Cere lucruri care sunt cu mult peste varsta lui

narcisam102 spune:

Imi este mila de parintii care incearca sa cumpere dragostea copilului sau...
La fel cum imi este si de cel care atat de egoist incearca din rasputeri sa-l tina langa el, sa-l faca dependent de el ca parinte. De ce poate parintele sa-ti ofere daca faci ce spune el.
Sa-i dau sa manance copilului pana la 12 ani e ca si cum i-ai spune tu esti hanticapat lasa ca iti dau eu...
Acel copil caruia i se ofera tot ce vrea este un nefericit, un plictisit...
asa cum am fi si noi daca am avea absolut tot ce ne-am dori.
copilul meu vreau sa aibe aripi sa zboare...oriunde vrea el si oriunde il face fericit.
sa aibe curajul si independenta de a o face fara mine in spatele lui!

corap spune:

conform conceptiei de mai sus, daca copilul isi doreste sa mearga la piscina - atunci nu tre sa-i faci abonament, ca "il cumperi". daca nu-si doreste, e chiar indicat.
important e sa nu care cumva sa-i indeplinesti vo dorinta - nt, nt, nt, ca atunci "il cumperi". ca un parinte care se respecta, ii satisfaci nevoile la nivelul basic si bagi bani in orice cu conditia ca acel lucru sa nu fie dorit de copil.

narcisam102 spune:

Una este sa-i satisfaci o nevoie de baza. ex activitate, sport, aer liber si alta sa-i cumperi un iphone.
Daca tu ca parinte nu discerni diferenta de ce te-ai astepta ca, copilul tau sa o faca?

beren spune:

Pentru mine, asta este un exemplu de opinie complet irelevanta. Nici macar gresita, ci pur si simplu o suma de locuri comune care nu aduc nimic la discutia asta.

De-asta opinii de felul asta prezinta zero importanta pentru mine.

-----------------------

Comentam cu totul altceva. Si din cauza ca poate fi util si altora, am sa detaliez:

X prezinta un argument, care consta din premize (p) si concluzii (c). Logica spune ca premizele conduc la concluzii: p --> c.

Y critica acest rationament. Exista trei situatii in care o poate face, conform logicii:

1) Rationamentul este corect, dar premiza este falsa (adica p --> c intr-adevar, dar p este fals). Atunci concluziile sunt false, insa rationamentul este corect;

2) Rationamentul este incorect, asa incat chiar daca premiza este adevarata, concluzia poate fi falsa (p nu implica c, deci p adevarat e compatibil cu c fals);

3) Rationamentul este corect, premiza si concluziile sunt adevarate, insa concluzia poate fi obtinuta si din alte premize, compatibile cu p.

Regulile unei dezbateri constructive ii cer lui Y sa specifice in care din cele trei situatii se regaseste critica sa.

----------------

Concret, userul saskia ar trebui sa spuna explicit "sunt de acord cu argumentul userului denizel, ca in RO parintii nu isi respecta copiii (premiza p), si din cauza asta ( --->) nu accepta sa le cumpere iphone (concluzia c), DAR exista si alte premize care duc la aceeasi concluzie. Rationamentul meu este compatibil cu al userului denizel."

Asta, evident, numai in cazul in care userul saskia este cu adevarat de opinie ca lipsa de respect aratata de parinti fata de copii in RO este o realitate care ar trebui schimbata.

narcisam102 spune:

Sotul meu de 1 iunie i-a cumparat fiului nostrul o minge de baschet originala.
Fiului nostrul de 1 an.
Minge care de altfel este mai mare decat el...

la fel de aiurea imi pare si un iphone pt un copil de 11 ani...
Pana o v-a folosi se va duce naibi...

Marina spune:

beren nu e chiar ca la matematica pe DC, mai are lumea voie sa iasa putintel in afara formulei.

Din punctul meu de vedere mesajul narciseim reprezinta exact ilustrarea a ceea ce combate Denizel. Parintele e Dumnezeu, copilul sa stea in banca lui si sa uite de iphone la varsta lui, ca nici eu nu am avut la varsta mea si uite unde am ajuns. In loc sa-i explici clar de ce nu ii iei iphone ii dam cu scoala si piscina.

corap spune:

niciuna din activitatile mentionate de tine nu se incadreaza in "nevoi de baza" (ca sa nu mai spunem ca nu e nicio incompatibilitate intre i-phone si aer liber, de ex).
nu pot sa accept insa ca, daca mie imi face placere sa citesc carti pe suport de hartie, copilului meu sa-i tai posibilitatea de a le citi de pe un kindle daca el prefera, doar pentru ca asta "nu-i pentru varsta lui" , si nici sa consider ca-i cumpar iubirea cu bani daca ii iau ceea ce isi doreste.

anca_a spune:

Nici eu nu stiu tot. Dar ma intreb, oare putem citi un subiect cap-coada inainte de a insira platitudini pe banda rulanta? Chiar nu avem altceva mai bun de facut decat sa umplem pagini virtuale cu intelepciunea noastra????

De ce trebuie sa scriem un mesaj doar de dragul de a-l scrie? De ce? De ce????

Si ma mai intreb, oare chiar trebuie sa ducem mana la gura a mirare cand constatam cu surprindere ca nu toti gandim la fel? Chiar nu mai acceptam un pic de diversitate???

Si iar ma intreb, oare de ce trebuie sa tragem concluzii pripite? Cine, unde a scris ca-si cumpara dragostea cu gadgeturi? Oare de unde (si evident, de ce?????) ai dedus tu una ca asta? Sa aibe o legatura cu faptul ca nu citesti ce se scrie pe aici? Oare asa sa fie? Chiar asa????

...

Si mie imi este mila de parintii care incearca sa cumpere dragostea copilului sau, pentru ca in viata, lucrurile simple sunt cele mai valoroase iar pe restul copilul trebuie sa le aibe gratis. Sa aibe de toate cum s-ar zice: abonament la piscina sau, de ce nu, la terenurile de tenis. Plus aripi. Neaparat si neconditionat. Sa aibe curaj...si independenta...ca sa nu fie un plictisit..si un nefericit...

Ilinca_M. spune:

Aha, parintele trebuie sa indeplineasca doar "nevoi de baza". In cazul asta sa stii ca nici activitatea/sportul nu sunt nevoi de baza ci sunt undeva mai sus in piramida lui Maslow. Nevoile de baza sunt papa/ shushu/kk si mai tarziu sex.
Presupun ca tu te simti extrem de jignita cand sotzul sau vreun prieten iti fac cadouri...ce nesimtiti, cred ca iti pot cumpara dragostea?! Tu cred ca nu te injosesti sa faci cadouri, de asemenea.
Fain rationament, ce sa zic!
Nu-s in tema cu copiii mai mari dar fiica-mea (2 ani) e fascinata de i-phone-ul lui tac'su (alt copil mare). L-a urmarit de cateva ori si acum il deblocheaza fara sa stea pe ganduri si isi pune muzica. Va jur ca io nu stiu sa pun muzica pe i-phone, ca nu ma intereseaza, n-am nicio atractie spre tehnica, degeaba mi-a aratat sotul radiind de fericire, ca face asta si asta si asta...Asa ca ma indoiesc ca i-phone-ul "nu e pentru 11 ani"
In alta ordine de idei, nu stiu ce-i cu sumele astea vehiculate...1000 de iepuroi?! Cu abonament e doar undeva la 80-100.

corap spune:

sotul tau si-a cumparat lui insusi un cadou de ziua copilului, fara sa-i pese catusi de putin de ceea ce i-ar placea copilului. Si ilustreaza perfect absenta respectului fata de copil si fata de dorintele lui.