Judecata Finala!

Daca va veti afla in fata "Judecatii Finale" care pacate credeti ca vor atarna greu in defavoarea voastra?
V-ati gandit cum veti da socoteala in fata unei Instante ceresti?
Cand ne analizam viata, desigur ca sunt momente in cate greselile noastre ne apasa si ne duc spre introspectie.
Eu una cred ca cele mai mari probleme ar trebui sa si le faca cei care produc cu buna stiinta suferinta oamenilor.
Cu cat este mai mare suferinta acelora asupra carora se reflecta actiunile unor oameni rai,lacomi si fara scrupule,cu atat va fi judecata acelora care sunt raspunzatori mai aspra!

greieras spune:

In primul rand da-mi voie sa te felicit pentru intrebare. Nu multi sunt preocupati sa afle daca si-au trait viata dupa voia lui Dumnezeu. Poti sa-ti raspund la intrebare dpdv crestin, pentru ca sunt crestina, si bineinteles facand apel la Biblie, in care se si gaseste raspunsul la intrebarea ta.

In Ioan 3:18 scrie: Oricine crede in El (Isus), nu este judecat; dar cine nu crede a si fost judecat, pentru ca n-a crezut in Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.

Apoi in Matei 7:21 Isus spune: Nu orisicine-Mi zice: "Doamne, Doamne!" va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri."

Concluzia este ca pacatul care va atarna in defavoarea ta este faptul ca nu ai crezut in Isus. Si daca ai crezut nu ai facut voia Lui. Pe Dumnezeu il intereseaza ascultarea. Daca crezi in El si faci voia Lui atunci poti sa fi sigur ca vei fi in vesnicie cu El.

Gloria si Eva (22 dec. 2004)


Craciun 2008


Evil thrives when good men do nothing

irisM spune:

Cel mai bun raspuns pe care l-am auzit pana acum.


http://www.youtube.com/watch?v=ALAAGw8NvNo&feature=related

michelle-usa spune:

Pentru un necredincios,TOATE PACATELE vor atirna greu.
Pentru un credincios crestin, ABSOLUT NICIUNUL, pentru ca au fost spalate de sangele Domnului Isus.
Ce inseamna sa fi credincios crestin?

Sa crezi in Domnul Isus,ca El este Fiul Lui Dumnezeu, ca a venit pe pamant si a murit pentru pacatele noastre.
Ne-a oferit ca prin simplul gest al credintei sa fim pentru o eternitate alaturi de El si nu intr-o judecata eterna si cu sufletul pierdut.
El este Singura Cale.
De aceea trebuie sa-l primesti in viata ta si El sa fie Domnul Tau, El sa te conduca, El sa fie exemplult tau.

Biblia este Cuvintul lui Dumnezeu si ne este hrana spirituala de care avem zilnic nevoie, ea este "harta" dupa care ne ghidam pentru a trai o viatza crestina pe placul lui Dumnezeu si prin ea totodata cunoastem caracterul lui Dumenzeu.

michelle

Iasmin08 spune:

Greieras, frumos raspuns, insa iarta-ma, putin incomplet. Este adevarat ca scrie la Ioan: Oricine crede in El (Isus), nu este judecat; dar cine nu crede a si fost judecat, pentru ca n-a crezut in Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu, insa cine crede si face lucrurile care trebuie si cel mai important: indeplineste poruncile. Altminteri ce fel de marturisitor esti facand si indeplinind conform cu ceea ce nu crezi? Ca si cum, cineva care crede in Hristos, care stie poruncile, face cele nepotrivite (ucidere de prunci, sa zicem). Atunci in ce fel crede in Dumnezeu daca face cele ce Tatal nu le vrea?
Ci important este ca sa nu se opreasca cineva la suprafata cuvantului ''a crede'' si gata.

Cat despre faptele credintei, cele care impreuna cu credinta ne vor mantui, iata :
Fapta cea buna este " roada dreptatii " ( Filipeni 1, 11; Matei 5, 16; Iacob 3, 18 ) . Fapta buna se mai zice si " roada vrednica de pocainta " ( Matei 3, 8; Luca 3, 8; Fapte 26, 20 ) . Iisus Hristos a fost intru toate pilda de adevarata fapta buna ( Ioan 10, 32; Fapte 10, 38 ) . Faptele numai atunci se socotesc bune cand vor fi unite cu dreapta credinta si se vor face spre slava lui Dumnezeu ( Matei 6, 1-4; Efeseni 5, 9-10; Coloseni 1, 10; 2, 23 ) . Nimeni nu se poate mantui numai cu faptele sale cele bune, daca nu va completa mila lui Dumnezeu neajungerile si datoriile sale cele sufletesti ( Efeseni 2, 8-9; II Timotei 1, 9; Tit 3, 4-5 ) . Fiecare din noi trebuie sa stie ca toate faptele bune se infaptuiesc de Dumnezeu in cei credinciosi, deoarece " Dumnezeu este cel ce lucreaza " intru noi, atat ca sa voim, precum sa si savarsim faptele cele bune dupa a Lui bunavointa ( Filipeni 2, 13-15; II Corinteni 3, 5; 9, 8; Evrei 13, 20-21 ) .

As mai adauga ca in credinta ortodoxa, a fi botezat nu inseamna ca te-ai si mantuit, daca nu lucrezi si faptele credintei, daca prin viata ta nu te faci marturisitor al credintei tale in Hristos.

Cat despre a fi ''bun", sa nu uitam cum zice Domnul nostru Iisus Hristos la Evanghelia dupa Matei, capitolul 19:
"De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decat numai Unul Dumnezeu. Iar de vrei sa intri în viata, pazeste poruncile".

Iasmin08 spune:

Iacov, 2, 14:26

14. Ce folos, fratii mei, daca zice cineva ca are credinta, iar fapte nu are? Oare credinta poate sa-l mantuiasca?
15. Daca un frate sau o sora sunt goi si lipsiti de hrana cea de toate zilele,
16. Si cineva dintre voi le-ar zice: Mergeti in pace! Incalziti-va si va saturati, dar nu le dati cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul?
17. Asa si cu credinta: daca nu are fapte, e moarta în ea însasi.
18. Dar va zice cineva: Tu ai credinta, iar eu am fapte; arata-mi credinta ta fara fapte si eu îti voi arata, din faptele mele, credinta mea.
19. Tu crezi ca unul este Dumnezeu? Bine faci; dar si demonii cred si se cutremura.
20. Vrei însa sa întelegi, omule nesocotit, ca credinta fara de fapte moarta este?
21. Avraam, parintele nostru, au nu din fapte s-a îndreptat, cand a pus pe Isaac, fiul sau, pe jertfelnic?
22. Vezi ca, credinta lucra împreuna cu faptele lui si din fapte credinta s-a desavarsit?
23. Si s-a împlinit Scriptura care zice: "Si a crezut Avraam lui Dumnezeu si i s-a socotit lui ca dreptate" si "a fost numit prieten al lui Dumnezeu".
24. Vedeti dar ca din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credinta.
25. La fel si Rahav, desfranata, au nu din fapte s-a îndreptat cand a primit pe cei trimisi si i-a scos afara, pe alta cale?
26. Caci precum trupul fara suflet mort este, astfel si credinta fara de fapte, moarta este.

marius spune:

De crezut nu doresc sa cred nimic special.
Insa pentru mine ma simt foarte linistit - si chiar daca ma intrebi nu stiu exact de ce. Sunt doar impacat cu mine insami eu asta simt, sunt foarte linistit, nu ma apasa deloc gandul mortii, in sinea mea sper din toata inima sa existe un moment in care sa se traga o linie fata de care toti, indiferent cine si de unde, sa ajunga sa raspunda la intrebarea "de ce?".
Poate este utopic insa gandul acesta al dreptatii pentru mine este foarte ... multumitor sa zic? Asa este corect sa fie. Nu doresc nimanui nimic, eu doar imi doresc sa existe undeva candva oricand ar fi, aceasta dreptate, pentru oricine, asa cum o merita fiecare, inclusiv pentru mine, iar acest gand este poate o speranta, insa suficienta pentru a-mi da linistea necesara, personala si intima si de ce nu o stare de speranta si multumire.
Am un prieten bun din copilarie, pe care nu l-am mai vazut de multa vreme fata in fata pentru ca suntem departati fizic (asta este, sta in ale zone ale lumii), dar care odata imi spunea ca el nu are nimic de pierdut daca o sa creada sau nu si acel raspuns desi l-am tinut minte in acea clipa, mi-a dat de gandit multi ani mai tarziu cand intrebat fiind daca eu cred sau nu, mi-am adus aminte de el si mi-am zis:
Ce am de pierdut daca as crede?
Nimic, era singurul raspuns. Chiar nu am de pierdut nimic.
Pot sa cred, pot sa nu cred dar daca totusi cred, ce as avea de pierdut?
Nimic. Absolut nimic.
Este un raspuns absolut simplu, elementar.
Mai apoi am reauzit aceasta intrebare si un raspuns mai complet care m-a pus iar pe ganduri.
Daca nu cred - nu pierd absolut nimic.
Dar daca totusi cred?
In cazul in care nu este adevarat - de asemenea nu am absolut nimic de pierdut. Chiar nimic.
Dar daca este adevarat?
Atunci castig totul.
Este o regula simpla, elementara.

Mie mi-a adus din acea clipa o liniste interioara pe care nu stiu sa o explic. Nu stiu de ce, nu stiu cum. Doar ca asa simt si acest gand imi da putere sa merg mai departe pentru ca stiu pentru mine ca orisicand ma voi da jos din tren ori nu voi fi pierdut nimic, ori nu voi fi castigat nimic, sau voi fi castigat totul.
Iar eu simt ca merita sa cred ca oricine merita sa castige totul. Ca o va face sau nu, nu am de unde sa stiu dar eu sper pentru oricine sa ajunga sa fie cel putin linistit cu el insusi.

Cam complicate explicatiile mele?

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

michelle-usa spune:

deci ai ales sa crezi,nu-i asa? (parca asta rezulta din explicatia finala)

pe mine m-ai cam pierdut cu explicatiile... desi main ideea am priceput-o si de fapt o stiam si eu, "ca nu ai ce pierde daca alegi sa crezi", doar ca ti se impune sa-ti schimbi stilul de viatza si gindire si de asta multi aleg sa nu creada.



michelle

michelle-usa spune:

si eu cred ca se face dreptate mai devreme sau mai tirziu, pt ca Dumnezeu este drept.

incerc sa nu ma gindesc cum vor fi pedepsiti altii si nici nu ma bucura gindul acesta, indiferent de pacatele lor.
dimpotriva, ma intristeaza si ma rog pentru ei sa se schimbe (pt cei care ii cunosc, bineinteles).

la urma, urmei cu totii suntem pacatosi, indiferent de cate pacate am facut...si cu totii trebuie sa ne facem griji cand pacatuim ca nu pacatuim numai unii fatza de ceilalti dar pacatuim fatza de Dumnezeu.

cum scrie in Biblie:frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii".

astfa nu inseamna ca treb sa ne fie frica constanta si ca sa alegem sa credem de frica. Dumnezeu nu vrea asta, ca daca ar fi fost asa...ar fi ales alte cai.
Dar sa ne gindim ca la cat e de bun cu noi, si cat de mult ne iubeste noi prin pacatele noastre nu facem decat sa-L intristam si sa fim niste nerecunoascatori.



michelle

Katya spune:

Marius, eu n-am gasit complicate explicatiile tale, ba chiar interesante caci, fara sa stii(sint sigura de asta,am vazut ca esti o persoana onesta de pe unde te-am citit )ai rescris pariul lui Pascal cu divinitatea, atita doar ca, din amintirile mele, la el parca era ceva cu daca n-ai crezut, ai pierdut totul, in schimb tu mergi pe daca ai crezut, ai cistigat totul.

Si pe mine m-ar interesa sa aflu daca ai crezut in Dumnezeu asa, pe cale logica, mi-ar fi placut sa citesc un subiect despre cum si-au descoperit oamenii credinta.

marius spune:

Michelle cred ca nu m-ai inteles.
Katya - ce sa zic nu stiam de pariul lui Pascal nu stiam ca exista asa ceva in fine desi pare sa semene in esenta duce cam tot acolo insa eu totusi cred ca este mai onesta o formulare de genul.... ce ai de pierdut? Nu am pierdut nimic. Pe bune asta este simplitatea, bonitatea, suficienta cum vreti sa-i spuneti. Orice ar fi nimeni nu are de pierdut nimic. Oamenii au obiceiul sa balanseze material(ist) ce am de pierdut daca.... si in cazul in care realizezi cat este de simplu, cat este de nonmaterial, cat este de "ieftin" pentru ca si daca ai reduce totul la intrebarea ce am de pierdut raspunsul sa fie atat de banal "nimic" ce ar putea sa opreasca un om oare?
De aici se complica insa lucrurile. Pentr ca nimicul acesta in fapt poate sa insemne fooarte mult. Pentru ca nimicul acesta daca ai rabdare cu tine insati te poate duce pe cai si viziuni nebanuite, iti poate schimba fundamental crezul, aspiratiile, respectul, acceptarea, bunatatea linistea si frumusetea interioara te poate plasa intr-un cu totul si cu totul alt unghi care desi a existat dintotdeauna acolo dintr-un motiv sau altul nu l-ai vazut. Si cu ce pret? Cu pretul unui banal nimic de nu stii sa razi sau sa plangi pentru propria-ti impusa limita.
As castiga totul? De ce nu? Ce am de pierdut? Nimic.
Bine aceste doua intrebari sunt asa de dragul unui raspuns de viitor al unui raspuns pentru un om sceptic si care om are acest drept de a fi sceptic. Este un drept natural. Dar asa cum am mai spus din punct de vedere personal mie imi aduce acum liniste interioara. Iar aceasta liniste sau pace cu mine insumi si cu tot ce este in jurul meu ma echilibreaza psihic, emotional, ma ajuta sa trec fiece zi mai linistit. Probabil exista si un revers, teoretic cel putin insa daca eu traversez mai linistit oare nu cumva cei din jurul meu vor avea un punct de liniste din partea mea? Pentru ca teoretic asa ar trebui sa fie, iar daca este asa atunci nu este mai bine si pentru ei, cei din jurul meu? Si toate pentru un banal nimic? Merita, nu? Adica eu asa percep.

Eu pur si simplu / Pagina legislativa