e acceptabil... fara sex?

hannen spune:

daca-i zic (sau ii ziceti) asta lui barbata-miu nu va crede nici picat cu ceara.bey,n-am vazut asa gindire.la el nu se poate domne,e imposibil!Cu siguranta ca isi fac "mendrele" prin alte parti(zice el).Cum adica om sanatos /apt fizic si psihic sa nu-si doreasca una mica?noa,degeaba incerc eu sa-i explic,n-am succes.

************************************
Whatever happens don`t let go of my hand!

oana_lex82 spune:

Hannen, asa crede si barbatu meu!!!!

ela_04 spune:

La fel cred si eu
As sta cuminte o luna, 2, 3... si as discuta si iar as discuta. As merge la dr. apoi daca nu e nici o problema medicala as divorta.
Nu cred ca m-ar prinde anul

Dorsilia spune:

nu se pot judeca oamenii si normalitatea relatiei dupa frecventa sau intensitatea relatiilor sexuale dintre parteneri, e mult prea simplista abordarea asta pt ca aici vb de niste variabile, oamenii nu au toti aceeasi nevoie de sex si nici nu traiesc toti la fel actul sexual.
Asa se face ca unii sunt normali, au copii si relatii ok, fara adulterul la mijloc, si cu mai putin sex sau deloc. Dupa cum sunt si altii/altele, care afirma sus si tare ca nu pot fara sex nici macar 2 luni, asa ca sunt in stare de adulter si chiar de divort daca se rareste "portia". Mai sunt si "plictisitorii" care o fac din cand in cand, ca dacii si romanii nu ca-n romanele siropoase
Dupa mine, toti sunt normali. De ce se face caz? Apetitul sexual si cel alimentar nu sunt chiar asa de deosebite, fara sex ani la rand nu se moare si nu se innebuneste (contrar credintei unora), insa fara mancare se moare in x saptamani. Nu ne intrebam insa daca sunt sariti de pe fix gurmanzii si nici sclifositii, nu? Fiecare dupa cum l-a lasat natura, experientele de viata, etc.

ela_04 spune:

Nu e vb de "rarit portia" din cate am inteles eu la subiectul asta.
Ci e vb de ...fara sex...deloc.
Ei bine pt mine e simplul. Daca dorinta dispare... daca nu e nimic medical ci doar lehamite...de ce sa ma privez de o parte frumoasa a vietii si sa stau asa. Sa astept ca d'lui sa i se trezeasca interesul?
nu e genul meu...poate alte femei/barbati accepta, nu am zis nici ca e bine nici ca e rau. Doar ca eu nu as reusi sa accept o astfel de situatie...
Si cum ideea de a insela e prea complicata eu fiind o persoana destul de deschisa...divortul e cea mai civilizata cale. dupa parerea mea.
Despre "rarit portia" ... cred ca toate casniciile trec prin astfel de perioade. Mai ales cand apar copiii...

nemora spune:

pai eu vad ca lumea se f... foarte mult la cap asa ca poate nu mai au nevoie si de alte forme de f...

hannen spune:

dorsilia,eu sunt convinsa ca suntem la fel de diferiti si in acest aspect intim,asa cum suntem si in altele.
Eu personal am convingerea asta,sotul meu insa nu.El tinde sa-i "judece" pe toti dupa mentalitatea/firea lui.Crede ca este imposibil ca un barbat sa reziste fara sex luni sau ani de zile(daca e sanatos).E convins ca o face in alta parte si are o nevasta fericita acasa pt. ca nu o deranjeaza cu insistentele lui.
aka,fiecare multumit in felul lui.Ori partenerul stie si se face ca nu,ori chiar nu stie si crede ca si celalalt a ajuns la aceasi inteleapta concluzie si anume ca pot trai si fara sex.

Eu personal cred ca se poate.Cred ca suntem diferiti.Nu ma pot pronunta nici macar despre mine ca in caz de ...as face,as drege.
Nu pot zice ca sunt ok fara sex(desi dupa nasteri libidoul mi s-a schimbat simtitor) deloc,dar nici nu pot intelege mentalitatea "eu daca as avea un barbat care sa ma tina toata ziua cu picioarele pe pereti nici macar nu i-as trece prin fatza"(citita aici pe forum la un subiect asemanator,sa ma pici cu ceara si nu pot intelege ce mare ***?<}>?<><* (cum sa-i zic,scofala,branza?) ca te hutza-hutza unul toata ziua?Dar ce bre,numai pt asta traiesc?Sau esti din tabla sa poti sa te ****** toata ziua?
Noah,fiecare cum si cit poate(cu ,ori fara).

************************************
Whatever happens don`t let go of my hand!

monabella spune:

OK ai pus punctul pe "i". Exact aceasta este situatia. Am precizat ca nu va spun de la inceput situatia pt ca stiu ce dezbateri a generat in comunitatea/cercul de prieteni in care aceasta familie se invirte.

Subiectul nu e aiurea, cabotinule. Dupa ce am auzit pareri pro si contra in viata reala, incerc sa imi clarific mie cine are drptate.

Probabil ca nimeni, nici macar eu, de-asta incerc sa va intreb si pe voi, care sinteti departe si nu cunoasteti persoanele, pt ca macar teoretic sa inteleg ce se intimpla.

Deci e vorba despre o familie casatorita de vreo 7 ani, cu un copil mic, in care sotia a fost diagnosticata cu o boala terminala. Ca superman, dac vreti, imobilizata in carut, cu paralizie.
In aceste conditii ar fi ok pt sot sa aiba pe cineva pe sest sau nu? Pt copil au angajat o bona.

monabella spune:

Rufus am citit si eu ca yoginii considera actul in sine ca mare consumator de enrgie si se abtin. In familia aceasta nimeni nu este sau a fost vreodata yogin, ci doi oameni normali - normali in acceptiunea mea si ami multor cunostinte. normali intelegind ca sotul are nevoie de lucrul asta mai mult decit sotia, insa dupa diagnosticare lucrurile s-au schimbat. Sotia in carucior de invalid in nici un caz nu poate sa mai presteze iar sotul normal ca nu zice nimic. Deci, e ok ca acest sot sa isi rezolve problemele in alata parte?

Androix spune:

Cine se mai intreaba asa ceva are o problema dupa mine. Daca boala nu era terminala, si bolnava avea nenorocul sa o duca asa in carucior mult si bine mai intelegeam rostul unei dezbateri pe tema asta.

www.obiectiverealiste.blogspot.com" target="_blank">Obiective Realiste
Androix Bijoux

Niste copii si toti copiii!