Buburuze de Ianuarie - Februarie 2011(67)

Mayane spune:

Salutare fetelor

Multumim pentru urarile de 6 luni.

Ca vorbeati de intarcat, Darius, de vre-o 3 zile nu mai accepta sanul. Trebuie sa duc munca de convingere ca sa suga 3 minute si nu stiu daca e bine sa-l fortez. Am mustrari de constiinta (mama rea!), mai dau apa la soricei din cand in cand, dar trebuie sa ma impac cu gandul. Am reusit totusi sa-l alaptez (mixt) pana la 6 luni. Dupa ce primele 2 luni n-a vrut sau n-a stiut sa suga de la san.
Ma tot gandesc: si daca e doar o faza? Daca peste 2 saptamani o sa vrea san din nou? Off...


catal_ina10, si Darius bea lapte in completare, dupa masa solida. Ulei inca nu i-am pus, dar planuiesc - maine i-as face un piure de cartofi, ca nu i-am dat cartofi simpli niciodata.

Va ziceam ca nu vrea carne. Gresit, nu vrea carne pasata. Vineri am fiert morcoveii cu doua bucatele de carne de vita. I le-am pus in fata, ca la autodive. A morfolit bucata de carne de nu se mai oprea Cand a obosit, le-am pasat, sa i le dau cu lingurita - n-a mai vrut. I-am dat si ficatel de curcan cu cateva zile inainte. Cand rupeam cate o farmitura si ii bagam in gura, manca. Cand i l-am pasat nu i-a mai placut.

Voi incerca sa-i dau un piure amestecat cu carne tocata cu cutitul, sau carne de vita tocata si apoi fiarta.

Ieri i-am facut pentru prima data branzica de casa. Din jumatate de de litru de lapte. Amestecata cu banana si mar ras. Cum imi facea mie mamaie cand eram mica...

bb_yasmi, pe contul 1 de mail era o carte cu retete pentru bebelusi. Si mai ai si RETETE BEBELUSI...




"Pluteste drept inainte si daca pamantul pe care il cauti nu exista inca, fii sigur ca Dumnezeu il va crea inadins pentru a-ti rasplati indrazneala"

"Life isn't about waiting the storm to pass, it's about learning to dance in the rain."


Mami ametita de pufletzel Darius Alexandru (05.02.2011)

anka-maria spune:

Aoleo, da! Daca toata lumea e ok cu asta atunci go for it, ca sigur n-o sa stea in pat cu mami pana la 18 ani.
De fapt depinde de copil, sunt care cer singuri in camera lor, sunt care nu se mai dau desprinsi (ca mine). Da nu stii pana nu ajungi acolo.
Dar afectiv vorbind, nu pateste nika daca doarme singur. Adica nu socializeaza mai bine daca doarme cu mami. Io acilea chibitam.
La mine de exemplu era frica de intuneric. D-aia nu dormeam singura. Si cu asta am ramas pana acusi. Ma arunc din pat spre intrerupator, numa sa nu ma apuce ceva de picioare (de sub pat). Nu mai spun ca nu pot sa dorm daca barbatu e plecat.
Io vreau ca bubu sa n-aiba frici d-astea. Sa se simta natural pe intuneric.
Toate astea sunt subiective, e clar legat de experienta mea nasoala cu somnul. Tocmai d-aia vreau altceva pt. el. Asta si faptul ca patul e momentul meu cu tati.

Doloress spune:

MAYANE - lasa-l daca nu mai vrea, e situatia ideala, sa se intarce singurel. E foarte bine si 6 luni, stiu ca vei fi putin nostalgica, e inevitabil, dar o sa treaca.

ANKA- esti sigura ca de la dormit cu cineva ti-e frica de intuneric? De obicei nu are treaba una cu alta. In general, copii carora parintii le-au lasat luminite in camera deschise pe timpul noptii le e frica de intuneric, nu conteaza daca au dormit singuri sau nu.
Da, eu vorbeam de situatia in care toata lumea e de acord, pentru ca din mesajul IRINUKAI asta am inteles, ea e OK, copilul e OK, dar ii e frica sa nu-l invete sau sa nu-i dauneze pe mai tarziu. Si ii ziceam din experienta mea, noi cu totii voiam sa dormim cu copilul (sotul era capul rautatilor, el mereu il aducea in pat, cand era micut micut, eu il culcam in patutul lui si ma trezeam cu el langa mine) si eu refuzam pe considerente din astea de genul ca se invata, ca ii dauneaza, etc. Si cand am dat deoparte toate ideile astea si pur si simplu mi-am urmat instinctul si inima - toata lumea a dormit perfect. Nu pot sa zic ca nu a fost o perioada de adaptare, in care practic nu prea dormeam de frica sa nu-l strivesc. Stateam ca pe ghimpi si a doua zi imi juram ca urmatoarea noapte il trimit inapoi la el in patut. Al meu sot insa n-a avut nici o problema de la inceput si e fan co-sleeping. La ei in casa se bateau (el cu frate-su) care sa doarma cu maica-sa. Si nu e deloc mamos. Depinde mult de dinamica fiecarei familii, la noi intotdeauna dormitorul a fost de dormit (nici macar loc de nebunii , hihihihi) noi nu citim in pat, nu avem tv in dormitor, pur si simplu in pat ne bagam mereu numai pentru somn. De aceea poate ne-a fost mai usor.

Eu nu sunt sa stii o tipa din aia care moare cu AP-ul in mana. Am oroare de cateogorii si etichete oricum.
Deviza mea e asculta-ti copilul, ascultate-te pe tine, imparte problemele in : problema mea, problema copilului si unde apare conflictul - rezolva prin compromis, gaeste o solutie de mijloc.
De exemplu - curatenia la jucarii - e strict problema mea, pe copil nu-l deranjeaza. Trebuie sa-mi dau seama ca eu degeaba urlu la el sa-si stranga jucariile, el nu intelege de ce pur si simplu pentru ca pe el nu-l deranjeaza asta. Sa o faca numai de gura mea? Risc ca atunci cand ajunge la casa lui, sa traisca exact ca in cocina pentru ca nu ar face-o pentru el. Asa ca pana acuma am tot strans eu, dar in acelasi timp i-am aratat avantajele mereu: daca nu lasi jucariile insirate, nu calci pe ele, nu se strica, daca le pui la locurile lor, data viitoare stii exact de unde sa le iei, si jucariile au nevoie de patutul lor de dormit, etc. Si incet incet da rezultate. Imi e proaspat in minte pentru ca acum vreo doua seri le-a strans singur, fara sa ii zic eu, si le-a pus exact unde trebuie pe fiecare. Arata camera luna inainte de a pleca la dodo. Si am ramas si eu cu gura cascata si m-am bucurat mult. Inca o batalie castigata.
Acuma daca tineam eu la principiul ala traditionalist care zice sa pui parul pe el sa-l obligi de mic sa si le stranga, nu cred ca ajungeam la asemenea performanta. De unde rezulta ca e bine sa fii foarte flexibil cand vine vorba de copii si sa lasi deoparte teorii si principii.

Doloress spune:

A si in general frica de intuneric isi mai are radacina in povestile copilariei, cu bau-bau, vrajitoare si alte minuni. Cand eram copii era la ordinea zilei sa fim speriati cu chestii din astea. Toate povestile clasice gen Alba ca Zapada, Scufita Rosie si alte minuni cu capcauni si zmei sunt potrivite pentru cei de la 7 ani in sus. (de la 7 ani incep sa faca diferenta intre imaginar si real, pana atunci totul este cat se poate de real pentru ei, nu au cum sa perceapa faptul ca lupul nu poate veni oricand sa-i manance, ca mama vitrega nu vine sa-i otraveasca, etc) Din pacate s-a incetatenit sa le spunem copiilor inca de mici. La 2-3 ani sunt foarte fragili din punct de vedere emotional, subconstientul le este puternic afectat cand incepi sa le descrii ca lupul a mancat iezii si le-a mai pus si capetele in gard si a uns peretii cu sange. Ca asta e povestea.

anka-maria spune:

Ai dreptate cu baubau-ul. Io chiar am sa fac un experiment cu bubu. N-am sa pomenesc de rahaturi d-astea cu "vine x si te papa" plus ca am de gand sa ma autocenzurez la maxim sa nu-i transmit vreo obsesie de-a mea, cum ar fi frica asta de intuneric. Vreau sa vad daca fricile astea nu sunt cumva legate si de ce ni s-a turnat in ureche in copilarie.
Chiar sunt pornita impotriva baubau-ului. Daca-l prind pe langa bubu fac moarte e om.
Legat de curatenie nu pot sa polemizez ca n-am ajuns acolo. Cand eram io tanara, camera mea era sufrageria (deh, locuiam la 2 camere) si eram fortata sa o tin de-personalizata si curata ca la spital. Toata viata mi-am dorit camera mea sa-mi pun io postere pe pereti si sa-mi las cartile aruncate aiurea (strategic).


Stiti de unde am io timp de forumit? Mancai ca vaca n-spe stiuleti de porumb la gratar si acuma sunt cazuta la pat cu transpiratie rece. Asa ca zisai sa mai recuperez si io cu forumul...

florintunde spune:

La multi ani draga noastra Angie!!!!!Sirena frumoasa de pe litoral!sa fii sanatoasa si mumoasa mereu mereu..



Mirela..Anka..aveti niste texte de ma intind p jos ..Mirela cea cu cenzura pt Gabiv..si Anka cu dormitu pana in adanci batraneti..auizi...cica n-au mai facut parintii alti copiii

Am fost si noi la Lacu-Rosu..a fost super..am f multe poze...le incarc maine sau deseara..

In rest ..v-am pupacit!

Patrick de IRINUKKK

bb_yasmi spune:

multumesc frumos!


mamica implinita de fetita (2007) si baietel (2011)

roxx26 spune:

Seara buna, dragelor!

Ne-am adunat si noi de pe drumuri, de la liniste, aer curat si companie placuta - bebei cuminti, mamici frumoase si tatici grataristi!
V-am citit din cand in cand pe diagonala, prindeam cate un strop de net uneori, cat sa fiu la curent cu ce se intampla pe aici. Asa ca mai greu cu raspunsurile la intrebari (probabil daca ma simteam super desteapta la vreun subiect, ma bagam eu in seama cu siguranta...).

Vreau doar sa trimit un pup mare catre GABIV - sunt fanul tau nr. 1, ca intotdeauna

In rest, sa va povestesc pe scurt un episod de mama cazuta in cap. Acu vreo 2 seri, revenim din plimbari, donsoara Catalina lihnita de foame haleste tzitzi cu doua guri (avem deocamdata 2 mese solide - fructe dimineata si legume dupa amiaza, in rest tzitzi la discretie). La cateva minute, observam ca o bebelusa dragalasa papa iaurtel cu fructe de la Humana. Domnisoara cu pricina se satura si mai ramane cam 1/3 din borcanel. Io, fata desteapta, vreau sa vad daca ii place si mandrei mele (ca tot nu i-am dat papa de la borcanel pana acum, m-am gandit ca in concediu e un moment bun pt teste). Catalina, incantata, rade tot. La nici 2 minute incepe sa se inece si vomita o tona in toate directiile. Trag concluzia ca este vorba de supraalimentare, ea fiind deja full de lapte. La cateva minute, icneste iar, mai vomita putin. Plange de rupe pamantul, din cauza sperieturii (nu a mai vomitat niciodata pana atunci). Ma duc sa o schimb, reusesc cu greu. E moale ca o carpa si lesinata de somn. Adoarme cateva minute, apoi ii vine din nou sa vomite in somn. O iau in brate, o plimb pe afara...A tinut-o asa inca vreo 2 ore, la vreo jumatate de ora, mai icnea putin. Nu mai avea ce sa vomite, stomacelul era gol. A adormit nemancata. M-am topit de mila ei. Nu m-am panicat prea tare, in stilul meu propriu, insa as fi vrut sa-i pot face ceva ca sa nu-i mai fie rau. Era asa, moale, cu ochisorii pe jumatate inchisi. Deh, nu ti-e bine nici ca adult dupa un episod din asta...
Pana la urma s-a trezit dupa vreo 3 ore, si a papat laptic la greu, ca sa recupereze. A doua zi nu i-am mai dat nimic solid, a stat doar pe laptic. Si totul a fost ok.
In momentele alea in care ii tot venea rau mi-a dat prin cap ca poate o fi vreun remediu, ceva, sa ii opresc greata si am vrut sa sun dr. Inutil sa va spun ca nu aveam nr pediatrei la mine (pe principiul relaxare maxima - ce se poate intampla asa grav?...). Intr-un final am facut rost de nr (multumesc GABRIELAROMT), dar dr nu mi-a raspuns, fiind in concediu, probabil prin niscaiva tari straine. Pana la urma poate a fost mai bine, cine stie ce minuni imi mai spunea sa fac, de baga spaima in noi...
M-am intins ca o placinta. Am vrut sa va povestesc si voua, poate ii e de folos cuiva experienta noastra (desi va doresc sa nu fie cazul). Unde poate duce supraalimentarea. Ceea ce ma intriga este ca, de obicei, atunci cand e full, Catalina refuza papa. Iar eu inteleg si nu insist niciodata. Acum insa a fost altfel, probabil pentru ca a fost vorba de ceva nou si bun.

In rest, mandra mea s-a bucurat sa ajunga acasa in patutul ei, unde se poate tine de marginea patutului pentru a se ridica in picioruse (in vacanta nu a avut posibilitatea sa exerseze...). Pun maine poze din plimbari si cu domnisoara mea in pozitie bipeda.

Hai ca v-am innebunit destul, deocamdata
Pupam. Noapte buna!

_

Roxana
Mami fericita de printesa superba Catalina-Victoria 02.01.2011

Scrisoare pentru Catalina

roxx26 spune:

MAIMUTICO, ziceai ceva de un PM???

_

Roxana
Mami fericita de printesa superba Catalina-Victoria 02.01.2011

Scrisoare pentru Catalina

Irinukaaa spune:

Seara buna si de la noi!

Rox... ati avut ceva peripetii! Totul e bine cand se termina cu bine!!! De unde stii ca este vorba de supraalimentare? Nu poate fi o intoleranta ceva, o alergie la acel tip de iaurt? Zic si eu...
In orice caz - bine ati revenit!

Angie si de la noi primeste un buchetel virtual de , o imbratisare calda si un sincer LA MULTI ANI!

Noi am sarbatorit astazi implinirea a 8 lunite la iarba verde, in familie (noi 3).
Tine-ti-ne pumnii sa ne iasa maine schimbul de apartament-casa. Doamne Ajuta! Sa fie bine!

Pupam mamici dragi si buburuze scumpe!

Irina ~ mamica norocoasa de scumpel Patrick Cristian {07.12.2010}

www.dropshots.com/PatrickCristian#date" target="_blank">Albumul piticului si www.dropshots.com/patrickcristian1#date" target="_blank">Botezul