Dorinta

Dorinta | Autor: lili

Link direct la acest mesaj

Cel mai mult mi-as dorii sa fiu si eu o femeie normala care poate da nastere unui copil normal... Dar..... aproape ca mi-am pierdut speranta dupa a treia incercare nereusita... Ar fi trebuit sa am o fetita si doi baieti...
Acum imi doresc sa botez un copilas care are nevoie de nasa .. si sa adopt un copil.... suntem inca in faza de culegere acte pentru obtinerea avizului.....
Daca puteti ajutati-ma cu informatii referitoare la adoptii si de unde ar trebuii sa incep...
Daca stiti o mamica , care nu are nasi pentru botezul copilului v-as fi recunoscatoare..... Eu sunt din Bucuresti si lucrez in Valenii de Munte judetul Prahova...
Va multumesc.
Lili

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ccrala spune:

E delicata situatia ta si ma macina o intrebare: cu ce a fi nasa unui copil ar schimba viata ta?
Te sfatuiesc sa adopti, dar nu iit pot da niic un sfat juridic in acest sens
curaj!
Clara

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxi spune:

Draga Lili, nu te pot ajuta nici cu sfaturi in privinta adoptiei, nici a botezului, insa voiam sa-ti spun ca imi amintesc situatia ta si imi pare nespus de rau ca ai pierdut a treia sarcina. Tare, tare rau. Eu iti tin pumnii si-ti doresc sa reusesti sa duci la capat o sarcina, sau macar sa reusesti sa adopti un copil. Toate gandurile bune catre tine, te pup.


Ruxi si Clara pisicuta, 1 an si 2 luni
Implinirea cea mai mare pentru o femeie este acea de a fi MAMA

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliana csaki spune:

Draga lili,
Sa botezi un copil e crestineste, daca vrei poti boteza si un copil de la un leagan si mai apoi sa te ocupi de el.Sa adopti un copil e cu totul altceva, e o decizie pe care o iei atunci cand simti ca ai mult de oferit, nu material ci in primul rand sufleteste, multa, multa dragoste.Trebuie sa fii convinsa ca din din momentul in care tii puiutul acela in brate tu esti mamica lui si intre tine si oricare mamica nu e nici o alta diferenta, de-atunci incolo niciodata nu trebuie sa gandesti altfel, cu rel sau bune tu esti mama lui.
Acum, s-a mai discutat pe-aici subiectul dar nu stiu unde sa te trimit asa ca reiau, pentru atestatul de familie apta sa adopte trebuie sa intocmesti un dosar cu urmatoarele:
-cerere
-cazier judiciar(pt.tine si sot)
-certificat medical eliberat de medicul de familie(pe baza analizelor medicale:VDRL,HIV,Radiologie-pt. TBC)
-dovada spatiului-copie legalizata
-certificatele de nastere si casatorie-copii legalizate
-xerox buletine
-adeverinta de venit
-raportul psihologic-ancheta sociala, pe care-l face un psiholog de la Directia de care apartii
Dosarul se depune la DPC-ul de care apartii cu domicilul.La 2-3 saptamani se intruneste o comisie, te prezinti acolo, oamenii te vad la fata si cu siguranta obtineti atestatul.In acest interval de timp poti face ceva sapaturi, ideal ar fi sa "contactezi" un asistent social care-ti poate spune ce copii sunt adoptabili(au situatia juridica clara) sau o asistenta de preferinta sefa de la o maternitate care stie tot ce "misca" adica ce copii se nasc si sunt abandonati.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aquariusrpro spune:

quote:
Initial creeata de lili

Cel mai mult mi-as dorii sa fiu si eu o femeie normala care poate da nastere unui copil normal... Dar..... aproape ca mi-am pierdut speranta dupa a treia incercare nereusita... Ar fi trebuit sa am o fetita si doi baieti...
Acum imi doresc sa botez un copilas care are nevoie de nasa .. si sa adopt un copil.... suntem inca in faza de culegere acte pentru obtinerea avizului.....
Daca puteti ajutati-ma cu informatii referitoare la adoptii si de unde ar trebuii sa incep...
Daca stiti o mamica , care nu are nasi pentru botezul copilului v-as fi recunoscatoare..... Eu sunt din Bucuresti si lucrez in Valenii de Munte judetul Prahova...
Va multumesc.
Lili



Lili,
La adoptie gandeste-te de 1 mil de ori! Nu pentru tine ci pentru tot ce puteti oferi emotional copilului in urmatorii 20 de ani! Am o prietena care a adoptat un copil ( dupa un tambalau imens, piedicile legale sunt infernale ) si, surpriza a venit de la sotul ei. Are un copil dar nu mai are un sot. E mama si a decis cum este mai bine pentru copil. ESTE SI MAMA SI TATA. A fost o decizie cumplita si, eu o admir pentru asta, a optat pentru un copil pe care nu l-a nascut ea! Nu stiu sa-ti spun aspectele legale.. ea este acum in NZ ( Andradaaaa daca vezi subiectul.... povesteste! ). Dar ceea ce a trait ea a fost cumplit. Ai mare grija!

Roxana&Ruxandra

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliana csaki spune:

Imi pare tare rau cand vad asa un raspuns ca cel dat de aquariuspro.Cred, desi nu cunosc amanuntele povestii despre care aminteste, ca suntem inca plini de prejudecati.Sfatul meu personal si din experienta proprie, daca iti doresti si vrei s-o faci, fa-o, nu sta sa tot analizezi ascultand pareri pro si contra, n-o vei mai face niciodata.Procedura legala nu e nici pe departe atat de complicata(vezi insa ca se pare ca se modifica legea adoptiei dupa 1 ian.). Daca sotul d-nei a parasit-o din acest motiv, rusine lui,desi cred ca e o decizie de cuplu,iar faptul ca "a optat pentru un copil pe care nu l-a nascut ea" dovedeste ca este o femeie cu capul pe umeri, a optat pentru normalitate.Cu riscul ca voi deranja probabil, intreb si eu, care-i diferenta intre o mama naturala si una care adopta un copil, in afara faptului ca cea de-a doua n-a trecut prin experienta nasterii? Iubeste una mai mult, mai altfel,e una mai deosebita decat cealalta, e mai mama? sincer imi permit sa cred ca sunt la fel cu singura exceptie pe care am amintit-o deja.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crinuta spune:

Lili, nu trebuie sa iti pierzi speranta. Nu te grabi inca cu adoptia, mai lasa timpul sa treaca. Eu totusi sper sa ti se implineasca visul si sa devii mama. Chiar daca va trebui sa stai la pat 9 luni, nu e nimic, macar stii pt ce faci asta.
Sunt alaturi de tine.

pupici
Crinuta

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oz spune:

am observat in Romania foarte multe prejudecati legate de adoptie, de ce?

noi avem 2 copii frumosi si sanatosi facuti fara nici o dificultate de ordin tehnic, suntem tineri si putem sa mai avem si alti copii ai nostrii si totusi ne-am gandit foarte serios sa adoptam un copil. Eu cred ca este cel mai frumos si altruist gest pe care cineva il poate face, sa iubeasca si sa dea o sansa unui copil care (in cazul celor din Ro) altfel va sfarsi in strada la 18 ani. Acum cateva luni am vazut un reportaj despre femeile din Afganistan si am vazut atatea fete in orfelinate, fete fara nici o sansa, care vor muri de foame daca cei care le hranesc (organizatii umanitare) vor fi nevoiti sa paraseasca tara. Si chiar daca sunt hranite ce alta sansa au decat sa devina mai rau decat sclave, un fel de animale de prasila si munca, si asta daca au noroc sa le ia cineva de neveste. Atunci ne-am zis ca ar fi frumos daca am reusi sa infiem o fata de acolo. Deocamdata asteptam si ne-am promis ca daca totul merge conform planurilor o sa incepem anul viitor sa facem 'cercetari'.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cici spune:

in primul rind subscriu lui Oz
daca ar fi dupa mine si eu as infia un BB.
din pacate nu sunt cea care decide in familie si oricum
asta e o decizie care trebuie luata in 2.
admir si apreciez pe toata lumea care face un gest atit de altruist.in alta ordine de idei stiu ca poti lua un BB si in plasament si cu timpul il infiezi.actele de plasament dureaza cel mult o luna.
cine stie ,in mila Lui ,dupa asa un gest,Dumnezeu o sa-ti daruiasca si un BB al tau.
povestea mea e lunga si am tot bucatit-o pe forum ici si colo si poate ca ar trebui sa o rescriu in intregime la supa pentru suflet dar vreau sa-ti spun ca 13 ani de la casatorie nu am putut avea copii,nici n-am facut mare lucru in sensul asta,pentru ca prin '95 am fost diagnosticata cu hernie de disc si mi-era frica sa nu -mi fortez destinul.in luna iulie 2001 o amica,mi-a spus ca ar dori sa mearga
la o manastire si m-a rugat s-o duc eu cu masina.am mers cu masina cit am mers si drumul s-a oprit .am avut de urcat pe jos un deal vreo 2 ore apoi am trecut printr-o padure inca vreo juma'de ora .la intrarea manastirii este o poarta mare si mi s-a spus sa-mi pun o dorinta si mi se va indeplini.am fost luata prin surprindere si totodata am fost inspirata sa nu-mi doresc altceva decit sanatate.
legatura am facut-o mult mai tirziu dar in urmatoarea luna am ramas insarcinata.


cici

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Adela P spune:

Cici zi-ne si noua te rog la ce manastire ai fost?

Adela
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Adela%20P

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Adriana Radu spune:

Draga Lili,
Sfaturi juridice nu stiu sa-ti dau insa am sa-ti povestesc cum m-am intalnit intr-o zi cu o amica pe strada, nu o vazusem de cateva luni(nu chiar 9) si era cu o fetita intr-un carucior.Nu stiam ca avea probleme si nu putea avea copii insa am fost surprinsa pentru ca stiam ca nu trecuse asa mult de cand n-am vazut-o ca sa aiba timp sa faca un copil.
Radia de fericire si ea si micuta.
Sunt 2 tineri care nu stau extraordinar de bine din punct de vedere material,aveau ceva bani pusi deoparte sa-si ia apartament insa a aparut acest copil in viata lor(au infiat-o) si au renuntat la apartament.Ma uiatam la ea si realizam cat de mult inseamna sa stii sa daruiesti neconditionat, e o mamica si sotie fericita.Micuta i-a implinit sufleteste .
Iti scriu asta pentru ca am citit un raspuns negativ mai devreme si e normal sa fie asa, suntem oameni si suntem diferiti, fiecare simtim si judecam in functie de experienta noastra de viata,probabil ca acel sot ar fi parasit-o oricum, asta a fost numai un motiv.

Eu iti doresc sa fi fericita si sa ai parte de ceea ce-ti doresti alaturi de cei dragi.

Cu drag,
Adriana

Mergi la inceput