Manual ptr.. bunici

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns alexia_21 spune:

Eu ma intreb daca in afara de cerinte si pretentii mai avem ceva in relatia noastra cu bunicii. Ceva dam inapoi

Laura, eu nu inteleg ecuatia ta: ce trebuie sa dam inapoi?
daca spui ca bunicii asteapta dragoste si intelegere de la copiii lor, asta presupune ca ei si-au crescut copiii in aceeasi dragoste si intelegere pe care o asteapta acum.
eu de la copiii mei nu astept nimic. imi doresc doar ca ei sa fie fericiti pentru ca atunci eu voi avea toata dragostea si intelepciunea din lume.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns J G spune:

Citat:
citat din mesajul lui Dorsilia
Asa eram de ajutor parintilor la vremea aia, ii degrevam pe ei de f multa treaba cu cel mic. Cand a venit vremea sa am si eu nevoie de ajutor cu copiii mici, ei au continuat sa-si vada de programul lor cotidian de viata, de profesie, au preferat sa ma ajute cu ce au considerat de cuviinta si cu ce nu i-a incomodat. Asta e, am inteles si asta, m-am descurcat eu pana la urma, greu. Am renuntat la job si gata. Nu regret, fiecare isi ia propriile decizii. Intre timp am mai si invatat cate ceva despre oameni, in cine poti avea incredere, in cine nu, pentru ce merita sa-ti consumi nervii si pentru ce nu....


Exact la fel si la mine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alexia_21 spune:

nepotii , prelungesc viata bunicilor trezind sensul de utilitate .

eu cred ca de la aceasta prejudecata pleaca majoritatea neintelegerilor. de ce as avea nevoie eu , cand oi fi bunica , linistita si fericita ca toata lumea e bine in jurul meu, sa fiu "utila" comportandu-ma cu nepotii mei asa cum am facut-o cu propii mei copii?
deja utilitatea mea se transforma in inutilitate. nici pe al doilea copil nu l-am crescut ca pe primul, de ce as avea aceleasi idei pentru nepotul nascut in probabil alt secol?
raman in continuare la parerea mea , ca multi dintre actualii bunici nu pot intelege ca mentalitatile se schimba, viata se schimba , totul este intr-o permanenta schimbare spre bine. iar eu nu pot intelege de ce ei nu pot intelege asta. e un cerc vicios, stiu, dar mereu e de invatat ceva daca iti doresti sa nu fi tributar timpului.




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pisigri spune:

Ok, am inteles, fiecare vorbim despre bunicii din dotare, de-aia nu ne intelegem.

Eu ramin la parerea mea, ca trebuie nitica moderatie in toate. Bunica mea nu si-a mai vazut stranepoata vreo 4 luni dupa ce mi-a criticat-o o data, ca are parul prea moale (la 1 an) si ca a luat de la tas-su ce e mai rau.

Mama mea isi vede nepoata in fiecare zi aproape, pentru ca Ilinca se simte bine la ei, chiar daca m-a batut la cap sa o pun pe oala la 6 luni (nu am pus-o), chiar daca ii spune ca e rusine sa fie nepoliticoasa si sa refuze sa salute si ma rog, chiar daca face maruntisuri de-astea pe care eu personal nu le fac si nu le agreez. Punind in balanta nervii si proasta dispozitie generala pe care o iscau nesfirsitele discutii in contradictoriu pe tema olitei etc si "prejudiciul" adus copilului de faptul ca, ramasa singura cu ea acasa pe la 1 an si jumatate, a pus-o pe oala cind s-a trezit din somn si mi-a spus victorioasa ca a facut la olita, am ajuns la concluzia ca hohotele de ris si veselia pe care le aud in vizitele la mama mea sunt mai de pret decit faptul ca nu m-a ascultat intr-o problema mai mult decit...de principiu.

Cred ca exista si bunici dificili, exista MAI ALES bunici care au o relatie proasta cu copiii/ginerii/nurorile proprii decit cu nepotii. Mama tatalui meu a fost, dupa parerea mamei mele (si a mea de acum) o bunica horror, ma indemna sa fac tot felul de chestii intolerabile (sa lovesc, sa dau cu piciorul in usa, sa tip etc) pentru ca in cele citeva ore/saptamina pe care le petreceam cu ea sa ma distrez cit se poate de bine. Dar PENTRU MINE, pentru COPILUL DE ATUNCI, a fost o bunica buna, era amuzanta, ne distram si imi aduc aminte multe boacane facute la indemnul si "sub obladuirea" ei.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns inapreda spune:

"Cred ca exista si bunici dificili, exista MAI ALES bunici care au o relatie proasta cu copiii/ginerii/nurorile proprii decit cu nepotii. Mama tatalui meu a fost, dupa parerea mamei mele (si a mea de acum) o bunica horror, ma indemna sa fac tot felul de chestii intolerabile (sa lovesc, sa dau cu piciorul in usa, sa tip etc) pentru ca in cele citeva ore/saptamina pe care le petreceam cu ea sa ma distrez cit se poate de bine. Dar PENTRU MINE, pentru COPILUL DE ATUNCI, a fost o bunica buna, era amuzanta, ne distram si imi aduc aminte multe boacane facute la indemnul si "sub obladuirea" ei."

Exact asa face si socrul meu cu Ian: il indeamna sa arunce cu tot ce prinde in mina, sa imprastie tot (ca eu/soacra/femeie sa fie sa stringa dupa el) il cheama sa-i dea ciocolata, il incurajeaza sa rupa florile din curte etc. Toate astea pe considerentul "tu esti barbat, nu tufa", "tu esti sef" Ian il iubeste, evident.



Mama lui Ian.




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alizee spune:

Socrul meu i-a "batut" pe toti bunicii : cand avea fii-mea 2 ani, o invata sa omoare mustele cu pliciul si asta cu o mina superioara.

Iar fii-mea, asa mica cum era, se uita mirata la el, neintelegand unde e "scofala" gestului de a pliciui muste.




allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns My_Lady0091 spune:

eu voi vota acest subiect cu 5 stele.de ce?pentru ca:

-nu e nevoie sa se tipareasca vreun manual pentru bunici, oricum majoritatea l-ar ignora si s-ar simti jigniti...ci e suficient a se aduna aceste idei de "asa NU", aici, pentru noi..viitori bunici

-mai cred ca toate teoriile, cartile de psihologie, tratatele stiintifice...etc de crestere si educare a copilului...daca au aplicare in cazul parintilor, vor avea si in cazul bunicilor...daca doresc a se documenta..caci si bunicii tot parinti sunt

-repet, toate istorioarele postate aici sunt experiente de viata si nu trebuie ignorate...ci digerate si valorificate intr-un fel sau altul!

-iar discutiile parinti-bunici nu ar trebui sa se desfasoare ca la interogatoriu...ci omeneste...asta in cazul in care parintele este un bun psiholog cu inclinatii catre "dezbatere, oratorie si retorica"(cum lasa sa se creada a fi multe utilizatoare de pe acest forum)iar bunicii sunt "opened-minded".Daca nu...nu vad sensul dilogului/monologului.Mai bine nu mai lasi copii cu ei sau taci si inghiti galusca..permitandu-ti sa vorbesti la pereti...ca oricum nu te vor asculta in veci!E decizia ta ca parinte care esti...in mod particular!



26+
Citat:
" Daca vrei sa indrumi pe cineva incepi cu invataturile si sfarsesti cu pildele.."-L.A.Seneca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alexia_21 spune:

Ok, am inteles, fiecare vorbim despre bunicii din dotare, de-aia nu ne intelegem

dar tu de care bunici vorbeai?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns My_Lady0091 spune:

Citat:
citat din mesajul lui alexia_21

Ok, am inteles, fiecare vorbim despre bunicii din dotare, de-aia nu ne intelegem

dar tu de care bunici vorbeai?


eu vorbeam de bunici la general



26+
Citat:
" Daca vrei sa indrumi pe cineva incepi cu invataturile si sfarsesti cu pildele.."-L.A.Seneca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dicirstea spune:

Citat:
citat din mesajul lui My_Lady0091


-nu e nevoie sa se tipareasca vreun manual pentru bunici, oricum majoritatea l-ar ignora si s-ar simti jigniti...ci e suficient a se aduna aceste idei de "asa NU", aici, pentru noi..viitori bunici

-mai cred ca toate teoriile, cartile de psihologie, tratatele stiintifice...etc de crestere si educare a copilului...daca au aplicare in cazul parintilor, vor avea si in cazul bunicilor...daca doresc a se documenta..caci si bunicii tot parinti sunt

-repet, toate istorioarele postate aici sunt experiente de viata si nu trebuie ignorate...ci digerate si valorificate intr-un fel sau altul!

-iar discutiile parinti-bunici nu ar trebui sa se desfasoare ca la interogatoriu...ci omeneste...asta in cazul in care parintele este un bun psiholog cu inclinatii catre "dezbatere, oratorie si retorica"(cum lasa sa se creada a fi multe utilizatoare de pe acest forum)iar bunicii sunt "opened-minded".Daca nu...nu vad sensul dilogului/monologului.Mai bine nu mai lasi copii cu ei sau taci si inghiti galusca..permitandu-ti sa vorbesti la pereti...ca oricum nu te vor asculta in veci!E decizia ta ca parinte care esti...in mod particular!


Am simtit nevoia sa intaresc spusele tale cu mai mult decat un "like"

Mama mea (fosta profesoara) a refuzat sa citeasca ORICE cartulie pe care i-am pus-o la dispozitie, in schimb imi falfaie prin fata, si mai si pastreaza, decupaje de prin reviste documentate gen "Ioana", "Cancan", "taifasuri" si altele asemenea. Imi imaginez ce succes as fi avut cu un ghid pentru bunici


CAPRA CU 2 IEZI


mamica lui Matei Constantin (21.05.2007) si a lui Theodor Cristian (03.06.2009)

MINUNEA MEA;www.flickr.com/photos/11558563@N06/" target="_blank"> A DOUA MINUNE 2, A DOUA MINUNE, MOS CRACIUN 2010

CE AM EU DE OFERIT

www.desprecopii.com/pozeconcurs/ShowPhoto.asp?url=upload/Vara%202011%20amintiri%20de%20vacanta/dcc1.jpg" target="_blank"> VREM PE SKYJET!!
www.desprecopii.com/pozeconcurs/ShowPhoto.asp?url=upload/Vara%202011%20amintiri%20de%20vacanta/dcc2.jpg" target="_blank"> NU MAI VREAU SABII TOATA VIATA!!
www.desprecopii.com/pozeconcurs/folderview.asp?folder=Vara%202011%20amintiri%20de%20vacanta&page=3" target="_blank"> AICI NE PUTETI VOTA



www.animalutze.com/umanitare/bb-darius/index.php" target="_blank">Ajutati-l si pe Darius! ; Sa o ajutam pe Georgi sa mearga ; Manu - papusa fara picioare

Mergi la inceput