup de interese, care poate sa "orienteze" si sa conduca populatia, cum ar fi, de exemplu, proprietarii unui post puternic de televiziune. Cand lipsa constiintei devine molipsitoare Atunci cand un psihopat genetic ajunge intr-o functie de conducere, cei din jur pot ajunge sa se comporte asemenea lui, adica fara constiinta, pentru a putea rezista pe langa el. Ei devin astfel "psihopati secundari sau de conjunctura", iar psihopatia devine o strategie adaptativa. Cei care ajung sa traiasca fara nici un fel de morala se recunosc intre ei si se sprijina reciproc pentru a pune mana pe toate pozitiile cheie. Prin inselatorie, prin minciuni, prin facilitarea studiilor si a obtinerii de diplome, oamenii fara constiinta sunt introdusi in toate mediile, inclusiv cele stiintifice si culturale, iar aparatul reprezentat de psihopati devine o forta distructiva. Cei "cu suflet" care mai rezista in conducere si se incapataneaza sa ii incurce prin anumite decizii pot fi eliminati chiar prin acte criminale. .... Autorul Andrzej Lobaczewski atrage atentia ca raul resimtit in intreaga lume provine din promovarea acestor "valori patologice". Lupta pentru revenire la normal nu este usoara, insa primul pas este sa ne dam seama de adevarata fata a celor ce ne conduc si sa nu devenim niste scelerati morali, dupa modelul celor aflati la putere. |
Deceneus spune:
www.dw.de/dw/article/0,,16064916,00.html" target="_blank">Cānd intelectualul devine condotier politic
Fragmente - (ar fi pacat sa nu-l cititi integral).
| Citat: |
| O problema vadita si dureroasa a societatii romānesti este subiectivismul exacerbat. Nu gasesti aproape nicaieri īn dezbaterea publica romāneasca o tentativa de a depasi anecdota otravita a zilei pentru a initia o conversatie despre marile rānduieli constitutionale, despre sistemul alegerii puterii legislative si, nu īn cele din urma, despre viitoarea organizare politica europeana. .. Din nefericire pentru Romānia de astazi, intelectualii care ar putea organiza dezbaterea publica, furnizāndu-i criteriile si formulāndu-i obiectivele, sunt divizati ei īnsisi īn tabere partizane. Este trist sa vezi ca nu ideile politice īi separa cu adevarat, ca nu doctrinele de care fac atāta caz īn discursul lor plin de dispret fata de partidele politice sunt miza lor reala, ci simpatiile, idiosincraziile sau pur si simplu interesele materiale de moment. Intelectualii, desi scriu frumos, nu se comporta decāt rareori ca intelectuali. Calofilia lor este un alibi pentru lipsa de idei, iar referintele culturale o diversiune menita sa ascunda interesele egoiste. .. Politica presupune īnfruntare si limbaj polemic, dar pozitia intelectuala pretinde, dimpotriva, distanta reflexiva si obiectivitate. Condotierul politic este excesiv si nedrept, el minte si manipuleaza cu buna stiinta, dar intelectualul are obligatia de a se supune īn primul rānd adevarului. Atunci cānd intelectualul devine condotier politic ceva extrem de pretios se pierde si societatea risca sa-si rataceasca toate reperele. |
Deceneus spune:
Parca eu as fi scris discursul lui C P Tariceanu din 06 iulie 2012, cu ocazia celei de-a doua suspendari a Presedintelui Basescu.
www.youtube.com/watch?v=VLwDoNmBLyg
Deceneus spune:
www.bursa.ro/editorial/poiana-rinocerilor-curtea-constitutionala-a-romaniei-174643&articol=174643.html" target="_blank">
Poiana rinocerilor: Curtea Constitutionala a Romāniei BURSA 10.07.2012
Fragment
| Citat: |
| Īn Constitutie scrie ca "Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, īnalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani īn activitatea juridica sau īn īnvatamāntul juridic superior." Este incredibil, dar adevarat: componentii CCR nu trebuie sa fie magistrati de cariera! Orice jurisconsult poate accede īn instanta care transeaza conflictele īntre institutiile puterii īn statul romān; conditia sine qua non este sa fi servit constiincios interesele vreunui partid; sa fie clar ca se poate conta pe omul acela! CV-ul presedintelui CCR este ilustrativ: consilier juridic la COMAT si BJATM Bistrita (1980-1989), avocat īn baroul Bistrita (1990-2007) si - decisiv! - deputat (2004-2008). De regula, judecatorii CCR sunt fosti parlamentari, care s-au evidentiat mai degraba prin obedienta decāt prin initiative, iar Ion Predescu, Acsinte Gaspar sau Puskas Zoltan - dintre actualii, sau Petre Ninosu ori Nicolae Cochinescu - dintre fostii, exemplifica perfect aceasta teza. CCR este o poiana paradisiaca, īn care niste rinoceri politici pasc cele mai mari salarii din īntreg sistemul bugetar (generatoare si de pensii pe masura). De aceea, nu este de mirare ca CCR fie actioneaza sub imperiul presiunilor politice, fie nu are curaj sa exprime o pozitie clara, care sa aiba caracter de precedent pentru cazuri similare. Īn repetate rānduri, Curtea a dovedit ca e influentata de presiunile politice, nu numai īn cazuri de conflict inter-institutional, ci si īn cazuri īn care ar fi trebuit sa apere principii generale ale dreptului (dreptul la proprietate si garantarea proprietatii). Independenta puterii judecatoresti este - alaturi de modernizarea si simplificarea legislatiei, integritatea si corectitudinea judecatorilor, termene rapide īn procese - o conditie fundamentala a unei societati bine guvernate, īntr-un stat de drept. Separatia autentica a puterilor īn Stat poate fi realizata numai prin delimitarea clara a celor trei puteri ale Statului - Legislativa, Executiva si Judecatoreasca - si prin stabilirea unui sistem de verificare si de echilibru īntre ele. * Recuperarea separatiei Solutia, simpla si evidenta, rezida īn suprimarea Curtii Constitutionale si preluarea atributiilor ei de catre o sectie speciala a Īnaltei Curti de Casatie si Justitie, ai carei judecatori sunt magistrati īn adevaratul sens al cuvāntului, iar numirea lor este facuta prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, fara interventia celorlalte puteri ale Statului. S-ar reveni, astfel, la sistemul de control al constitutionalitatii, conform traditiei romānesti, ce īncepe la 1912: puterea judecatoreasca ordinara examina constitutionalitatea legilor. Īn plus, pentru degrevarea justitiei de problemele inerente unui regim semiprezidential, bine ar fi ca Romānia sa adopte un regim parlamentar rationalizat. RADU SĀRBU |
Deceneus spune:
| Citat: |
| www.cotidianul.ro/un-editorial-care-a-prevazut-tot-ce-ni-se-intampla-astazi-114207 " target="_blank">Trei ani fara Octavian Paler Un editorial care a prevazut tot ce ni se īntāmpla astazi (fragment) "Democratia" dubioasa de azi (cu autoritatea tuturor institutiilor compromisa!) nu e deloc plicticoasa. Produce scandaluri zilnic si, uneori, chiar de mai multe ori pe zi, cu ajutorul televiziunilor, interesate doar de rating. Īn schimb, despre ce solidaritate mai putem vorbi? Despre ce ideal comun? Despre ce asteptare a tuturor? Am vazut batrāni ofiliti de mizerie, īnghesuindu-se sa-l "atinga" pe Basescu. Ce-i facea sa fie atāt de sensibili la demagogie? Sa fie la noi lehamitea atāt de aproape de nevoia de mesianism? Am vazut tineri pentru care a fi cineva "cool" tine loc de ideal national. #350;i cum sa-mi explic usurinta cu care flecarim pe teme grave? Oare nu ne putem ridica nici īn momentele de cumpana deasupra defectului de a nu lua aproape nimic īn serios? Chiar nu ne dam seama ce poate iesi din "razboiul civil psihologic" care sfāsie azi Romānia? Pe unii precum Boc sau pe unul precum Stolojan īi īnteleg. Fara Basescu, ar fi, politiceste, niste nimeni. Īi īnteleg si pe cei care joaca acum cartea anti-Basescu. Se tem pentru carierele lor. Dar noi care sustinem ca am vrea sa traim īntr-o Romānie normala, ce scuza avem? .. Iata, deci, care e teama mea. Retorica de care face uz acum Basescu: acuzarea īntregii clase politice, "mesianizarea" sa, cu un tot mai pronuntat iz fascistoid, aminteste de cea care a dus la ascensiunea extremei drepte īn Romānia interbelica. Las la o parte ridicolul pretentiei lui Basescu, ca el ar fi altfel decāt ceilalti politicieni, ca el ar fi, vezi Doamne, un misionar al anticoruptiei si ca el n-ar proveni, īn linie directa (cum provine!), din "sistemul ticalosit". Ma marginesc sa spun doar atāt: ca inflamarea demagogiei populiste īntr-o atmosfera plina de materii inflamabile e un joc, iresponsabil, cu focul. Ea poate activa, din cauza mizeriei, derutelor, frustrarilor si exasperarilor, riscuri grave. Īncāt, daca va mai īnvārti flasneta populismului, Traian Basescu ameninta sa devina un pericol mult mai mare decāt a fost pāna acum. Octavian Paler Publicat Duminica, 09 mai 2010 Republicat cotidianul Sāmbata, 14 iulie 2012 |
Deceneus spune:
www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/ce-vrea-europa-de-la-noi-270662-pagina1.html#top_articol" target="_blank">Ce vrea Europa de la noi? (fragmente)
| Citat: |
| Are Europa dreptate sa ne besteleasca pentru ca punem īn pericol statul de drept, atunci cīnd sigur e tinta propagandei unei tabere sau a alteia? .. Interventia UE nu a fost pentru Basescu, Blaga si Anastase, chiar daca asta subliniaza Traian Basescu īn campania sa electorala. Nici nu a fost ca urmare a dezinformarii unor ONGuri, cum se sustine pe la trusturile dlui Voiculescu. Prin natura lor, ONGurile informeaza partial, nu doar ca multe sīnt partizane politic, ci pentru ca sīnt interesate doar de anumite subiecte (cianuri, etc). UE a fost perfect informata de ambasadele sale la Bucuresti, .. Confuzia numarul unu care domneste īn Romānia este asupra termenului de suveranitate parlamentara, conceputa barbar ca o suveranitate absoluta, de care nu dispuneau nici monarhi ca Regele Soare īn Europa. Da, Parlamentul e suveran, sīnt prima care afirma, el legisleaza, nu seful statului. Dar aceasta suveranitate e limitata, nu absoluta. .. Definitia īnsasi a statului de drept este de stat īn care legea īnsasi e suverana, o lege care nu poate fi contrara principiilor dreptului natural, principiilor de drept si nici modificata īn cursul unui proces constitutional déją demarat. .. Lord Mackenzie Stuart definea statul de drept īn cadrul comunitatii europene afirmīnd ca aceia care administreaza legea sīnt ei īnsisi supusi limitarilor impuse de lege, iar cei care sīnt administrati au drepturi legale care trebuie protejate. .. Criteriile de la Copenhaga, conditie preliminara a aderarii, fac referire expresa nu doar la spatiul european comun, circumscris de legea europeana, ci si la spatiul national legal, atunci cīnd afirma ca "[...] Statele membre sīnt societati libere si democratice care au īn comun credinta ca relatiile dintre cetateni si stat au la baza statul de drept"[2]. Aceste principii se regasesc īn tratatul de aderare semnat īn aprilie 2005 si ratificat de parlamentul Romāniei pe 17 mai 2005 cu 434 voturi pentru la 0 contra sau abtineri. Acesta continea si celebrul mecanism de cooperare si verificare, introdus pentru ca erau dubii asupra statului de drept, si ca atare Parlamentul nostru, si nu altcineva, a dat dreptul UE sa ne controleze īn domeniul justitiei si al statului de drept. .. Pentru ca acesta e al doilea principiu care nu e clar īnteles la noi: īn acest moment legea europeana e mai tare decīt cea romāneasca acolo unde exista conflict, si o completeaza unde nu exista conflict. Cīnd vorbim de Constitutie" noi nu ne mai referim doar la documentul din 2003, ci si la tratatul European, īn multe puncte care privesc Constitutia. .. Deci prin votul parlamentarilor nostri, si nu al nostru, ca pe noi nu ne-a īntrebat nimeni, Constitutia noastra s-a marit fundamental prin integrarea īn UE, incluzīnd tratatele europene, iar prevalenta a fost acordata legii europene fata de cea romāneasca. A doua noastra curte constitutionala a devenit astfel cea de la Luxemburg. Arbitrul statului nostru de drept era, īnca mai demult, de la semnarea Conventiei Drepturilor Omului, curtea de la Strasbourg, CEDO. Spatiul nostru constitutional este astfel unul al multiplei jurisdictii, dar īn materie de drepturi ale omului si stat de drept, prin vointa parlamentarilor nostri exprimata prin vot īn repetate rīnduri, suveranitatea finala nu mai e la noi. Iar noi nu sīntem o banda de pirati care nu stie unde a pus degetul si nu īsi respecta semnatura, ca nu a vrut decīt sa abordeze vasul european. .. -- E o grava īncalcare a statului de drept sa revoci avocatul poporului pentru ca a facut o sesizare admisa deja de Curtea Constitutionala, argumentīnd ca nu avea dreptul. Motivatia revocarii, ca ar tine cu opozitia, e gresita de la un capat la altul. Avocatul Poporului trebuie sa reprezinte īn primul rīnd opozitia, ca el are menirea de a cenzura abuzurile puterii. El īnsa nu ia decizii si nu trebuie dat afara pentru simplul act de a-si fi facut datoria de a prezenta cazul, chiar gresit prezentat. E un avocat, el sesizeaza, Curtea decide, unde am ajunge daca dam afara din barou avocatii care pierd procesele? Cu atīt mai absurd e sa dai afara unul care a cīstigat. .. E o īncalcare a statului de drept sa nu pui īn practica sentinte finale si chiar nedefinitive de incompatibilitate, cazul a doi deputati si vreo doi ministri pīna acum. De asta aceasta situatie relative minora apare pe lista lui Barroso. Nu e minora deloc. Nimeni nu e deasupra legii īn Europa. .. -- Constituie īncalcari ale statului de drept sa manipulezi legea, asta īnsemnīnd sa dai legi care se aplica retroactiv, sa schimbi legi la o situatie aflata īn desfasurare, sa mīnaresti data aplicarii unor legi prin publicare, si asa mai departe. USL are dreptate pe fond ca e mai bine ca la referendum sa se ia decizia cu numarul celor care se prezinta, si cert Basescu a fost primul care a schimbat legea īn avantajul lui. Dar sa dai ordonante, simbolul īnsusi al legislarii discretionare, pentru a regla aceste puncte delicate a fost, evident, o eroare. Nici nu mai conteaza fondul problemei. .. - Peste toate astea, amenintarea ca mafia ar putea capata controlul procuraturii a bagat lumea īn sperieti la Bruxelles. Sigur ca mafia era déją instalata īn statul nostru, dovada fiscul sub dl. Blejnar, Omar Hayssam si alte situatii. Dar cīnd pericolul e absolut real, sa te preocupi doar de cine a dat stirea la presa e cu totul inadecvat. .. Pe 29 iulie va exista, pe līnga cei contra sau pro-Basescu din alte motive si o minoritate care va vota raspunzīnd īntrebarii: merita, ca sa scapam de Basescu, sa aruncam peste bord statul de drept, īn ideea ca dupa aceea o sa-l mai recuperam noi cumva? Aceasta e simetrica īntrebarii pe care o puneam aici īn decembrie trecut: merita, ca sa oprim ascensiunea lui Ponta&Antonescu, sa violam statul de drept prin comasarea alegerilor, ordonante, asumari si alte abuzuri? Raspunsul e acelasi azi, ca si atunci. Scuzele ca parlamentarii sīnt indisciplinati si au actionat pe cont propriu, sau ca UE e partial informata nu raspund la ora asta la fondul problemei, chiar daca nu or fi complet neadevarate. Īn acest moment e nevoie, pentru UE si pentru noi, de anumite garantii foarte serioase ca statul de drept va supravietui acestei lupte politice si ca vor fi facute reparatii urgent pentru īndreptarea erorilor de mai sus. Alegerea din 29 iulie este o falsa alegere: cea adevarata e īn alta parte. |
Deceneus spune:
www.dw.de/dw/article/0,,16113578,00.html" target="_blank">Cum se nasc cliseele politice -Horatiu Pepine DW
(fragment)
| Citat: |
| De pilda imaginea potrivit careia asistam acum la o lupta īntre stratul subtire de europenitate a societatii romānesti si o majoritate anti-europeana, este un astfel de cliseu cu sanse mari de a razbate īn constiinta publica. Īn termeni generali, formularea contine un adevar. Societatea romāneasca are un mare handicap de cultura politica liberala, asa cum este ea īnteleasa īn occident, īntelege greu participarea civica, nu are īncredere īn reguli, preferānd aranjamentele personale, este brutala si nu pune pret prea mare pe demnitatea persoanei. Este adevarat, asadar, ca dupa 20 de ani de la iesirea din izolare, stratul de europenitate a ramas subtire si nici macar marea migratie nu a contribuit prea mult la amplificarea lui, caci contactele cu Vestul au ramas superficiale si limitate adesea la lumea de periferie. Dar administratia lui Traian Basescu s-a īntemeiat la rīndul ei tocmai pe aceste moravuri locale, a īncurajat copios aceleasi practici corupte si nu s-a sfiit sa īncalce toate regulile politice democratice. Presedintele Traian Basescu este unul dintre marii manipulatori care au vorbit pe de o parte pentru urechi externe despre Statele Unite ale Europei si despre valorile NATO, pentru ca īn tara sa sustina o clientela corupta si sa recurga la practici politice inadmisibile īn Europa. De aceea, pentru cei care au o cunoastere mai exacta a realitatii romānesti ideea luptei dintre fortele europeniste si īnapoiata Romānie profunda stārneste, īn cazul cel mai bun, zāmbete ironice. Forta de convingere a acestei imagini se trage din faptul ca exista, īntr-adevar, īn Romānia aceasta linie de demarcatie, dar ea nu coincide cu taberele politice. Europenisti autentici se gasesc si īntr-o parte si īntr-alta, dupa cum ambele tabere recurg mereu, electoral, la pulsiunile cele mai viguroase ale unui popor care nu are o traditie de democratie liberala. |
lucialu spune:
Uau Deceneus! zilele astea m-am gandit ft des la dl Octavian Paler. Si imi spuneam ca tare bine ne-ar fi prins sa mai fi fost in viata!
Deceneus spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui lucialu Uau Deceneus! zilele astea m-am gandit ft des la dl Octavian Paler. Si imi spuneam ca tare bine ne-ar fi prins sa mai fi fost in viata!  in de "and the song became love and love became the egg" (Happy Feet) my little sunshine |
Avea un discurs savuros si raporta actiunile politicenilor la valori morale. Acum totul se raporteaza la victorii. Cine pierde este dezavuat cine castiga este admirat.
Din pacate si O Paler s-a lasat utilizat de "mogului", cand isi expunea seara de seara dezgustul si deceptia la adresa lui E Constantinescu, desi E C nu guverna. La vremea respectiva atacul mass-media era orientat spre presedintele care nu avea prerogative.