Ne rugam pt VICTORIA - M&M mai-iunie 2008 (198)

Simonix spune:

Belleanne - daaaaaa, fabule peste fabule Avem mereu o cohorta de prieteni / dusmani imaginari pe urmele noastre, avem rolurile noastre bien stabilite, eu sunt cea buna (printesa, mama, madama), Robert e cel puternic si atotstiutor (doctor, dar si dragon, politist SEF - nu orice fel de politist, taticul, printul), tati este ceva care ne ajuta in general (este un politist mai mic sau un calutz :d) iar restul - oamenii rai, hotzii, alte animalute pe care trebuie sa le ajutam, ranitzii etc. In plus repetam scenetele de 100 de ori, uneori ii raspun fara sa ma mai gandesc, invatz poezia si gata nu scap de el.

Azi de ex l-am trezit asa: eu (degetele mele) eram un om care credea ca merge pe un munte (Robert) care de fapt era un dragon adormit (dar omul ala nu stia). si cum mergea omul il intepa ceva la picioare, caci dragonii au tzepi si omul se mira si trebuia sa se exprime f zgomotos: Au ce ma inteapa, ce fel de munte e asta cu tepi ?? Parca merg pe arici ... Si ajungea la nasul dragonului si respiratia lui era un abur fierbinte. Ah, si simtea si o caldura maaare la talpi, caci un dragon are foc mare in el si lava si e fierbinte si omul asa de tare se mira ce fel de munte e ala cu tzepi si fierbinte. Si gasea si o prapastie (gura dragonului) care, culmea, avea tzepi (dintii) si din ea se auzea un huruit - omul credea ca e o furtuna. Si ce sa vezi, cadea omul in prapastie si se frigea si dragonul se scula si facea un zgomot maaare si omul se speria si da-i si lupta.

La noi e asa: Robert face scenariul si noi jucam. Eu cred ca regizor se face :D Deci sa il vedeti cum ne spune ce avem de zis si apoi se uita la noi cum "performam". El face doar partea lui si asteapta ca noi sa facem restul.Niciodata nu amestecm rolurile. ieri o luase pe Mara si o ridicase la ranngul de "mamica" - sa il vedeti cum a luat-o de mana, s-a asezat pe banca langa ea cu bratul dupa gatul ei - el era taticul si aveau un baietel (imaginar) care nu voia la scoala si noi trebuia sa ii explicam de ce e bine la scoala si uite asa (eu eram madama). Mara facea: mergem la gradintia sa invatam franceza =D

Deci nu stiu, viata noastra acum cu el este o mare sceneta, ne distram de minune, serile avem niste faze de ne tinem cu mainile de burta de ras

Desiree - nici Robert nu prea le zice in FR, cu noi cel putin. Dar intelege tot, imi explica si stiu sigur ca intelege. Eu nu ii mai zic decat rar cuvinte - si oricul nu din astea uzuale. voi evalua progresele la finalul anului scolar si voi vedea daca sa insist sau nu.

Simona cu Robert

Cum a venit Robertzel in viata noastra

Poze cu noi toti

Adriana_78 spune:

Daa, si la noi la fel, jucam zilnic in fel de fel de scenete si intamplari.
Si la fel, Lara ne dicteaza ce trebuie sa spunem -- pe mine ma enerveaza la culme, ca n-am voie sa adaug nimic de la mine, trebuie sa urmez scneariul intocmai, cuvant cu cuvant

aldaesme spune:

Lorelei vorbeste fluent atat Romana cat si Olandeza, in vacante o pun pe mama sa o invete maghiara (pe langa cele doua limbi amintite mai sus si asta este o alat limba de "larga" circulatie internationala [:]). Cu engleza si franceza nu o stresez sub nici o forma, mai prinde un cuvant doua de la tv dar nu am de gand sa le introduc eu, va incepe destul de curand sa le invete la gradinita/scoala, iar aici limbile se invata foarte bine. Si apropo de maghiara, Lorelei e naturala, cat stie stie bine, cantecelele ei preferate sunt unguresti (unguroaica mami o alint asa cateodata) si numaratul merge mai bine in maghiara decat in romana sau olandeza.
Eu tocmai am realizat (de o vreme) ce ciudat va fi sa invete sa citeasca in Romana. Ma gandesc sa o las sa invete in olandeza si abia apoi in Romana, desi initial voiam sa le fac deodata. Faza e ca stie alfabetul in Olandeza si daca ii spun despre "sh" de exemplu ca e litera imi zice ca nu...nu e in alfabet. Cu toate astea accepta alfabetul grecesc si literele lui...poate ca ptr ca sunt diferite si la scriere.
Si nu, nu am stat sa o invat si nu, nu stie sa citeasca (nu recunoaste toate literele) dar a invatat cantecelul cu alfabetul de la un ursulet, i-am explicat ce e si ce inseamna si intr-o zi m-a manat napasta sa il zic asa ca pe o poezei pe ala grecesc si a prins rapid. Dealtfel ii place mai mult si cum se scrie ala decat asta latin. Nu nu stiu greaca, da' o fost musai o data sa-l invat. Cred ca de ma apuc acu' sa repet sistemul de elemente in doua luni o aud ca imi zice de lantanide si actinide.

Si sa va zic cam cat e inima in mine de mandrie. De la juf Sandra de la scoala:

"Lorelei e asa un copil cuminte, e mereu activa si atenta, face tot ce trebuie cum trebuie evetual imbunatateste daca crede ea de cuviinta. La masa manca extraordinar de curat si de bine (niciodata nu a venit patata cu mancare si nu mananca cu servetele pe piept). e foarte inteligenta. Defapt eu cred ca ar mai trebui sa faceti un copil sa mai avem un copil asa inteligent in scoala. E un copil minue."

Mi-au dat lacrimile! Interesant totusi ca acasa nu e chiar asa cuminte si nici chiar asa exemplara in timpul mesei. manaca bine dar musai sa isi dea in petec, pune supa in mancare, mancare in ceai si tot asa...

Oricum este o scumpa si jumatate, unguroaica mea.

In rest dupa cum ati vazut...fac prajituri mai am doi pasi si deschid bussinessul, pana atunci imi fac clienti asa prin puterea cuvantului

o zi buna,

esme

DanaH spune:

dada, recunosc sentimentul. si noua nea zis cam la fel, mai putin faza cu sa mai faceti un copil, paote udne stai ca il am si pe alex :)
dar tot asa a zis, ca este foarte dulce, cuminte, face exact ce trebuie, le arata si celorlati cum trebuie sa faca, nu se lasa impresionata de evenimente neasteptate (cand olange un copil, sau cine stie ce), ea se utia, dar apoi isi vede de treaba ei (alti copii devin foarte agitati la faze de genul asta), mananca singura si foarte frumos.
si ea la fel, acasa, nu e chair asa usa de biserica. ba are niste meciuri cu frate-su.... ii place la nebunie sa il enerveze, vad asta in ochii ei. rautate mica ce e ea....

si ca veni vorba de invatzat/ vorbit mai mutle limbi, noi suntem constanti acasa cu romana. bine, nici nu am putea fi altfel, ca noi nu vorbim olandza decat asa, cat sa nu ne injure lumea pe strada. si numai cand este absolut musai. deci, ea vorbeste ff bine si romana si olandeza. si le turuie. face greseli, nu zic, dar sunt dulcele, de copii normali la varsta asta.
eu am exemplul lui alex. el la fel, a invatat ambele limbi in paralel. acum pot spune ca vorbeste oladneza mai bine decat romana, defapt olandeza este limba lui materna. romana este a doua limba, pe care o vorbeste bine, dar cu f putin accent.
ieri se utia la niste filme cu dinozauri pe internet, in engleza, si din cand in cand dadea pauza si imi spunea in romana ce au zis in film. si nu gresea. deci, pot zice ca mai dupa ureche sau nu, dar intelege si engleza. si daca l-ati auzi ce accent britanic are in engleza... pot sa ma chiuni eu cu toate cursurile mele de engelza sa il prind, si tot nu o sa o fac.

de citit, nu citeste decat in olandeza. la asta lucram si nici nu vreau prea curand sa citeasca in romana. in schimb, asta vara cand am fost in romania, a luat o carte si a inceput sa citesca in romana. neasteptat de bine. stie faza su sh, tz, mai greu ii e cu a cu caciula (in sus sau in jos). de scris, nici gand. daca o sa fie ii stare sa ii scrie bunicii o scrisoare... bine, daca nu... lasa sa invete el olandeza bine.

ne mai jucam acasa si incerc sa vorbesc in olandeza. ii place (acum, ca atunci cand era mic nu prea intelegea de ce vorbim acasa olandeza). facem dictare si ma corecteaza de fiecare data cand nu pronuntz corect cuvintele. asta e, mai invatz si eu de la el, nu numai el de la mine.

si acum ma gandesc daca o sa ne mutam in norvegia... alta limba.... cica sotzul, cu putina olandeza pe care o stie el, intelege ce spun la radio in norvegia. se pare ca nu sunt foarte diferite. deci s-ar putea sa nu le fie f greu. dar sa vedem daca o sa fie cazul. mai avem timp de gandire, e ff fain ca nu e deadline pt hotararea noastra. cica il vor asa de tare pe sotz, ca poate sa vina cand vrea el, la anu', peste doi ani.... ca sa am eu la ce ma gandi asa o perioada lunga de timp. dar cred ca pana in vara ne hotaram daca da sau nu.


aaa, mai vroiam sa zic: noi nu facem "scenete" cu odo. nici la citit nu sta prea mult. trebuie musai cartea sa aiba poze, pe care sa le vada si ea in timp ce citim noi. si povesti scurte, ca se plictiseste. in schimb, isi are scenetle ei cu papushile, cu prietenii imaginari, in general avand numele copiilor de la gradi. vorbeste cu ei, ii cearta, ii pupa, ii mangaie. il mai face pe frate-su catzelul ei, si merge asta in patru labe prin casa. cica ea e mami, iar alex e catzelul.

dar cu noi nu se joaca asa, cel mutl ne face cate o cafea, clatita, tort (imaginare, evident) sau mai stiu eu ce si ne pune sa le mancam.

ce ziceti voi acolo cu munti, vulcani, lava, recunoascut litere, alfabet... nici gand interes pt astadar

oare suntem noi de vina? tot stau sa ma gandesc la asta. uneori am impresia ca nu fac destul de multe activitati cu ea, parca faceam mai multe cu alex. uff, e tare greu.

Danicris spune:

Servus, fetele !

Desiree, pup dragalasa mica sa treaca repede raceala. Da, da, si eu vreau sa-ti citesc blogul.

Doloress, pup cu drag. Si Vlad are momente cand este mai retinut. In momente de acest gen nu-mi fac griji, doar sunt mai atenta la cei din jur, am mare incredere in instinctele copiilor si incerc sa evit contactul cu persoanele pe care ei nu le plac. Pup gandaceii mici, imi sunt foarte dragi. Si seamana atat de bineeeee ...

Simonix, va imbratisez. Citesc cu mare placere tot ce povestesti despre Robertzel, iar de poze nu mai vorbesc, sunt superincantata.

Adriana, la multi ani, mamica tanara si frumoasa. Ai doua fetite minunate, mi-au placut mult pozele.

Belleane, nu mai pot de ras ... faza cu manutele mici si negre m-a dat gata.

Esme, felicitari pentru fetita cuminte si frumoasa foc. cu drag.

Doloress spune:

Si-al meu fabuleaza la greu si face scenete peste scenete. Acum il implica si pe Kevin, imi creste inima de bucurie ca niciodata nu ii da rolul de personaj negativ. Cam eu sunt personajul negativ, Kevin e aliatul lui. Mie imi convine. Asa de frumos se inteleg, nici nu-mi vine sa cred cum il caftea in primele luni. Parca am alt copil. Imi pare bine ca nu am facut mare caz atunci si mi-am urmat instinctul, mama ma batea la cap sa ii fac morala, sa il pedepsesc ca o sa am probleme mai tarziu. Uite ca nu am facut absolut nimic (decat ma refugiam in alta camera cu bebe si nu ma mai jucam cu el o perioada - intram intr-un time-out cum ar veni) si atat. Si incet incet vad ca au relatia aia pe care o tot visam eu de cand am aflat ca o sa mai avem un copil.

Victoria_mami spune:

Roag-o pe Cleo sa puna linku'

_
Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008

Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!

gabitzam spune:

Ia ca fac eu pe Cleo si va pun linkul blogului Victoriei: vedeti AICI blogul puiutei si al mamicii Nadia curajoase si a lui Daddy.

cleo78 spune:

ce tupeu



edit: azi e ziua lui Ancaurn. . Sa fii sanatoasa si fericita si implinita!


Lasa ca urmeaza Nicole - ne da si ea o beutura, prajiturica virtuala

edit la edit: ce guralive sunteti

Victoria_mami spune:

Multumesc, Gabitza. Incerc sa-l pun la semnatura, daca oi reusi...

_
Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008

Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!