poezia zilei

viviana spune:

Iarina, foarte frumoasa poezia.


Scara la cer - Marin Sorescu

Un fir de paianjen
Atarna de tavan.
Exact deasupra patului meu.

n fiecare zi observ
Cum se lasa tot mai jos.
Mi se trimite si
Scara la cer - zic,

Mi se arunca de sus.

Desi am slabit îngrozitor de mult
Sunt doar fantoma celui ce am fost
Ma gandesc ca trupul meu
Este totusi prea greu
Pentru scara asta delicata.

- Suflete, ia-o tu inainte.
Pas! Pas!


Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

corap spune:

Gellu Naum - De gramatica

A. Riscurile genitivului

1. Genitivul posesiv
a. posesorul
Am intrat in casa lui Goethe.
(eronat, propun: Am iesit din casa in Goethe.)
b. obiectul posedat
Cupa trista, sarea marii.
(eronat, propun: Supa trista sare marea.)

2. Genitivul dependentei
Totusi, surorile lui Cocles au fiert acest bilet atat de ganditor.
(eronat, propun: Totusi, surorile lui Cocles au fiert acest baiat atat de ganditor.)

3. Genitivul apartenentei
Fiecare voce a doamnei cinegetice isi avea melanoliile ei.
(eronat, propun: Fiecare cinegetica isi avea doamna vocilor melancoliilor ei.)

4. Genitivul subiectiv
Se auzea scartaitul papusilor.
(eronat, propun: se auzeau papusile scartaitului.)
genitivul autorului
Chiar cel mai rosu ciorap al lui Hölderlin parea verde.
(eronat, propun: Chiar cel mai rosu Hölderlin al ciorapului parea galben.)

5. Genitivul obiectiv
a. in functie de complement direct
Haina vanatorului se afla aici, in tulpina, adusa de semanatorii panicilor.
(eronat, propun: Haina panicilor se afla aici, in vanator, adusa de tulpina semanatorilor.)
b. in functie de complement indirect
Vocea linistii depline are suna in pereti.
(eronat, propun: Peretii deplini ai vocii care linisteste sunetul.)

6. Genitivul materiei
a. materia propiu-zisa
Albinosul isi scotea unghiile din racoarea apei.
(eronat, propun: Apa isi scotea albinosul din racoarea unghiilor.)
b. elemente constitutive
Prin a noptilor trecere necheza un cal.
(eronat, propun: Prin noptile cailor trecea un nechezat.)

7. Genitivul explicativ
Vorbeam de castorul Hertzog, cel ce stia taina abaterii apelor.
(eronat, propun: Vorbind, castorul stia sa-l abata pe Hertzog de la apele tainuite.)

8. Genitivul denumirii
Luna lui mai era calda.
(eronat, propun: Luna lui era mai calda.)

9. Genitivul substitut al superlativului
Dintii tigrului, minunea minunilor.
(eronat, propun: Dintii minunilor, minunea tigrului.)

10. Genitivul continutului
Nu se mai simtea decat linistea din florile actorului.
(eronat, propun: Nu se mai simtea decat linistea din actorul florilor.)

11. Genitivul originii
Ei aduc plamanii si vinul viilor.
(similar: ei aduc viii si plamanul vinului.)

12. Genitivul local
Toti paznicii gradinilor erau inflorati si adiau.
(contrar, dar neeronat: Toti paznicii adierilor erau infloriti si gradinau.)

13. Genitivul temporal
In tacerea noptilor doar copiii galagiosi inghetau.
(similar: In copiii noptilor doar tacerea era galagioasa si ingheta.)

14. Genitivul final
Cine nu stia ca Cocles era barba fierului!
(eronat, propun: Cine stia ca Cocles nu are fierul barbii?)

15. Genitivul calitatii
Undeva se afla cineva ca un ecou al departarii.
(inutil: Nicaieri nu se afla nimeni.)

16. Genitivul termenului calificat
Culorile somnului se ascundeau in ochiul liber.
(eronat, propun: Ochiul ascuns se colora in libertatea somnului.)

17. Genitivul termenului comparat
Manjii lungi n-aveau cum sa-si exprime cenusiul vietii.
(eronat, propun: Viata cenusie n-avea cum sa exprime lungimea manjilor.)

viviana spune:

Doua poezii dupa care nu ma dau in vant

Dati-i si mesei de bucatarie o sansa - Mircea Dinescu

In plin naufragiu cu portelenul de Sevres in brate
bolborosind in vechea limba-a incasilor
(ca toti naufragiatii am devenit penibil de cult)
cu pitroiul de Sevres in brate
va strig si va strig
dati-i si mesei de bucatarie o sansa
lasati-o sa se marite cu mine
sau macar tejghelei bacanului,
scindurii ofticoase de gard...
O Doamne cum ai rinduit tu fructele tale
departe de buzele indragostitilor de pe mari



Poema chiuvetei - Mircea Cartarescu

intr-o zi chiuveta cazu in dragoste
iubi o mica stea galbena din coltul geamului de la bucatarie
se confesa musamalei si borcanului de mustar
se planse tacamurilor ude.
in alta zi chiuveta isi marturisi dragostea:
- stea mica, nu scanteia peste fabrica de paine si moara dambovita
da-te jos, caci ele nu au nevoie de tine
ele au la subsol centrale electrice si sunt pline de becuri
te risipesti punandu-ti auriul pe acoperisuri
si paratraznete.
stea mica, nichelul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit
tot felul de cantece pentru tine, cum se pricepe si el
vasele cu resturi de conserva de peste
te-au si indragit.
vino, si ai sa scanteiezi toata noaptea deasupra regatului de linoleum
craiasa a gandacilor de bucatarie.

dar, vai! steaua galbena nu a raspuns acestei chemari
caci ea iubea o strecuratoare de supa
din casa unui contabil din pomerania
si noapte de noapte se chinuia sorbind-o din ochi.
asa ca intr-un tarziu chiuveta incepu sa-si puna intrebari cu privire la sensul existentei si obiectivitatea ei
si intr-un foarte tarziu ii facu o propunere musamalei.
... candva in jocul dragostei m-am implicat si eu,
eu, gaura din perdea, care v-am spus aceasta poveste.
am iubit o superba dacie crem pe care nu am vazut-o decat o data...
dar, ce sa mai vorbim, acum am copii prescolari
si tot ce a fost mi se pare un vis.




Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

corap spune:

si pentru ca e oficial toamna, sa purcedem cu un loc comun (edit: de Nichita Stanescu, evident)


EMOTIE DE TOAMNA

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori,
ca or sa-mi creasca aripi ascutite pina la nori,
ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o sa se-nchida cu-o frunza de pelin.

Si-atunci ma apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec in mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.

scarmanus spune:

„Elegie la trenurile reci”
De Mircea Dinescu

„De-ai adormi iubito pe linia ferat#259;
îmbujorate trenuri te-ar ocoli tiptil
din ceruri au s#259; ning#259; baloturi mari de vat#259;
vor fi be#355;ii de rou#259; se va dansa cadril.
Va mai veni #351;i-un înger din g#259;rile înalte
s#259;-#355;i netezeasc#259; somnul cu pene de p#259;un
#351;i arbori de sequoia se vor planta în halte
#351;i-n pie#355;e s-or da gratis baloane de s#259;pun.
#350;i p#259;rul t#259;u de raze va cotropi siberii
s#259; sfârâie z#259;pada pe capete de stru#355;i
#351;i-apoi în reci cazarme cu genele-ai s#259; perii
obrazu-ascuns în pern#259; al plân#351;ilor recru#355;i…
Dar tu n-adormi iubito pe linia ferat#259;
trec trenuri îmbâcsite de zgur#259; #351;i de clor
#351;i nici nu #351;tiu ce-nseamn#259; un trup frumos de fat#259;
#351;i-ncep atunci de mil#259; s#259; plâng în urma lor”.

viviana spune:

Scarmanus,

Daca dau de poezii cu diacritice le copiez mai intai in WORD si dau "replace".
Apoi "paste" aici.

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

viviana spune:

George Calinescu - Frunza

Din frunzele ce-n geam
Azi s-au lovit intr-una,
Cazand sub pom morman,
Ti-am pus in carte una,

Batand in rosiatic,
Ca un tesut domnesc,
Cu fire de jaratic
Ce inca mai sclipesc.

E moale ca atlazul,
Si ca o gura muta
Ce strabatand obrazul
Pe pleoape te saruta.

Precum intr-un ghioc
Asculti al marii hohot,
In foaia mea de foc
Cad frunzele cu sosot.

Auzi fosnirea lina,
Suspinul lor usor,
Atunci cand prin gradina
Le-mpinge un picior.

Sau cand le-alunga vantul
Pe drumuri si-n orase,
Cantand pe tot pamantul
Preludii uriase.

O, Til, ti-am pus in carte
O frunza de atlaz,
Prin care de departe
Te mangai pe obraz.


Si pentru ca prin Nichita Stanescu, Corap a trezit in mine emotii de toamna as adauga o bucatica dintr-un cantec drag mie:
"September morn
We danced until the night
became a brand new day
Two lovers playing scenes
from some romantic play
September morning still can
make me feel that way"




Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

viviana spune:

Si pentru ca tot cantam toamna...

Lasa-mi, toamna... (Ana Blandiana)

Lasa-mi, toamna, pomii verzi,
Uite, ochii mei ti-i dau.
Ieri spre seara-n vantul galben
Arborii-n genunchi plangeau.

Lasa-mi, toamna, cerul lin.
Fulgera-mi pe frunte mie.
Asta-noapte zarea-n iarba
Incerca sa se sfasie.

Lasa, toamna-n aer pasari,
Pasii mei alunga-mi-i.
Dimineata bolta scurse
Urlete de ciocarlii.

Lasa-mi, toamna, iarba, lasa-mi
Fructele si lasa
Ursii neadormiti, berzele neduse,
Ora luminoasa.

Lasa-mi, toamna, ziua, nu mai
Plange-n soare fum.
Insereaza-ma pe mine,
Ma-nserez oricum.



Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

scarmanus spune:

Hi, vai de mine ce-am facut, abia acuma am observat, tre' sa fi fost in mare graba. Mersi, Viviana, ca mi-ai atras atentia, repar de indata problema.

scarmanus spune:

„Elegie la trenurile reci”
De Mircea Dinescu

„De-ai adormi iubito pe linia ferata
imbujorate trenuri te-ar ocoli tiptil
din ceruri au sa ninga baloturi mari de vata
vor fi betii de roua se va dansa cadril.
Va mai veni si-un inger din garile înalte
sa-ti netezeasca somnul cu pene de paun
si arbori de sequoia se vor planta in halte
si-n piete s-or da gratis baloane de sapun.
Si parul tau de raze va cotropi siberii
sa sfaraie zapada pe capete de struti
si-apoi in reci cazarme cu genele-ai sa perii
obrazu-ascuns în perna al plansilor recruti…
Dar tu n-adormi iubito pe linia ferata
trec trenuri imbacsite de zgura si de clor
si nici nu stiu ce-nseamna un trup frumos de fata
si-ncep atunci de mila sa plang in urma lor”.