Dorinta
Raspunsuri - Pagina 4
lili spune:
Fetelor, va multumesc din suflet pentru sfaturi... Cu psihicul stau cam prost, dar incerc sa merg mai departe si.. culmea.. sa-l ajut si pe sotul meu sa treaca peste asta.. caci anul asta a fost dezastru pentru noi...
Soacra mea a murit in ianuarie , in martie am pierdut prima sarcina iar in octombrie a doua....
Multe persoane au impresia ca in orfelinate sunt doar copii rromi sau handicapati..... Eu cred ca nu este chiar asa...si sper ca intr-o zi sa ma pot mandri cu doi copii : unul infiat si unul al nostru.... Sper...
Dupa cum stiti speranta moare ultima... La mine a mai ramas o farama mica.. mica de speranta ... ca voi tine in brate propriul meu copil.. candva ...Dar pana atunci as putea oferii dragostea mea unui copil uitat de mama lui....( nu cred ca se pot numii totusi mamea asemenea femei )
Cu drag,
Lili
sorana spune:
In primul rand felicitari pentru decizie - sper sa se rezolve cat mai repede si bine.
Spre deosebire de Andra - eu cunosc cazul fericit. "Copilul" adoptat are acum 33 de ani, isi iubeste parintii, parintii ei o ajuta sa isi creasca baietelul, etc. Persoana despre care vorbesc a fost adoptata la 3 ani, mama naturala o parasise, era slabuta, nemancata. Parintii ei, cei care au adoptat-o, erau tineri, nu prea aveau bani, dar le-a fost mila de copil. "Mama" naturala i-a santajat pe parintii adoptivi timp de 20 de ani! Pana la urma, "copilul", care o tot vedea pe mama ei suparata, a insistat si a aflat ca este infiata, etc. "Mama" naturala a venit sa isi cunoasca fiica, iar aceasta (in mod normal) i-a zis ceva de genul: "Doamna va rog sa plecati ca o deranjati pe mama".
Concluzi: Ei sunt o familie normala, fericita, cu nepot. "Copilul" adoptat este acum o femeie matura, fericita, care isi iubeste parintii desi "ii exploateaza" lasandu-le in grija propriul copil.
Monica (1 an) si Sorana
liliana csaki spune:
Draga Lili,
Eu te sustin din toata inima, trebuie sa-ti spun ca eu sunt fericita mamica nu a unuia ci a doi copii adoptati. Avem o fetita de 4 ani si 4 luni si a unui baietel care pe 17 va face o luna.Vinerea trecuta cand l-am adus acasa imi venea sa topai si am avut un impuls de a-mi striga bucuria aici pe forum. Poate ca pana la urma o sa-mi scriu povestea, despre care eu cred ca e deosebita, pentru ca alte aspirante la titlul de mamica sa prinda curaj si sa vada ca se poate, atunci cand vrei.Bb-ul nostru afost un pitic de 2,150 la nastere, l-am luat la 3 saptamani din spital cu 2,890 si azi dupa o saptamana are 3,450, e deja un urias, nici nu-mi vine sa cred ca a putut lua atat intr-o saptamana. Se pare insa ca bratele unei "mami" si "acasa" fac minuni.
Laura T spune:
Lili, imi pare sincer bine pentru tine ca te-ai hotarat pentru adoptie si sunt convinsa ca asta te va face fericita! Sa vezi tu ca traind langa un bebe si vazand cata dragoste iti va oferi si cate clipe unice, aproape ca vei "uita" ca nu l-ai nascut tu! Uite, incearca si tu sa cauti un copilas abia nascut si abandonat in maternitate si vei vedea ca avandu-l langa tine inca din primele zile, luni ale vietii lui, veti fi o familie fericita! Si eu cred si sper din toata inima ca, in cativa ani, vei putea sa duci si o sarcina pana la capat si astfel vei avea doi copilasi minunati!!
A propos, cati ani ai?
Asteptam vesti bune de la tine si te imbratisam cu drag,
Laura si bebitele: Bianca (4 ani si 7 luni) si Ramona (1 an jumate)
Cristina L spune:
Este adevarat ca FIV este o sansa,dar in acelasi timp este o loterie.Ca sa nu mai punem la socoteala tensiunea prin care treci,
pretul,iar in cazul unor esecuri "durerea"este cumplita.
Eu am facut 2 FIV nereusite,plus o inseminare artificiala.Acum ma
gandesc la infiere,insa regret ca nu am facut lucrul acesta cu
multi ani in urma,dar...ca fiecare aspiranta am sperat ca minunea
se va produce.Aceasta minune inca o astept,dar cu siguranta voi infia
un copil.
Lili sper sa iei decizia care trebuie,sa nu regreti mai tarziu.
Cu drag
Cristina L
trisha spune:
Lili, aveti tot respectul meu pentru dorinta voastra de a adopta un copil. Il consider ca fiind un gest de mare daruire si sa va ajute Dumnezeu in demersul vostru. Sa vrei sa oferi un camin, o familie si o sansa in viata unui copil care n-are (inca) pe nimeni pe lume e de nepretuit.
De asemenea tot respectul pentru PARINTII care au materializat un demers de aceasta natura.
Iti doresc sa-ti implinesti dorintele
Trisha
maryam spune:
Nu stiu care e situatia ta exacta si tocmai de aceea te rog sa ma ierti daca nu sunt in asentimentul tau in ceea ce priveste adoptia unui copil, desi fara indoiala ca iti trebuie un suflet de aur, altruism si multa omenie ca sa o faci...insa astazi medicina este atat de evoluata, se intampla atatea minuni, incat eu cred ca merita sa incerci din rasputeri, sa vezi daca se poate face ceva, ...iti scriu asta pentru ca , cunosc un caz de-a dreptul stupefiant prin implicatiile care le-a produs:un cuplu casatorit care isi dorea cu disperare, cu drag un copil, insa el n-a aparut...dupa 14 ani, el s-a casatorit(din aceasta cauza!!!) cu o alta femeie si au ramas insarcinate amandoua, cu acelasi barbat.
Sigur ca asta nu inseamna sa astepti tu atata, e doar un caz...nefericit, sau poate fericit(!?!), dar poate n-ai vizat toate posibilitatile, poate n-ai mers acolo unde trebuie...zic si eu, sa stii caiti doresc sa ai un bb, oricum , important nu e cine te concepe, ci acela care te creste si respira , sufera,rade si plange o data cu tine...
"ZAMBESTE, MAINE VA FI MAI RAU"
maryam
m34 spune:
Draga Lili,
Pentru adoptia unui copilas suna la 08008200200 (din reclama "casa de copii nu este acasa") si ei te vor indruma mai mult ca sigur la Comisia pebtru Protectia Copilului Jud. Prahova, unde vei lua legatura mai intai cu dna directoare (Mihaela Ciobanu daca nu s-a schimbat...) la tel 0244 111 400 sau 0244 199 876 (dansa te va trimite la una dintre asistentele de acolo). Ei iti vor da toate detaliile necesare pentru intocmirea actelor. Liliana le-a mentionat foarte bine, cam acestea sunt, dar este posibil sa existe mici amanunte in cadrul fiecarei Directii.
Daca mai ai intrebari sigur se va gasi cineva sa iti raspunda la ele (si daca nu ai tot iti raspunde cate cineva ;-)
Este o decizie grea, importanta, dar demna de toata lauda si respect !
Multa bafta si tine-ne la curent !
anis spune:
Nu pot sa-ti zic , draga LILI decat ca esti foarte puternica ! Si te admir pentru asta si orice ar fi sa nu renunti niciodata!
Multa bafta!
AniS
lulu75 spune:
Draga Lili,
in urma cu cativa ani am mers la un control de rutina si mi s-a spus ca pot avea copii dar foarte greu pentru ca am retroversie uterina si uter infantil, cu risc maxim de avort. Sotul meu si-a facut in urma cu 2 ani o spermograma (nu eram casatoriti atunci) si i-a iesit foarte prost. Ne-au auzit niste prieteni ce probleme avem si ne-au dus la medicul care urmarea sarcina prietenei mele. Pe langa faptul ca nu aveam acele probleme care m-au chinuit cativa ani, medicul ne-a spus ca sunt foarte multe metode de a avea un copil.
Nu stiu cum se numeste exact medicul, dar iti spun ca lucreaza la Maternitatea Panait Sarbu (Giulesti) si are consultatii langa maternitate, la Centrul pt sterilitate.
Iti urez multa bafta si Dumnezeu sa va ajute!
Lulu