Fertilizarea in vitro, povesti de succes

dragelor ce ati citit acest forum al aspirantelor, haideti sa adunam niste povesti de succes ce vor fi motivationale pentru aspirantele de azi de la Desprecopii.

Povestiti-ne cum ati luptat pentru a avea un copil, prin ce fel de sentimente ati trecut cand ati aflat ca veti fi mamica, cum a fost prima zi de mama ... si ce ati invatat din aceasta experienta.

Contributia si suportul vostru la acest topic este foarte apreciata.


va ascultam,



Sanatate si o zi cu soare va doresc!

**************
Linkurile mele: Supereva.ro | Blogul meu | www.facebook.com/#!/desprecopiicom" target="_blank">DC pe Facebook

filipac1979 spune:

ma uit de 2 zile la subiectul asta si va ca nimeni nu are tupeu sa scrie, probabil fetele sunt ocupate cu bebelusii.
asa ca o sa dau eu startul pentru ca cei care se lupta cu aceasta cruda neputinta sa poata spera.
desi povestea mea nu e una spectaculoasa, din fericire e una cu deznodamant fericit.
lupta mea cu infertilitatea a inceput in 2006, la un an de la casatorie, cand am facut o pauza de anticonceptionale iar sotul meu a spus sa incercam sa facem un copil. recunosc, la vremea respectiva nici prin cap nu imi trecea ca nu ne va iesi usor pt ca nu aveam nici un fel de probleme de sanatate, mersesem la medic imediat ce imi incepusem viata sexuala, aveam o menstruatie f regulata, pastile luasem la indicatia medicului, eram tineri amandoi - avea 27 de ani amandoi.dupa 3 luni in care nu s-a intamplat nimic am inceput sa merg la medic unde mi s-a dat dupahoston si vitamina e vreo 3 luni. nu mai retin ordinea investigatiilor, ideea e ca in toti anii astia am schimbat medici, orase, tratamente, am luat o gramada de antibiotice, am facut polidine (care nu mi-au desfundat posibilele trompe infundate dar n-am mai racit), tratamente naturiste, spermograme nu mai zic. la un moment dat satui de atatea investigatii si neavand un diagnostic am mers la Biogenesis sa facem fertilizare in vitro. dupa un consult amanuntit si povestit istoricul ni s-a spus ca exista niste chisturi care pot fi endometriozice si abia dupa ce scapam de ele sa revenim.imi mai spusese cineva ca am 2chisturi dar era prima data cand auzeam de endometrioza. pt ca imi era teama de operatie si pt ca nimeni nu imi spusese ca de astfel de chisturi nu scapi decat prin operatie am incercat niste tratamente naturiste.cu tot optimismul meu si tot sprijinul iubitului meu in final in loc de eliminarea chisturilor, din cauza unui medic incompetent care mi-afacut o punctie mi s-a infectat un chist, am facut o superinfectie, era sa mor, am fost operata si mi s-a scos un chist, trompa si ovarul stang. dar mi-am revenit repede si am crezut ca asta a fost cea mai crunta incercare, ca voi putea face copii si cu un ovar. la controlul de 3 luni mi s-a spus ca mai am un chist posibil tot endometriozic si ca mai am mult pana voi reusi sa fac un copil. fertizarea in vitro mi s-a spus ca nu e posibila si cel mai bine e sa ma gandesc la adoptie.am ajuns acasa, am bocit o zi, n-am sa uit niciodata cum mergeam pe strada si ma uitam la cei care aveau copii de mana si ma gandeam ca nu voi reusi niciodata sa am un copil al meu, care sa aiba mainile iubitului meu si ochii mei.cei care trec prin asta stiu f bine ce simteam.
dar pt ca sunt o fire f puternica si o luptatoare mi-am spus ca medicul la care am fost (de altfel unul f renumit) nu e dumnezeu pe pamant si mai am dreptul si la alte opinii. eram pregatita de adoptie, discutasem despre asta cu sotul meu si cu ai mei si eram decisi sa facem orice pentru a avea un copil.dar am zis ca mai incercam odata la grecii de la Biogenesis care imi facusera impresie f buna.
asa ca ne-am facut o noua programare. ni s-a spus ca avem sanse mici dar avand in vedere ca avem 31 de ani si ca sotul meu avea o spermograma buna, vom incerca un fiv. am uitat sa spun ca inca dinaintea de operatie fsh meu era maricel ceea ce indica o rezerva ovariana redusa. nu e nevoie sa mai spun ca dupa ce am fost operata si am ramas cu un ovar, valoarea fsh a crescut si mai tare, reducandu-mi astfel substantial sansele de a raspunde bine la stimularea ovariana. pana ka inceperea procedurii de fiv am facut acupunctura si biorezonanta. domnii dr de la biogenesis au fost de acord cu acupunctura si m-au pus sa refac analizele hormonale dupa o luna de acupuntura intensa. a fost prima victorie, un fsh cu o valore mai mica.in noaptea de rev imi faceam prima injectie de dipheriline singura.inainte de a incepe stimularea a racit sotul meu si apoi de la el si eu.asa ca dintr-o mare optimista m-am pleostit total pt ca eu n-am racit asa de multi ani. acum ma gasisem. a fost un ianuarie cu niste zapezi crunte si noi facea naveta la bucuresti, cand cu trenul cand cu masina. in afara de parinti si niste prieteni nu stia nimeni prin ce trecem. in timpul asta am fost la manastirea radu voda in bucuresti si m-am rugat la sf nectarie sa-mi implineasca visul. am citit in fiecare seara acatistul sf nectarie`cu speranta ca sf ne va ajuta. ovarul meu a fost la inaltime, a produs 7 foliculi din care in final au rezultat 4 embrioni, cu dozaj hormonal maxim. unul din embrioni nu s-a dezv bne asa ca am plecat acasa cu 3 puisori. doar 2 zile am stat in pat, in rest am mers la servici dar dupa ce ajungeam acasa stateam cuminte. sotul meu nu ma lasa nici sa ies sa imi iau de mancare la servici. au fost saptamani f stresante si pe 2 febr dim am mers sa imi fac beta hcg.pana la 2.30 cand am aflat rez am murit incet. n-am avut curaj sa merg eu sa il iau, l-am asteptat pe sotul meu in masina.i-am spus doar ca val trebuie sa fie peste 10 sa fie ok.pt ca el isi facuse si o analiza a glicemiei, un dobitoc de asistent l-a tinut sa ii spuna care e treaba cu analiza lui si ca nu sunt insarcinata pt ca val e f mica - era 37, dar ca voi ramane alta data (nu-i spusesem nimic de fiv). cand a intrat in masina sotul meu si am vazut ca e senin mi-am dat seama ca e de bine. dar pana nu am sunat la clinica si ne-au zis ca sunt insarcinata nu ne-a venit sa credem.
au urmat 8 luni superbe si o sarcina cum doresc tuturor - fara greturi, stari de rau, cu putine kg luate, cu plimbari.nasterea a fost pe masura - cezariana programata, bebe de 3500 de gr sanatos. il cheama nectarie si seamana leit cu tatal lui. are 2 luni si e cel mai grozav copil de pe pamant.
nu o sa le pot multumi niciodata tuturor celor de la Biogenesis pt ce au facut pt noi. am avut incredere in ei si au fost de nota 10 atat profesional cat si uman.
am fost super norocosi iar astazi cand ne privim copilul s-a sters toata durerea.cu credinta in dumnezeu, cu optimism, luptand impreuna cot la cot, se poate.
le doresc tuturor celor care trec prin asta sa aiba putere si in final sa isi tina in brate copii mult visati.

rehef spune:

La noi lupta pentru obtinerea unei sarcini a inceput cu 11 ani in urma cu supravegherea ovulatie dupa care o gramada de analize .Raspunsul era nu aveti nimic din punct de vedere medical toate sant bune ovulatie buna ,trompe permeabile uter de dimensiuni normale spermograma sotului foarte buna numai nu se intampla minunea dea lungul anilor am facut inseminari de le-am pierdut numarul munceam amandoi doar pentru a avea bani de tratamente am facut 3 operati laparoscop ,am zis ca poate vor gasi ceva dar nimic am facut 5 fiv in ungaria iar acum avem rezultaul in burtica sant insarcinata in 5 luni sarcina fara probleme deocamdata problema mea era de fapt din sange am trombofilie ma bucur ca am descoperit-o merita fiecare minut de suferinta acum imi fac injecti clexane de doua ori pe zi .
Dupa 11 ani de lupta avem rezultate este greu enorm de greu atat psihic cat si financiar dar merita toate suferinta imi multumesc din suflet d-nei dr. KRIZSAN MARIA de la clinica Kaali szeged ungaria si lui Dumnezeu ca ne-a dat sansa de a fi parinti.

adrianaady spune:

Filipac ce poveste !!!!!! Felicitari din suflet pentru frumoasa ta familie! Sper sa scriu si eu aici cit mai curand ....

filipac1979 spune:

adrianaady, multumesc. tin pumnii sa reusesti si tu pana la urma. cand urmeaza sa faci fiv?sau esti deja in focuri? ne stim de pe forumul de la biogenesis, nu?

jessamine spune:

buna seara!
acum 8 ani cand ne-am casatorit eream 2 copii plini de iluzii si planuri de viitor nu ne doream inca un copil vroiam sa imi termin si eu studiile(facultatea),vroiam sa ne mai maturizam ,sa vedem lumea, sa avansam in cariera si abia apoi sa avem un copil
eu aveam un program zilnic draconic lucram mergeam zilnic la scoala plecam dimineata la 7 si venam seara la 21 aveam ocupate 6 zile din 7
pentru ca nu erea momentul pt bebe am mers la doctor pentru anticonceptionale dupa aproximativ 2ani de la casatorie am terminat facultatea si m-am inscris la masterat dar in acelasi timp am renuntat la AC am hotarat de comun acord ca este momentul pt bebe.
am mers dinnou la medic pt un control de rutina in urma unui simplu control (nu ecografie) mi s-a spus ca am uter infantil si ovare polichistice si ca o sa fie greu sa am un copil am plans mult si nu intelegeam de ce mi se intampla mie nu fusesem niciodata gravida sau bolnava verisoara mea m-a convins sa merd la un alt medic si asa am ajuns la dr ion la giulesti aici mi s-a spus ca sunt perfect sanatoasa si ca mai intai ar trebui sa isi faca analizele sotul si abia apoi sa mai fac eu o histerosalpingografie zis si facut ii spun sotului el nu si nu ca in familia lui nu exista cazuri (nici la mine nu existau) am hotarat sa cer ajutorul soacrei care in loc sa ne ajute ii spune baiatului sa schimbam medicul ca stie ea ce sanatos este el in fine fac eu HSG trompele ereau permeabile dupa inca 5 luni de rugaminti face si sotul spermograma diagnosticul a cazut ca un trasnet azoospermie au urmat luni de negare in care s-a indepartat de mine s-a inchis in el am reusit intr-un gfinal sa-l conving sa repete spermograma la giulesti de data asta diagnosticul a fost oligoastenoteratospermie aproape de azoo in urma analizelor dr ion ne-a trimis la doctorita Moisa care poate fii numita oricum numai OM NU cred ca avea o placere bolnavicioasa ca la fiecare intalnire sa ma faca sa plang de fiecare data indiferent ca analizele ii ieseau mai bune ea tot la donator ne trimetea
dupa un an (cred ca am fost masochisti ca am rezistat un an)am hotarat sa schimbam medicul si asa am ajuns la polisano sibiu acolo am inteles intradevar care ne sunt sansele FIV cu ICSI si eventual cu biopsie testiculara ne-au dat o lista de analize pt FIV pt amandoi toate bune si frumoase numai ca sotul (eu nu)a fost depistat cu hepatita B cronica de la polisano ne-au spus ca putem face fiv dar ca nu ne vor pastra embrionii pt ca sotul are hep timp cateva luni am mers la Matei Bals pt analize pt dosarul de interferon
am hotarat sa mergem la o clinica sau spital unde sa ne pastreze embrionii si asa am ajuns la clinica dr Tutunaru aici ni sa recomandat sa fac o operatie laparoscopic si histeroscopie eu nu intelegam de ce aveam analize bune doar durereri mari la CM si totusi am hotarat sa merg pe mana dr si bine am facut diagnosticul chist endometriozic pe un ovar si leziuni endometriozice pe fundul de sac duglas am facut 3 luni diphirelie si apoi dupa alte 3 luni de menopauza am inceput procedura de fiv cu icsi am facut hiperstimulare am avut peste 30 de foliculi din care au rezultat 19 ovule i-au gasit si sotului 12 in ziua embriotrasferului am avut 9 embrioni am transferat 3 si am pastrat 6 s-au prins 2 dar din nefericire unul a incetat in eveolutie si uite asa dupa aproape 6 ani de incercari am ajuns gravida in 35 de sapt sarcina a fost foarte usoara (pana acum) nu greturi nu alte probleme

asteptam cu emotii marea intalnire cu bebe Matei

34 + Stefan Matei

oanaiftemi spune:

dragele mele,

va doresc sa aveti nastere usoara si sa stiti ca tot efortul vostru de a avea copii e recompensat cand va vedeti ingerasii.
eu mi-am dorit copii dar asta s-a intimplat dupa 30 ani, pana atunci am fost extrem de egoista si am facut 3 avorturi pt ca vroiam cariera si nici nu ma gandeam la casatrie sau copii. si anii au trecut si intr-o zi am zis ca vreau copii dar nu se intimpla nimic, am schimbat si sotul intre timp si eu nu ramaneam. stiind ca sunt apta sa fac copii imi ziceam ca nu e nici o problema dar m-am dus la un control si am aflat ca am endometrioza si ca tb sa ma operez ceea ce am si facut. dr a incercat sa-mi desfunde trompele dar nu a reusit si mi-i s-a spus ca nu voi avea copii natural niciodata. singura solutie FIV. parca m-a trasnit ceva in moalele capului, eu aia fertila si acum tb sa fac FIV? sotul meu era dezamagit dat am zis sa mai intrebam si alti dr, sa mai cerem opinii: 3 dr mi-au zis acelasi lucru FIV.
Ok, daca altfel nu se poate ne-am facut analizele, am facut credit si am inceput tratamentul hormnal. precizez ca aveam 38 ani cand am inceput tratamentul si mi-i s-au dat sanse de 15% de reusita, sotul meu avea spermograma f buna si varsta mai mica decat a mea cu 9 ani. eu am zis ca voi avea copil din prima, am fost extrem de optimista si intre timp am fost la liturghii, m-am rugat enorm sa devin mama, am timnut posturi, acatiste, rugaciuni si molifte. am facut si un tratament naturist si mi-am pregatit coprul sa devin mama. se spune ca sufletul copilului nu vine pana trupul femeii nu e pregatit sa devina mama. si uite asa faceam eu injectii in burta in fiecare dim si seara in fund, m-am indopat de hormoni, bine ca nu mi-a crescut barba si am avut vreo 18 ovule din care 11 f bune. ok, s-au produs 5 embrioni f buni si a umrat implementarea. dr zicea iti pun 3 eu nuu si nu ca vreau doar 2, pana la urma a facut ca mine. am facut fertiliarea in nicosia, eu locuind in cipru si am fost extrem de multumita. si cum am prevazut eu am ramas din prima cu gemeni. nu planificasem sa facem 2 dar am zis ca daca asa a vrut Dumnezeu atunci asa sa fie. sarcina gemelara nu e usoara dar am trecut cu bine si pe 14 dec 2010 am nascut 2 copii minunati, luca si leia. am facut cezariana la 37 sapt, cu anestezie epidurala deci am putut sa-i tin in brate si cand mi--i i-a adsu la piept si i-am sarutat pe frunte mi-i s-a parut cea mai catifelata pie;e posibila. luca a venit cu o gura ca o cireasa iar fetita ca doar e femeie cu gura mareeeee. apoi i-a luat si in 5 zile eram acasa. asa ca da, a meritat fiecare injectie, hormon si pastila luata. nu regret nimic si ma bucur de ei in fiecare zi. cum stiam ca nu pot ramane insarcinata nici nu m-am ferit si.....stupoare, la 9 luni de la nastere am ramas gravida natural. asta ce sa fie? minune, nu? 3 dr mi-au zis ca nu o sa raman niciodata natural. cand vrea Dumnezeu orice e posibil, asa ca acum sunt in 5 luni jumatate si il asteptam pe al treilea.
acum 2 ani nu aveam nicu unul si eram disperata si acum am 2 si al treilea pe drum.
vedeti ce face optimismul si credinta?
va doresc tuturor puiuti sanatosi si sa stiti ca orice e posibil cu voia Domnului.

cu drag,

o mamica fericita si implinita

ps cariera e apa de ploaie pe langa jobul de mama. am fost atat de fraiera si am pierdut enorm dar recuperez.

amy25 spune:

Oana nimic nu e intamplator in viata. Poate Dumnezeu ti-a dat inapoi cei trei copii ce nu i-ai dorit. Nu se stie... Oricum e o minune de la Dumnezeu sa-ti traiasca si sa fie sanatosi. Si eu astept bebe prin fiv dar deocamdata n-am avut curajul sa-mi spun povestea pana nu il si nasc, lucru care se va intampla la sfarsitul acestei luni.

Va doresc multa sanatate la toate fetele!

2004- ovarectomie dreapta din cauza unui chist; 2010- 3 inseminari nereusite la clinica Promed + 1 FIV nereusit; 2011-ET reusit la clinica Promed

Multumesc Bunului Dumnezeu!
35 Victor Gabriel

AMR 4 saptamani

Laura32 spune:

Oana frumoasa povestea ta , sa-ti traiasca copilasii si sa va aduca numai bucurii .
Si eu m-am chinuit 10 ani sa raman insarcinata , au inceput investigatiile , operatii de desfundare a trompelor si nimic ....
Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat un sot intelegator care m-a sprijinit mereu si impreuna am luat hotararea de FIV in octombrie si in noiembrie de Sf Mihail si Gavril si totodata si ziua mea am primit marea veste ... sunt insarcinata .
Acum am 5 luni sarcina decurge foarte bine si ma rog la Bunul Dumnezeu sa fie bine pana la final .
Succes mult la toate familiile care trec prin aceasta durere , sa reuseasca sa-si tina pruncii in brate .
Cu rugaciune Dumnezeu v-a auzi si iti v-a indeplini dorinta .


20+

oanaiftemi spune:

Laura si Amy va doresc sarcina si nastere usoara. este minunat sa poti sa reusesti dupa atatea incercari si ataa timp dar se pare ca acum erati pregatite sa deveniti mame.
Important acum e sa se nasca copiii sanatosi. Restul nu mai conteaza.


laura si eu sunt in 5 luni jumate. o sa nasc in iunie. ce o sa ai fetita sau baiat? eu am deja o pereche iar al treilea e baiat.
cum e sarcina? te simti bine?
cum a decurs testul 3D?

Vb cu bebe? ii pui muzica? sa stii ca nu sunt baliverne si conteaza f mult sa faci asta. eu am tinut si un jurnal la prima sarcina...acum recunosc ca fiind cu 2 nu prea mai am timp si l-am cam ignorat pe bebe dar o sa recuperez cand se naste, oricum va avea prioritate.

va pup pe toate

claudina78 spune:

ceau dragelor.
v-am citit postarile, experientele voastre mi-au facut ochii sa umezasca. ati avut multe incercari, dar ati fost luptatoare, ati avut credinta si minunea s-a intamplat.
sunt sigura ca e un sentiment minunat dupa toate traumele peste care ati trecut.Va doresc multa putere sa sa puteti creste copii exacta sa cum va doriti.
va pup si poate intr-o zi voi ajunge si eu sa imi spun povestea aici.