confuza....... intr-un spital din Romania
Raspunsuri - Pagina 16
XIO spune:
Maru, daca ai fi fost atenta la ce tot scriu ai fi citit si despre asta.
**Fur is for petting***
http://www.facebook.com/#!/adoptiicaini
www.adoptiipisici.ro
kariguld spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui liliana27 Mickyyy, imi pare rau pt boala ta. Vreau sa-ti dau doar o indicatie si un link. Aici e o boala, "Hörsturz" (recunoscuta si ca fiind boala managerilor-pt ca apare in situatii de stres puternic) si se manifesta ca si la tine, cu pierderea auzului la o ureche, stari de ameteala...fara sa se poata spune care e cauza. Sotul meu a avut Hörsturzt acum cativa ani si imi aduc aminte ca mergea zilnic in spital si primea niste perfuzii. S-a vindecat dar riscul sa apara e foarte mare daca situatia de stres persista. Nu stiu daca te descurci cu germana (daca nu, o sa incerc sa traduc pe scurt, asta este linkul: http://de.wikipedia.org/wiki/H%C3%B6rsturz . Sau poti da Hörsturz pe google. Aminteste te rog cand mergi la control de Hörsturz (poate Xio - fara ironie - are termenul medical in romana) si poate le pica fisa unor medici. Nu stiu daca boala e foarte cunoscuta in Romania. Numai bine! |
termenul se traduce "cadere brusca de auz". si eu am avut asta de cateva ori, i-am spus lui Mickyy la alt subiect al ei. din pacate prima data n-am dat importanta si am mers pe mana doctoritei de familie care mi-a spus ca am spondiloza
. abia la urmatoarea recidiva mi s-a pus diagnosticul corect. si din pacate am mai trecut de trei ori prin asta, in decurs de 10 ani.*********************
VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
Speranta si incredere pentru David
~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*
maru spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui XIO Maru, daca ai fi fost atenta la ce tot scriu ai fi citit si despre asta. **Fur is for petting*** http://www.facebook.com/#!/adoptiicaini www.adoptiipisici.ro |
Xio, mare problema cu doctorii care doar scaneaza un text, fara atentie la detalii. Ma lovesc zilnic de problema...
Am scris clar: am citit pana aici, si am pus citatul..
ma duc sa citesc toate cele pagini, si poate gasesc un doctor care sa fi postat simpatetic cu pacientul in cauza... regula de aur
Mickyyy spune:
Gata, doi orlisti vazuti azi, alte milioane pe analize la clinica urechii si am verdict si diagnostic final: peste 80% probabilitate de sindrom meniere (stabilita prin tot felul de teste de posturografie, sper ca am scris bine) si urechea iremediabil afectatata si nerecuperabila. Revin cu detalii spre seara ca acum tre sa ajung la gara sa o iau pe fie-mea.
Ps: nu's manager, si nu am job stresant, da suna mai bine boala aia decat menierul meu :))).
Mik spune:
Mickyy, ce porcarie de boala !
Multa sanatate ! 
Sabina spune:
Micki, imi pare rau da nu te lasa batuta. La asta cu irecuperabilitatea.
Sanatate!
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Cum mi-am alaptat copiii
Sabina's blog, 
Sofia Galagia si 
bb Gheo
kariguld spune:
Mickyy, nici boala "aia" nu-i mai buna, crede-ma. se instaleaza surditatea treptat si ramai cu sunet in ureche pe vecie
. si loveste dupa o vreme, asa din senin ca nu stii ce te-a trosnit.
sanatate multa si fii increzatoare ca vei fi bine.
*********************
VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
Speranta si incredere pentru David
~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*
XIO spune:
Maru draga, nu ma refer la acest subiect ci la zecile de mesaje scrise la subiecte despre medicina in care eu vorbesc si tot eu aud, ca multi nu citesc ce scriu.
E si cazul tau. Despre aceasta problema am tot scris si am tot scris, deci nu vii cu vreo noutate.
**Fur is for petting***
http://www.facebook.com/#!/adoptiicaini
www.adoptiipisici.ro
monicabo spune:
Buna! Reiau ceea ce am scris la un subiect de la clinica virtuala, tot al lui Michyyy...
Am trecut si eu printr-o chestie de genul asta, a fost un soc pt mine atunci, nici acum nu mi-e usor sa vorbesc despre asta, aveam doar 15 ani...
Tot asa, "hipoacuzie brusc instalata", motive necunoscute. La fel se banuieste (ma rog, s-a banuit atunci, ca au trecut multi ani) ca a avut un accident vascular local...
Brusc, intr-o zi s-a petrecut totul, eram la joaca cu patinele cu rotile...ameteli, stare de rau, si vajait in urechi, ureche infundata. Am aflat ulterior ca primele 24 sau 48 de h sunt importante chestia asta se considera o urgenta, dar n-am stiu... De dus m-am dus a doua zi dimineata la o policlinica, s-a uitat aia la mine ca la felul 100 si a zis ca nu vede nici o problema, nici o modificare la nivelul urechii...
Am revenit la alta peste cateva zile (disparusera starile de ameteala, dar urechea era tot infundata), si s-a uitat si aia ca la felul 200... mai era si mare francofona si m-a intrebat daca stiu cine a scris "marseieza", pardon de ortografie, si socata ca nu prea stiam... desi venisem la ea pt o cu totul alta problema
Apoi am fost la spitalul Panduri, cateva zile internata, perfuzii cu B-uri, cica pt sistemul nervos, daca cumva suferise nervul auditiv...
Atunci am facut audiograme... la o ureche f bune, la cealalta suferinda, asa si asa... dar aveam acel tiuit in ureche, acufene... auzeam infundat...
RMN nu m-au trimis sa fac, am mai facut parca o encefalograma, care a iesit ok
Dupa un timp am fost la alta policlinica, unde dr-ul respectiv mi-a spus de acel infarct...
Posibil asta sa fie, D-zeu stie...
Au trecut ani de atunci, am fost socata la inceput, mi-am revenit incetul cu incetul din soc... Bine nu m-am mai facut niciodata, nimic n-a mai fost ca la inceput. Am invatat sa traiesc asa, mi-am vazut mai departe de viata, mi-am zis ca bine ca pana la urma n-a fost ceva ce sa-mi afecteze (iremediabil) calitatea vietii in sensul ca am putut sa studiez ce am vrut, sa ma distrez cum mi-a placut, sa citesc, sa fac cam orice mi-am dorit...
In timp mi-au disparut acufenele, nu am mai avut crize, sau acufene f puternice, tiuituri, ameteli si alte alea... Auzul mi-e diminuat la urechea aia, nu e moarta complet, dar nu e ca cealalta.... Mai am ceva acufene, care sunt mai accentuate cand sunt ff obosita, dar sa zicem ca m-am obisnuit... mi-e greu daca imi vorbeste cineva stand in partea aceea (prefer sa imi stea in cealalta parte), telefonul il pun la urechea buna, chestii de mai finete le ascult tot cu urechea buna. Cel mai greu mi-a fost cu partea cu soptitul la urechea cu probleme, a trebuit sa fac mereu in asa fel incat sa nu fiu cu partea respectiva inspre omul respectiv.
Pe de alta parte, nu stiu, am suferit la vremea respectiva, si nu prea am vorbit cu nimeni despre problema mea... Au stiut la vremea respectiva doar parintii mei, si partial colegii mei de liceu, diriginta, unii profesori (am mai lipsit de la scoala in periada aceea).
Dupa ce problema s-a estompat, n-am mai spus nimanui... cei ce m-au cunoscut dupa, nu cunosc problema... am ingropat-o undeva.. nu mi-e usor sa o dezgrop...
Acum poate tulburarea asta de auz o fi mai cunoscuta, ca fiind o situatie de urgenta, poate daca as fi putut si eu face ceva in primele 24 h, alta ar fi fost situatia, nu stiu... Toate astea se intamplau in anul 1994, eram f tanara, aveam doar 15 ani...
Mickyyy, sanatate multa, putere multa si numai bine!
Ma gandesc si eu ca medicina a mai avoluat fata de anii '90...
Monica, mami de 2 
: Andreea Ioana (11 iulie 2007) si Ana Maria (13 noiembrie 2008)
Povestea sarcinii si a nasterii Andreei
Povestea nasterii super rapide a Anei Maria
Nati spune:
Mickyyy , imi pare rau ca trebui sa treci prin probleme de sanatate, dar poate medicina a avansat si se poate face ceva sa se remedieze situatia in viitor.
Multa sanatate iti doresc!
La fel si tie monicabo multa sanatate si poate cineva undeva descopera vreun tratament si se rezolva problema auzului.