Psihiatrie infantila-pareri?
Raspunsuri - Pagina 4
IonescuOana spune:
Citat: |
citat din mesajul lui pisigri Oana, aia cu bancomatul, despre care povestesti, a fost o criza care putea fi evitata foarte usor. Spune-mi si mie, logic, ce se intimpla daca mama ii dadea copilului o bancnota si il lasa sa descopere singur ca nu o poate introduce la loc in bancomat? "condimentind" incercarea acestuia cu explicatii legate de faptul ca daca ar reusi sa bage banii la loc, nu ar mai avea cu ce sa cumpere costumul pentru serbare. De asta spun ca principalii vinovati in astfel de situatii sint parintii...care in loc sa evite conflictul, satisfacind curiozitatea normala si naturala a copilului, fac demonstratii de forta si apoi se mira si se pling ca au parte de tantrumuri in magazin... http://pisigri.blogspot.com/ Mami de Ilinca (5.03.2009) |
Pisigri din cate am inteles mamica i-a dat bancnota in mana si motivul tipetelor a fost ca nu reusea s-o bage inapoi in bancomat. Mamica tot incerca sa-i explice dar era acoperita de urlete, ceilalti doi nu reuseau sa-l ridice de jos, lumea se uita si pana la urma a venit un gardian. Dupa multe explicatii mamica a reusit sa-l potoleasca tentandu-l cu ceva, insa e greu sa faci fata situatiilor de genul,sa ai grija si de ceilalti copii si sa ai si tarie de caracter in continuare.
IonescuOana spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Matzaila_81 Eu una inteleg ce vrea sa spuna autoarea subiectului. Si noi avem o prietena in gasca ca sa spunem asa cu un pitic care facea crize d-astea de ne infioram cu totii cand ieseam afara la o terasa. Sorry, nu stiam atunci de tantrum sau de cat de urat poate sa faca un copilas si credeam ca e ceva in neregula. Pana la urma cand mama a cedat nervos si ne-a lasat sa mergem sa-l plimbam cu randul si am vazut ca s-a linistit cel mic. Nu a tipat nici la mine, nici la sotul meu si nici la prietenele mele de se mira si maica-sa. Ideea este ca parintii nu se mai intelegeau bine deloc, treceau printr-o criza matrimoniala si cel mic facea asa doar cu ei pentru ca nu se simtea in siguranta si asta era modalitatea lui de a se exprima. Si ce sa inteleaga pana la urma? Acum scandaluri, acum il pupau si dupa era martor la scandal din nou. Pe langa ca daca se trantea pe jos si tipa mami ii dadea doua la fund si dupa doua minute il lua in brate sa-l pupe ca sa nu fie suparat. Copilului trebuie sa-i explici, sa fi calma chiar cand el e in culmea furiei, sa-l iubesti, sa-i oferi echilibru si mai ales sa fi constanta. Datorita experientei asteia am invatat ca nu trebuie sa te panichezi cand se inampla asa ceva, ca e ceva absolut normal si ca trebuie sa gasesti calea potrivita de a comunica cu cel mic desi credeti-ma, inainte de asta daca as fi vazut asa ceva pe strada as fi fost prima care as fi strambat din nas si as fi zis ca e ceva in neregula cu copilul si sa-l duca la doctor. Fiind insa vorba de copilul unei prietene drage, de botul la a carei nastere am asistat, de piticul caruia i-am cantat, l-am schimbat si am plans la primii pasi nu mi-a mai venit sa spun asa ceva. Exact asa cum au spus si fetele, nu cred ca un psiholog infantil e cel potrivit acum cat unul pentru parinti care sa-i indrume cum sa se comporte cu cel mic. Nu este nici o rusine din contra, mi se pare un semn de dragoste ca un parinte cauta ajutor pentru relatia cu copilul lui. |
Matzaila multumesc...despre pariunti pot sa spun ca muncesc f mult,in special tatal, si probabil stressul isi spune cuvantul.Insa in acceasi situatie sunt mii de familii.
Am mai citit despre tantrum si la un subiect mai vechi:
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=39884&whichpage=2
Opiniile au ajutat-o pe mamica, e mai increzatoare ca baietelul nu e bolnav si ca va gestiona problema. Recunoaste ca uneori intra in panica, va lucra si la aspectul asta...
anca_a spune:
Citat: |
Am mai citit despre tantrum si la un subiect mai vechi: http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=39884&whichpage=2 Opiniile au ajutat-o pe mamica, e mai increzatoare ca baietelul nu e bolnav si ca va gestiona problema. Recunoaste ca uneori intra in panica, va lucra si la aspectul asta... |
Sper ca subiectul ala n-a ajutat-o si cu "metodele"...ca pe mine m-a luat durerea de cap de la ce am gasit pe-acolo...
pisigri spune:
Deci in afara faptului ca topicul ala vechi ne demonstreaza ca da, si alti copii fac tantrumuri, este cam de speriat ce citesti pe acolo.
Ok, baietelul a vrut sa bage bancnota in bancomat si nu a putut; explicat frumos si calm ca nici n-o sa poata, ca nimeni nu poate, ca doar un angajat al bancii vine din cind si deschide o usa speciala, cu o cheie speciala, ca sa puna acolo bani, sa poata mami sa scoata cind merg la cumparaturi; si pentru ca nenea ala umbla cu foarte multi bani la el, este insotit de politisti si de o masina speciala, blindata.... continui? Pot sa compun si sa brodez vo juma de ora pe tema asta. Si cred ca povestea este si destul de captivanta pentru un baietel de 4 ani.
Ce banuiesc eu e ca mama este atit de stresata si de rusinata si de proecupata sa nu cumva sa o faca iar de ris, sa faca iar "istericale", incit "se blocheaza" si in loc sa gestioneze toate situatiile cu calm si sa incerce sa previna escaladarea situatiei si ajungerea la tantrumuri, se lasa dusa de val, proiecteaza in viitor crizele copilului, stie dinainte ca "o sa fie naspa"...
http://pisigri.blogspot.com/
Mami de Ilinca (5.03.2009)
buli spune:
Citat: |
citat din mesajul lui pisigri Ce banuiesc eu e ca mama este atit de stresata si de rusinata si de proecupata sa nu cumva sa o faca iar de ris, sa faca iar "istericale", incit "se blocheaza" si in loc sa gestioneze toate situatiile cu calm si sa incerce sa previna escaladarea situatiei si ajungerea la tantrumuri, se lasa dusa de val, proiecteaza in viitor crizele copilului, stie dinainte ca "o sa fie naspa"... |
pisigri spune:
Pai buli, nu stiu daca m-am exprimat f corect, dar acordindu-i mamei prezumtia de nevinovatie si de bune intentii si de eforturi sincere de a imbunatati relatia cu juniorul "nevricos"... ma gindesc ca nu mai vede solutiile simple. Cel putin mie mi se intimpla, sa ma pling pe forum deo situatie legata de fiica-mea si sa mi se sugereze rezolvari atit de la indemina si la mintea cocosului, incit sa nu-mi vina sa cred ca nu m-am gindit eu la ele.
....sau nu trebuia sa pornesc rationamentul de unde l-am pornit?
http://pisigri.blogspot.com/
Mami de Ilinca (5.03.2009)
Matzaila_81 spune:
Uneori depinde si de starea de spirit avuta. Imi amintesc ca atunci cand baietelul prietenei mele facea crize d-astea pur si simplu ma blocam. Mi se facea frica ( nu ma intrebati de ce) si eram toata crispata si ma uitam la lumea din jur si as fi facut orice sa taca. Efectiv mi se parea exagerat ce face si priveam asta ca pe o manifestare anormala deci implicit ( si-mi pare rau de ce o sa zic) ma gandeam ca e si el anormal.
Asta simteam la inceput, primele dati cand ca si om m-am confruntat cu asa ceva. Acum insa sunt calma si cand mai vad asta si la alti copii in parc mi se pare extraordinar de firesc. Nu mai stramb din nas, nu mai privesc dezaprobator.
Probabil ca nici mamica in cauza nu s-a mai lovit de asa ceva si atunci este o experienta noua pe care nu are idee cum sa o gestioneze si atunci primul instinct este sa se panicheze. Sa fim realiste, cate dintre noi inainte de a avea copii daca le-ar fi pus cineva langa un copil in plin tantrum nu s-ar fi panicat?
Matzaila_81 spune:
Oana, poti fi o gramada de motive pentru care cel mic face asa ceva. Poate ii lipseste atentia tatalui, poate e gelos pe unul dintre frati, poate are probleme la gradinita sau poate pur si simplu vrea sa se simta pe primul loc. Nu inseamna ca parintii sunt de vina.
Imi povestea mama ca fratele meu mai mare facea crize d-astea cand avea 5 ani. Pana la urma au descoperit ca era gelos ca eu primisem un sapun frantuzesc cu care ma spalau ( comunism, eu find proaspat nascuta) si el avea unul normal. Au facut rost de un sapun special si "magic" si pentru el si s-a potolit. Cica venea cu sapunul lui cand imi faceau mie baie si imi zicea " uite fetito ca am si eu sapunul meu!"
Vezi? pot fi o gramada de motive aparent banale dar care sa duc la adevarate eruptii nervoase.
denizel spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Matzaila_81 Oana, poti fi o gramada de motive pentru care cel mic face asa ceva. Poate ii lipseste atentia tatalui, poate e gelos pe unul dintre frati, poate are probleme la gradinita sau poate pur si simplu vrea sa se simta pe primul loc. |
Sau poate pur si simplu considera important si interesant sa bage o bancnota in bancomat atunci cand mama se grabeste .
Si asa cum a baga o bancnota in bancomat nu e o actiune potrivita in ochii parintelui, si multe alte actiuni ale copilului s-au dovedit a nu fi potrivite in ochii parintilor si, de aici, supararea copilului si crizutele.
Citat: |
Nu inseamna ca parintii sunt de vina. |
De obicei parintii sunt de vina.
Cu atat mai mult cu cat e vorba despre niste parinti coplesiti de serviciu si de faptul ca au 3 copii. Nu e usor. Nici pentru parinti si de multe ori nici pentru copii.
De aceea parintii au nevoie de consiliere. Cel putin in acest caz.
denizel spune:
Pentru mamica baietelului: te rog mult de tot sa citesti cu multe, foarte multe rezerve topicul acela pe care l-a gasit IonescuOana!